O altă categorie de cauze luată în considerare ar fi aceea a încălcărilor legii. Procurorii DNA l-au acuzat pe primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone că „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”. Instanța de la Curtea de Apel București a constatat că primarul Sectorului 4 „a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizației de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”. Așadar, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare din cauză că Primăria Sectorului 4 a eliberat autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv” fără să le ceară patronilor să depună la dosar „Autorizația de securitate la incendiu”.
Dar în octombrie 2015, când s-a produs incendiul, la nicio Primărie de Sector din București nu exista vreo prevedere legală, vreun regulament sau vreo procedură care să impună prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” pentru autorizarea funcționării unui restaurant, bar sau club. Dar nici la nivel național nu exista o astfel de prevedere legală, acest lucru fiind demonstrat de adresele Primăriilor din Oradea, Arad, Sibiu, Timișoara, Galați și Constanța.
Poate fi concluzia din acest caz este că Cristian Popescu Piedone a fost condamnat pentru că ar fi încălcat o prevedere legală care nu exista?
La nicio Primărie de Sector nu exista o lege care să impună prezentarea Autorizației ISU
În articolul „Dosarul Colectiv. Nicio Primărie de Sector nu cerea Autorizație ISU la autorizarea activității unui bar sau club”, am prezentat situația prevederilor legale în vigoare în toată administrația locală din București înainte și după producerea tragediei de la „Colectiv”.
În adresele Primăriilor de la Sectorul 1, Sectorul 2, Sectorul 3, Sectorul 5 și Sectorul 6 din București se precizează clar că înainte de 30 octombrie 2015, când s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, la eliberarea „Autorizației de funcționare” pentru un restaurant, club sau bar, nu exista obligația prezentării „Autorizației de siguranță la incendiu”. Era dovada că nici la Primăria Sectorului 4 nu putea exista o astfel de obligație, a prezentării Autorizației de la ISU pentru ca primarul Piedone să semneze acordarea autorizație de funcționare a clubului.
În aceste condiții, ne punem, firesc, întrebarea dacă, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat abuziv, pentru că ar fi încălcat o lege care nu exista?
Să presupunem că la sectoarele din București legea era aplicată greșit. Cum stau lucrurile la nivel național?
Pentru clarificarea situației ar fi utilă o nouă verificare, plecând de la presupunerea că la nivel național exista o lege care obliga ca în dosarul depus la primărie să fie și Autorizația de la ISU, dar la toate la Primăriile de Sector din București această prevedere a legii nu era aplicată sau era aplicată greșit.
În România sunt în total sunt 3.290 de primării, de municipii, de orașe sau de comune și toate își desfășoară activitatea după aceleași legi. Dacă înainte de tragedia de la „Colectiv” ar fi fost obligatorie prezentarea la primărie a „Autorizației de securitate la incendiu”, ar trebui ca această prevedere legală să fie inclusă în regulamentele și procedurile de la toate primăriile din țară.
La Primăria Oradea, condusă de Ilie Bolojan, procedurile de autorizare erau reactualizate în fiecare an
Să vedem cum stăteau lucrurile, până în octombrie 2015, la Primăria Oradea, condusă la vremea aceea de Ilie Bolojan, considerat unul dintre cei mai performanți primari din țară. Facem precizarea că avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat mai multor primării din țară ca în baza Legii 544/2001 să le fie comunicate prevederile legale și regulamentele în baza cărora era autorizată funcționarea unui restaurant, bar sau club, înainte și după 30 octombrie 2015.
În răspunsul Primăriei Oradea se spune că începând cu anul 2013, autorizația pentru desfășurarea activității se eliberează tuturor comercianților cu activitățile cod CAEN 561 – „restaurante”, cod CAEN 563 – „baruri și alte activități de servire a băuturilor” și cod CAEN 932 – „alte activități recreative și distractive”, procedura de emitere a autorizațiilor de funcționare „fiind prevăzută în hotărârile de consiliu local anuale privind stabilirea impozitelor și taxelor locale”.
Sunt precizate aceste hotărâri din perioada care ne interesează: pentru anul 2013 HCL nr. 10/2013; pentru anul 2014 HCL nr. 952/2013; pentru anul 2015 HCL nr. 904/2014. Deci, Consiliul Local (CL) Oradea aproba în fiecare an câte o nouă hotărâre prin care aproba procedura de autorizare a funcționării.
Răspuns tranșant: verificarea „Autorizației de securitate la incendiu” excede competenței angajaților Primăriei Oradea
În adresa Primăriei Oradea se spune că verificarea „Autorizației de securitate la incendiu” nu era în competența angajaților primăriei, aceștia verificând numai dacă spațiul comercial îndeplinește condițiile din punct de vedere urbanistic:
„Prin raportare la prevederile hotărârilor de consiliu local mai sus menționate, verificarea existenței avizului/autorizației privind securitatea la incendiu în spețele deduse analizei, exced competenței funcționale a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Oradea.
Totodată menționăm că în vederea emiterii avizului, analizăm din punct de vedere constructiv spațiul comercial unde se va desfășura activitatea comercială. Urmărim să fie efectuată schimbarea destinației spațiului în spațiu comercial sau spațiu de alimentație publică, analizăm releveul spațiului comercial și verificăm existența Autorizației de Construire pentru lucrările pentru care este necesară”, se spune în adresa semnată de fostul primar din Oradea, Ilie Bolojan.
Dacă la nivel național ar fi existat o lege care să oblige Primăria sau Consiliul Local Oradea să verifice dacă restaurantele, barurile sau cluburile din oraș dețin Autorizația de la ISU, cu siguranță că ar fi fost transpusă și în hotărârile CL.
Dar în condițiile în care, în 2015, în legislația din România nu exista o astfel de prevedere legală, la Oradea asigurarea condițiilor de siguranță la incendiu era în preocuparea patronilor de restaurante, baruri sau cluburi, care trebuiau să obțină „Autorizația de securitate la incendiu” de la ISU Bihor:
„Răspunderea pentru respectarea tuturor normelor privind securitatea la incendiu revine exclusiv beneficiarului acordului de funcționare/autorizației pentru desfășurarea activității”, este concluzia din adresa Primăriei Oradea.
Primăria Arad: până în 30 octombrie 2015, restaurantele funcționau pe baza declarației patronilor cu privire la siguranța la incendiu
Și în alt oraș din vestul țării, la Arad, funcționa același principiu, că patronii de restaurante, baruri sau cluburi, sunt cei care își asumau răspunderea pentru respectarea normelor de siguranță la incendiu, ei fiind obligați să depună la primărie doar o declarație pe propria răspundere că sunt îndeplinite condițiile.
„Anterior datei de 30 octombrie 2015, autorizațiile pentru desfășurarea activității de alimentație publică s-au emis în baza documentației prevăzută prin art. 47, alin (l) din Hotărârea CL nr. 9/2011 privind Regulamentul de desfășurare a activităților comerciale în municipiul Arad, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care documentul menționat de către dumneavoastră (Autorizația de securitate la incendiu – n red) s-a solicitat numai în cazul în care acesta a fost obținut în prealabil de către agentul economic, deoarece la acea dată majoritatea spațiilor funcționau pe baza unei declarații pe propria răspundere privind respectarea normelor de securitate la incendiu”, se spune în răspunsul Primăriei Arad.
Deci nici la Arad nu exista obligația ca primarul orașului să le ceară patronilor de restaurante, baruri sau cluburi, să prezinte „Autorizația de siguranță la incendiu”. Patronii obțineau autorizația de la ISU Arad, iar la primărie era depusă numai o declarație pe propria răspundere, nu autorizația.
Primăria Timișoara: anterior datei de 30 octombrie 2015, acordul de funcționare s-a emis fără autorizația de securitate la incendiu
Și în răspunsul Primăriei Timișoara se precizează că înainte de data producerii incendiului de la Clubul „Colectiv” acordurile de funcționare a unor restaurante, baruri sau cluburi din oraș erau eliberate fără ca patronii să fie obligați să depună la primărie „Avizul” sau „Autorizația de securitate la incendiu”.
„Vă comunicăm faptul că anterior datei de 30 octombrie 2015 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale s-a emis fără avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa Primăriei Timișoara, semnată de fostul viceprimar Dan Diaconu.
Și la Primăria Constanța, operatorul economic trebuia să completeze o declarație-tip
Nici la Primăria din Constanța, pe litoral, zonă cunoscută pentru numărul foarte mare de restaurante, pizzerii, baruri și cluburi, autorizarea funcționării acestora nu era condiționată de prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu”.
„Anterior datei de 30 octombrie 2015, activitatea la care se face referire a fost reglementată prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților comerciale și a serviciilor de piață în municipiul Constanța aprobat prin HCLM nr. 244/2010, cap. ITI, art. 16 iar avizul/autorizația de securitate la incendiu trebuiau obținute anterior solicitării emiterii actului administrativ, în acest sens și sub sancțiunile legii privind falsul în declarații, operatorul economic completând o declarație-model tip”, se spune în adresa Primăriei Constanța.
Deci și la Constanța era aceeași regulă ca la Oradea, Arad sau Timișoara, autorizația era obținută de la ISU, iar la primărie era depusă doar o declarație pe proprie răspundere că spațiul comercial îndeplinește condițiile.
La Primăria Sibiu, acordurile de funcționare se eliberau „fără a fi necesar a se prezenta autorizația de securitate la incendiu”
Aceeași lege exista și la Primăria din Sibiu, în a cărei adresă se spune la fel de clar, cu subiect și predicat, că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesară prezentarea „Avizului” sau „Autorizației de securitate la incendiu”:
„La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu Hotărârea CL 138/20l l privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii nr 650/2002 de aprobarea a OG nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa semnată de viceprimarul Sibiului, Corina Bokor.
Primăria Galați: conform regulamentului, nu se solicita Autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU
Și în adresa Primăriei Galați se precizează că înainte de octombrie 2015 solicitanții autorizațiilor de funcționare a unor activități de alimentație publică, adică restaurante, baruri sau cluburi, nu aveau obligația să depună la primărie autorizația eliberată de ISU Galați.
Consiliul Local (CL) Galați a aprobat, în baza prevederilor Ordonanței nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață și a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, „Regulamentul referitor la organizarea și desfășurarea activităților comerciale și a serviciilor de piață în zonele publice din municipiul Galați”. Acest regulament fusese aprobat prin Hotărârea CL Galați nr 203/20.12.2012.
„Până la sfârșitul anului 2015, Primăria Municipiului Galați a emis avizul cu orar de funcționare și autorizația privind desfășurarea de activități de alimentație publică. Conform regulamentului, pentru eliberarea actelor administrative menționate nu se solicita aviz sau autorizație de securitate la incendiu emisă de ISU Galati”, se spune în adresa semnată de primarul Ionuț Pucheanu.
„Autorizația de securitate la incendiu” a devenit obligatorie după data producerii incendiului de la „Colectiv”
În toate adresele primăriilor se face precizarea că prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” a devenit obligatorie după 30 octombrie 2015, adică după incendiul de Clubul „Colectiv”, când au fost modificate legea și regulamentele locale. Redăm câteva pasaje din adresele primăriilor:
Primăria Arad: „În 8 iunie 2017 s-a adoptat o nouă Hotărâre de Consiliu care stabilește documentele necesare pentru obținerea sau prelungirea autorizațiilor pentru desfășurarea activității de alimentație publică și anume: HCLM nr 192/2017 privind Regulamentul de desfășurare a activităților comerciale și al piețelor în municipiul Arad, care prevede obligativitatea prezentării autorizației de securitate la incendiu pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în construcții sau amenajări cu destinația de bar/club/discotecă/unitate de alimentație publică cu aria desfășurată egală sau mai mare de 200 mp”.
Primăria Sibiu: „Din verificările efectuate s-a constatat că operatorii economici nu-și obțineau avizele necesare funcționării legale, prin urmare Consiliul Local Sibiu a aprobat hotărârea nr 118/2016 privind aprobarea Regulamentului de comercializare a produselor și serviciilor de piață de pe raza municipiului Sibiu, care prevede ca la dosarul de obținere a acordului de funcționare este necesar a fi depusă în copie și Autorizația de securitate la incendiu”.
Primăria Galați: „începând cu data de 01.01.2016, printre documentele necesare pentru obținerea acordului privind exercitarea activității de comercializare în zone publice se numără și autorizația de securitate la incendiu emisă de ISU Galați conform reglementărilor în vigoare”.
Piedone a fost condamnat pentru „abuz în serviciu” din cauză că a încălcat legea
Din toate adresele primăriilor marilor orașe și ale primăriilor de sector din București rezultă că până pe 30 octombrie 2015, când s-a produs tragedia de la Clubul „Colectiv”, patronii de restaurante, pizzerii, baruri sau cluburi din oricare localitate din România, care solicitau autorizație de funcționare, nu erau obligați să depună la primărie „Autorizația de securitate la incendiu”.
În concluzie, primarul Cristian Popescu Piedone nu ar fi trebuit să fie condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a autorizat Clubul „Colectiv” fără să le ceară patronilor „Autorizația de securitate la incendiu”, pentru că nu era prevăzută de lege și regulamentele locale, însă magistrații de la Curtea de Apel București au considerat că Popescu Cristian Piedone a comis infracțiunea de „abuz în serviciu” pentru că nu le-a cerut patronilor Autorizația de la ISU.
Dar dacă primarul Cristian Popescu Piedone ar fi refuzat să semneze autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv” din cauză că nu a fost depusă la dosar „Autorizația de securitate la incendiu”, în acest caz Cristian Popescu Piedone ar fi fost acuzat de patronii clubului tot de „abuz în serviciu” și denunțat la Parchet pentru că le-ar fi cerut să prezinte un document care nu era prevăzut, nici de lege, nici de regulamentul aprobat de Consiliul Local al Sectorului 4. Cum o dai, cum o învârtești, tot la „abuz în serviciu” se ajunge.
