Diana Culescu, președinta Asociației Peisagiștilor din România, membră a Grupului de Inițiativă Parcul Izvor, a vorbit despre fenomenul tasării solului și despre efectele negative pe care un grup mare de vizitatori îl poate avea asupra parcului.
Președinta a explicat că parte dintre motivele pentru care grupul se opune evenimentelor cu un număr mare de participanți în Parcul Izvor sunt efectele grave asupra solului, pe termen mediu și lung.
Dacă la suprafață parcul poate fi salvat prin plantarea de iarbă, în straturile inferioare, pământul va avea de suferit din cauza compactării, iar remedierea situației este scumpă și grea
Diana Culescu a explicat fenomenul tasării solului în adâncime (la aproximativ 30 cm de la suprafață), tasare care nu este vizibilă decât în urma unor investigații sau în evoluția plantelor.
Acest fenomen este determinat de utilizarea unor echipamente de mari dimensiuni (de exemplu tiruri și alte echipamente grele care aduc/manevrează elemente precum scene, grupuri sanitare etc.), de depozitarea materialelor (de exemplu materiale de construcții sau paleți cu sucuri, bidoane de bere, etc.) și de trecerea unui număr mare de oameni într-o perioadă foarte scurtă de timp.
”Această tasare formează un strat (denumit HARDPAN) care are consistența unui beton ușor și care nu lasă apa și aerul să treacă de nivelul de 30 de centimetri; astfel, plantele care au rădăcinile sub acest nivel (arbori, arbuști și multe plante erbacee) nu mai au acces la apă și aer și încep să se debiliteze în timp, iar dacă situația nu este remediată plantele mor în final (acest ”final” este mai mult sau mai puțin îndepărtat în funcție de ce resurse au reușit să își stocheze deja, din acest motiv impactul este mai puțin vizibil pentru publicul larg în cazul arborilor și chiar și al arbuștilor)”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.
Plantele care au rădăcini în primii 30 de centimetri de sol (cum sunt speciile care alcătuiesc gazonul) reușesc să aibă încă acces la aer și apă și supraviețuiesc într-o primă fază.
Însă, în timp, apa pluvială care nu poate să se infiltreze în sol (din cauza stratului de HARDPAN care are consistența unui beton ușor) sufocă rădăcinile și duce la putrezirea acestora.
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor: ”Chiar dacă se pune gazon în astfel de zone cu sol tasat, acesta moare în perioadele cu precipitații abundente”
”Situația este remediabilă, însă este foarte costisitoare, iar o dovada în acest sens este chiar faptul că în Romania nu s-a făcut niciodată în spațiile verzi publice o decompactare a solului, prin nici una dintre metodele consacrate la nivel international.De fapt, în Romania nici nu știu să existe administrații publice sau firme ce se ocupă de întreținerea spațiilor verzi care să aibă echipamentele necesare pentru a face o astfel de decompactare”, a explicat președinta Asociației Peisagiștilor din România.
