Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus luni dimineaţă cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a fi audiat într-un dosar în care este suspectat de abuz în serviciu. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.
UPDATE Horia Georgescu, reţinut de procurorii DNA
După şase ore de audieri, şeful Agenţiei Naţionale de
Integritate, Horia Georgescu, a fost reţinut luni de procurorii
anticorupţie, pentru abuz în serviciu, legat de retrocedări în cazul
unor imobile supraevaluate, el fiind scos din sediul DNA încătuşat şi
urcat într-o maşină cu care a fost dus în Arestul Poliţiei Capitalei. La
ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Georgescu
avea mâinile încătuşate la spate. Unele surse au precizat că acest lucru
s-a întâmplat din cauză că suspectul s-ar fi opus arestării. Întrebat
dacă a luat bani pentru retrocedarea unor imobile la un preţ
supraevaluat, preşedintele ANI a răspuns sec: „Niciodată”.
Horia Georgescu a ajuns la sediul DNA la puţin timp după ora 8 dimineaţa, fiind însoţit de anchetatorii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele său. Întrebat, la intrarea în sediul DNA, în ce dosar va da declaraţii, Horia Geogescu a spus că nu ştie despre ce cauză este vorba.
Din primele informaţii rezultă că Horia Georgescu ar urma să fie audiat într-un dosar disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru restituirea ilegală, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a unui teren supraevaluat. În dosarul în care şeful ANI a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.
Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, ANRP a sesizat DNA, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin surse judiciare, citate de Mediafax. Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la ANRP, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ca ANRP să reevalueze dosarele în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011. Curtea de Conturi l-a obligat atunci pe preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei.
Pe baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 deintre acestea, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20% mai mare. În atari condiţii, ANRP a sesizat DNA să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri. Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazuri tratate drept „excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.
