Sinceritatea ar trebui să fie una din exigențele oricui își asumă o responsabilitate publică, indiferent dacă este primar sau medic, polițist sau șef de instituție, judecător sau șef de stat. Ne-am obișnuit cu ideea că orice șef e interesat numai de privilegiile funcției și de regulă minte atunci când vine vorba despre ce a făcut sau ce va face în interesul comunității. În virtutea acestui dezinteres, poate ingnora o lege proastă sau poate mima că nu observă nedreptăți sau tragedii.
Spre exemplu, potrivit alineatului 2 al articolului 80 din Constituția României, „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Din 2014, președintele României este Klaus Iohannis. Întrebarea este cum veghează? Ce face? Toți am fost impresionați de tragedia de la „Colectiv” și de incendiile din spitale, în care au murit zeci de români. Trecem peste povestea „statul eșuat”, care a fost o replică nervoasă, nu un răspuns asumat, dar trebuie să ne întrebăm cum a „vegheat” președintele Iohannis la „buna funcționare a instituțiilor publice” pentru ca astfel de tragedii să nu se repete?
Litera și spiritul legii pot duce în două direcții: după gratii sau la Palatul Cotroceni
Exercițiul la care ne-am referit este simplu: fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat la 4 ani de închisoare în Dosarul „Colectiv”, cere grațierea fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Evident, cererea îi este adresată președintelui Klaus Iohannis, fostul primar din Sibiu.
Pare o glumă, așa-i? Dar nu e. E un exercițiu de responsabilitate și sinceritate la care este invitat președintele Iohannis. Primarul Piedone și primarul Iohannis și-au condus comunitățile în baza acelorași legi. În 2014, Iohannis a devenit președintele României. Piedone era în continuare primar la Sectorul 4.
În 2015, primarul Cristian Popescu Piedone a fost arestat după producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Tot în 2015, după incendiul de la Clubul „Colectiv”, președintele Iohannis a apărut la protestele de stradă în celebra geacă roșie, solicitând mulțimii ca, pentru a nu se mai repeta o astfel de tragedie, să i se dea mai multă putere în stat, liberatea de a-și desemna propriul guvern.
În timp ce Klaus Iohannis a obținut propriul guvern, Cristian Popescu Piedone a fost anchetat, judecat și în mai 2022 a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a fost considerat unul dintre cei vinovați de producerea incendiului de la Clubul „Colectiv”. Potrivit DNA, „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.
Dar nici legea, nici regulamentul din Sectorul 4 nu prevedeau condiția ca patronii clubului să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”. La nicio primărie de sector din Capitală nu exista o astfel de procedură.
În cazul lui Piedone, instanța de la Curtea de Apel București n-a precizat un articol de lege care ar fi prevăzut obligația prezentării „Autorizației de securitate la incendiu”, dar a invocat art 268 alineatele 5 și 6, din Codul Fiscal raportat la art 61 din Legea Administrației Publice Locale nr 215/2001, care impunea că primarul are obligația de a verifica „Autorizația de securitate la incendiu” în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor de funcționare.
Documentele demonstrează că nici la Primăria Sibiu nu exista, nici în perioada în care era condusă de primarul Klaus Iohannis, vreo lege sau vreun regulament care să impună prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” la autorizarea funcționării restaurant, club sau bar, dar exista articolul 268 din Codul Fiscal. Așadar și primarul Iohannis era pasibil de pedeapsa cu închisoarea.
Nici la Primăria Sibiu, înainte de 30 octombrie 2015, nu trebuia depusă „Autorizația de securitate la incendiu”
În Dosarul „Colectiv”, Cristian Popescu Piedone a fost acuzat, anchetat și condamnat la 4 ani de închisoare pentru că „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.
Dar în adresele oficiale ale Primăriilor Sectoarelor 1 – 2 – 3 – 5 și 6 din Capitală se preciza foarte clar că înainte de 30 octombrie 2015, adică înainte de incendiul de la Clubul „Colectiv”, regulamentele nu prevedeau prezentarea „Autorizației de securitate la incendiu” ca o condiție pentru autorizarea funcționării unui restaurant, club sau bar. Evident, nici la Primăria Sectorului 4 nu exista o astfel de regulă.
Avocații lui Cristian Popescu Piedone au solicitat și Primăriei Sibiu un răspuns cu privire la procedurile prin care era eliberată autorizația de funcționare. În adresa Primăriei Sibiu se spune clar, cu subiect și predicat, că înainte de 30 octombrie 2015 nu era necesară prezentarea „Avizului” sau „Autorizației de securitate la incendiu”:
„La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu Hotărârea CL 138/20l l privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii nr 650/2002 de aprobarea a OG nr 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”, se spune în adresa semnată de viceprimarul Corina Bokor.
Procedura de la Primăria Sibiu nu prevedea condiția prezentării Autorizației de la ISU deoarece Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor juridice, modificată prin Legea 159/2007, prevedea doar „obligativitatea prezentării la Registrul Comerțului (pentru obținerea certificatului constatator) a tuturor avizelor/autorizațiilor necesare funcționării, cu o declarație tip pe proprie răspundere a solicitantului”.
Așadar, din 2007, administratorii firmelor din Sibiu completau la Registrul Comerțului o declarație-tip, inclusiv cu privire la măsurile PSI și nici nu se punea problema să depună la primărie „Autorizația de securitate la incendiu”.
Și la Primăria Sibiu, „Autorizația” a devenit obligatorie după incendiul de la „Colectiv”
Ca și la Primăriile Sectoarelor din Capitală, la care regulamentele au fost modificate după incendiul de la „Colectiv”, în 2016 și Primăria și Consiliul Local Sibiu au aprobat un nou regulament, în care este prevăzută obligația administratorilor din „Horeca” să prezinte „Autorizația de securitate la incendiu”.
„Din verificările efectuate s-a constatat că operatorii economici nu-și obțineau avizele necesare funcționării legale, prin urmare Consiliul Local Sibiu a aprobat hotărârea nr 118/2016 privind aprobarea Regulamentului de comercializare a produselor și serviciilor de piață de pe raza municipiului Sibiu, care prevede ca la dosarul de obținere a acordului de funcționare este necesar a fi depusă în copie și Autorizația de Securitate la incendiu.
În concluzie, în prezent agenții economici ce-și desfășoară activitatea pe raza municipiului Sibiu și cărora li s-a eliberat/prelungit Acord de funcționare dețin autorizație/aviz de securitate la incendiu”, se mai spune în adresa semnată de Corina Bokor, viceprimar al Sibiului.
Klaus Iohannis, un primar aproape „curat”, care putea ajunge după gratii
Așadar, primarul Sibiului, care până decembrie 2014 a fost Klaus Iohannis, nu solicita prezentarea „Autorizației de siguranță la incendiu” pentru autorizarea funcționării unui bar, club sau restaurant.
Deci dacă prin 2009 sau în 2013, în perioada în care Klaus Iohannis era primar al Sibiului, se întâmpla și la Sibiu o tragedie ca aceea din Sectorul 4, ar fi ajuns după gratii și primarul Iohannis, deși ca primar era destul de bine apreciat.
Klaus Iohannis a părăsit fotoliul de primar al Sibiului pe 2 decembrie 2014, după ce a fost ales președinte al României. Primarul Iohannis nu a avut mari probleme cu legea. Povestea cu cele șase imobile, scandalul cu retrocedările discutabile, au fost „pe persoană fizică”, n-au avut legătură cu activitatea sa ca primar.
Ca primar, Klaus Iohannis a avut probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care i-a descoperit trei cazuri de conflict de interese. În ianuarie 2010, ANI a constatat că Iohannis a încălcat prevederile Legii 144/2007, iar în aprilie 2013 tot ANI a constatat că încălcat și Legea 161/2003, în ambele cazuri fiind acuzat că era și primar, dar și membru în CA-urile unor regii locale. În august 2013, ANI l-a acuzat pe primarul Klaus Iohannis de conflict de interese pentru că pe 23 decembrie 2010 a încheiat un contract între Primăria Sibiu, condusă de primarul Klaus Iohannis şi Tipografia Honterus SRL, tipografia Forumului Democrat al Germanilor, al cărui președinte era același Klaus Iohannis.
Piedone cere grațierea primarului Iohannis pentru condamnarea pe care o risca autorizând restaurante fără Autorizație ISU
În justiție a fost consacrată deviza „La legge e uguale per tutti”, care impune că legea este egală pentru toți. Asta înseamnă că toți suntem apărați de aceeași lege, și toți cei care încalcă o prevedere a legii trebuie să primească aceeași pedeapsă.
Pe cale de consecință, din moment ce la Primăria Sectorului 4, dar și la Primăria Sibiu, existau aceleași legi și cam aceleași regulamente de autorizare, iar dacă primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a eliberat o autorizație de funcționare în baza acestor legi, fără Autorizație de la ISU, înseamnă că și fostul primar din Sibiu, Klaus Iohannis, ar fi putut primi o astfel de condamnare pentru fiecare autorizație de funcționare eliberată în baza acelorași legi, tot fără Autorizație de la ISU.
Diferența este că în Sectorul 4 s-a produs incendiul de la Clubul „Colectiv”, iar la Sibiu nu s-a produs niciun incendiu la vreunul din restaurantele pe a căror autorizație de funcționare era semnătura primarului Iohannis. Chiar și în aceste condiții, Piedone a solicitat grațierea fostului primar din Sibiu.
Cererea prin care Cristian Popescu Piedone cere grațierea lui Klaus Iohannis ține cont încadrarea juridică din decizia nr 566/A/12.05.2022 a Curții de Apel București în Dosarul nr 17.008/3/2016, prin care Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare deoarece în calitate de primar a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare a Clubului „Colectiv”, cu încălcarea dispozițiilor art 268 alin. 5 și 6 din Codul Fiscal. raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr 215/2001.
În cazul lui Piedone, judecătorii au considerat că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevazută la art. 13 indice 2 din Legea nr 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal. Evident, cam aceeași încadrare ar fi fost stabilită și în cazul unei eventuale condamnări a lui Iohannis.
Solicitarea grațierii fostului primar din Sibiu, Klaus Iohannis se bazează pe adresa Primăriei Sibiu nr 62.965/07.09.2020, în care se precizează: „La data de 30.10.2015 acordurile de funcționare se eliberau în conformitate cu HCL nr.138/2011 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a HG nr. 333/2003, a Legii nr. 650/2002 de aprobare a OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, fără a fi necesar a se prezenta în mod obligatoriu avizul/autorizația de securitate la incendiu”.
„Vă rog respectuos să dispuneți grațierea primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner lohannis”
În continuarea cererii de grațiere, sunt prezentate argumentele în baza cărora primarul Iohannis este pasibil de o pedeapsă cu condamnare la închisoare, la fel ca în Dosarul „Colectiv”, deoarece în perioada 2010 – 2014 și-a pus semnătura pe foarte multe autorizații de funcționare eliberate pe baza acelorași prevederi ale legii:
„Vă rog să observați faptul că și primarul Municipiului Sibiu aflat în funcție până la data de 02.12.2014 a procedat într-o manieră identică celei reținute în sarcina primarului sus-amintit, săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prin Decizia Curții de Apel București nr 566/A/12.05.2022, pronunțată în Dosarul nr17.008/3/2016.
Pe cale de consecință, prin faptul că în anii 2010 – 2014, din aceeași perspectivă, și primarul municipiului Sibiu, domnul Klaus Werner Iohannis, a încălcat dispozițiile art 268 alin 5 și 6 din Codul Fiscal raportat la art 61 alin 5 lit g) din Legea nr. 215/2001, prin aceea că nici acesta nu a procedat la verificarea autorizatiei de securitate la incendiu în exercitarea atribuției sale de emitere a autorizațiilor și acordurilor de funcționare în favoarea agenților economici, această împrejurare îmbracă forma infracțiunii de abuz în serviciu, sancționată de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art 297 Cod Penal”, se spune în cererea înaintată la Palatul Cotroceni.
În încheiere, este solicitată grațierea lui Klaus Iohannis: „Având în vedere aceste constatări, subsemnatul formulez și înaintez prezenta cerere, prin care vă rog respectuos să dispuneți:
GRAȚIEREA PRIMARULUI MUNICIPIULUI SIBIU, domnul Klaus Werner lohannis
în legătură cu săvârșirea, la nivelul anilor 2010-2014, a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 Cod Penal, pentru că a eliberat acorduri și autorizații, în lipsa verificării existenței avizului/autorizatiei de securitate la incendiu, între documentele înaintate de către solicitanții UAT Sibiu”.
Cererea de grațiere este semnată de Cristian Popescu Piedone.
De la „legge e uguale per tutti” la „ruleta rusească”
Dincolo de această cerere de grațiere este un exercițiu de reflecție la modalitatea de abordare a responsabilităților pe care și le asumă fiecare dintre noi în societate, dar și o invitație la sinceritate pentru președintele Klaus Iohannis, care are printre atribuțiile sale constituționale și pe aceea de la art 80: „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.
Buna funcționare a instituțiilor publice înseamnă și garantarea că nimeni nu este mai presus de lege, că nimeni nu poate fi protejat sau dezavantajat de o decizie a unei instanțe din România. „La legge e uguale per tutti”!
În România sunt 103 municipii, 6 sectoare ale capitalei, sunt 320 de orașe și 2.861 de comune. În total sunt 3.290 de primării. Așadar 3.290 de primari au eliberat zeci de mii de autorizații de funcționare unor spații comerciale pentru alimentație publică, unor restaurante, pizzerii, baruri sau cluburi, în baza acelorași legi, fără să ceară autorizație de securitate la incendiu, însă a fost condamat la închisoare un singur primar.
