Conducerea Agenției Domeniilor Statului și-a mărit indemnizațiile salariale, deși nu a privatizat niciun centimetru de teren
Sub guvernarea penelistă funcționarii din aparatul de stat o duc bine, mersi. Ba chiar mai bine decât înainte am putea spune, dacă ne uităm în curtea Agenției Domeniilor Statului. Înființată la scurt timp după momentul 1989, Agenția a fost și încă este un loc călduț unde se încasează salarii mari nefăcând absolut nimic.
Găselnița din acest an a conducerii ADS se numește “Comitetul de Privatizare, Concesionare și Arendare din cadrul Agenției Domeniilor Statului”. O structură-fantomă, înființată prin ordinul nr.196/22.01.2020 care le permite șefilor ADS să-și mai umfle veniturile. Camelia Maria Procop, actualul director general al ADS a obținut, potrivit declarației de avere 71.461 lei anul trecut plus încă 1.974 lei ca membru în comitetul menționat mai sus. Veniturie corespund unei funcții inferioare pe care actualul director a deținut-o în cadrul ADS până la numirea pe cea mai înaltă funcție, la începutul acestui an.
Nici fostul director Andrei Acatrinei nu se poate plânge. A obținut anul trecut un salariu de 82.167 lei și are trei terenuri în București și Popești Leordeni. Și dacă tot îi trecem în revistă pe “băieții deștepți” de la ADS, Ion Șerban Arisanu, șeful serviciului contabilitate, are și el două terenuri și venituri anuale de 64.047 lei. Un alt șef serviciu ADS, Luminița Anghel a obținut venituri anuale de 72.486 lei în cadrul Agenției.
Lecții despre cum să nu privatizezi nimic
În ceea ce privește activitatea Agenției, ei bine de la începutul anului și până în prezent, în baza de date a instituției nu figurează decât două anunțuri. Concesionare de terenuri la Agrober Berzovia și vânzare de acțiuni la Semrom Transilvania. În ultimul caz ADS vinde 16,9% din acțiunile Intrepriderii Agricole la un preț de 2,50 lei/acțiune, respectiv 1,456 milioane lei prețul întregului pachet. Interesant este faptul că, potrivit ADS, Semrom Transilvania avea la 31 decembrie 2019 datorii totale de peste 2,4 milioane lei, lucru care a tăiat orice poftă de privatizare din partea oricăror ofertanți.
O mie de IAS-uri, falimentate cu bună știință
În 2001 Senatul României a abrobat legea pentru privatizarea IAS-urilor. Actul normativ prevedea ca de privatizarea fostelor Intreprinderi Agricole de Stat să se ocupe Agenția Domeniilor Statului, și nu Ministerul Agriculturii, așa cum deciseseră anterior deputații. Legea cuprindea patru anexe cu peste 1.000 de societăți care urmau a fi scoase la privatizare. Potrivit actului normativ, în cazul în care o societate agricolă nu poate fi privatizată era permisă vânzarea activelor respectivei societăți. Sumele astfel realizate urmau a fi folosite pentru plata datoriilor și efectuarea de investiții, dar nu puteau fi folosite pentru plata salariilor angajaților.
Gabriela Firea: „Bucureștenii vor ști să aleagă”
În cazul vânzării de acțiuni prin oferta publică, salariații și membrii conducerii societăților comerciale aveau dreptul să cumpere în termen de 30 de zile anterior deschiderii ofertei publice, până la 20% din acțiunile scoase la vânzare, cu reducere de până la 30% față de prețul prevăzut în oferta facută de ADS. De asemenea, în cazul vânzării de acțiuni prin negociere directă cu preselecție, asociația salariaților din respectiva societate are dreptul de cumpărare preferențială a acțiunilor, în situația în care oferă un preț cu cel mult 40% mai mic decât cel mai mare preț oferit.
Mai exista o prevedere, care până la urmă a fost eliminată, potrivit căreia creditele cu garanția statului nerambursate băncilor comerciale de către societățile comerciale agricole, restante la 31 decembrie 1998, să treacă la datoria publică. Ce a urmat, a fost un dezastru. Nu s-a privatizat mai nimic, fostele IAS-uri au fost rând pe rând radiate de la registrul comerțului pentru a scăpa statul de datorii iar acum ADS încă mai este „o vacă de muls” pentru “băieții deștepți” din agricultură.
