Fostul șef de la Garda Națională de Mediu, Octavian Berceanu, a insistat, într-un articol publicat pe eBihoreanul, pe lipsa de transparență în ceea ce privește gestionarea crizei deșeurilor.
Articol, numit ”Criza deșeurilor”, este prezentat sub formă de manifest. Nu este pentru prima dată când Berceanu explică faptul că pentru unele deşeuri, precum PET-urile de plastic, sticlele, metalele sau hârtia, cetăţenii sau primăriile ar putea primi bani, dacă ar fi valorificate.
România: țara în care deșeurile nu se transformă în materie primă, ci sunt aruncate la grămadă, la marginea orașelor
Cu toate acestea, din diverse motive, colectarea selectivă continuă să reprezinte un subiect ignorat în România. Consecința: deşeurile nu ajung să se transforme în materie primă, aşa cum se întâmplă în toată Europa.
”Când mergem la piaţă şi dăm 3 lei pe un kilogram de cartofi, ne aşteptăm să primim exact un kilogram. Nu o estimare de 700 de grame. Nu ne place să fim furaţi la cântar. În cazul deşeurilor, în schimb, exact asta se întâmplă. Când cumpărăm şi mere, şi brânză, ştim exact cât plătim pe fiecare. În cazul deşeurilor, ar trebui să se întâmple la fel”, a precizat Fostul șef de la Garda Națională de Mediu
Mai mult, Berceanu a adăugat că, dacă aruncăm gunoiul la grămadă, nimeni nu plăteşte exact pentru cât şi ce aruncă. Salubriştii ne pot factura un kilogram, 10 sau 20. Practic, românii nu vor şti niciodată pentru cât plătesc. Prin urmare, plățile se efectuează către salubrist sau salubristul este plătit de primărie, fără nicio verificare.
Berceanu: ”Mafia deşeurilor înfloreşte în România pentru că nu sortăm deşeurile în fracţii şi plătim orbeşte”
”Dar asta se poate face doar prin colectare selectivă, sortare şi cântărire. Dacă salubristul poate cere orice preţ cetăţeanului pentru deşeuri, fără ca acestea să fie sortate şi cântărite, ci doar estimate, pentru un oraş întreg, înseamnă că cineva a deschis larg porţile speculei. Iar în acest caz nu există limite, fapt arătat din ce în ce mai des în mass-media, punctual, în sectoarele Bucureştiului, dar şi în alte oraşe mari din ţară”, a adăugat Octavian Berceanu.
De asemena, Berceanu a ținută să reamintească modelul țărilor civilizate, unde maximum 2 din 10 kilograme de gunoaie sunt aruncate, în timp ce în România, 9 din 10 kilograme ajung în gropile de gunoi sau, mai rău, se transformă în munţi de deşeuri, la marginea oraşelor.
