Direcția Națională Anticorupție (DNA) consideră că faptele de care a fost acuzat fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman. nu există, astfel că au decis clasarea dosarului, transmite G4Media. În dosarul mai sus menționat este vorba de comisioane pe care le-ar fi luat Chiliman, în schimbul unor contracte privind reabiliatea termică a blocurilor.
La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a («fapta nu există») și c («nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea») și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților.
DNA, pentru G4 Media
În același răspuns primit de G4 Media, DNA a precizat că „prin aceeași soluție s-a mai dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse anterior față de cele patru persoane menționate în comunicatul respectiv, disjungerea cauzei și constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la săvârșirea de către un om de afaceri a infracțiunii de evaziune fiscală”, a arătat DNA în răspunul pentru G4media.ro.
Pe 18 iunie 2015, procurorii DNA Ploiești l-au reținut pe Andrei Chiliman, la acel moment primar al Sectorului 1, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. În 19 iunie 2015, au fost reținute alte trei persoane implicate în acest dosar: Vlad Moisescu – considerat de procurori ca fiind liderului grupui infracțional, Ioana Costescu – consiliera edilului și Ion Brad – consilier local al Sectorului 1.
Cei patru erau acuzați de procurorii DNA de constituirea unui grup infracțional, încă din 2004, grup care avea ca scop „comiterea unor fapte de corupție și asimilate acestora, care să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria”, se arată în comunicatul DNA de la acea vreme.
Potrivit anchetatorilor sumele de bani primite de la reprezentanții societăților comerciale erau împărțiți între cei patru acuzați, cel mai mare procent (30%) ajungea la Chiliman, ceilalți trei luau câte 15%, iar 10% mergeau la filiala PNL a Sectorului 1. Diferența de 15% era folosită pentru acoperirea diverselor cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcționarilor care au sprijinit aceste activități ilicite.
Clasare parțială pentru Moisescu în Dosarul Apa Nova
Vlad Moisescu este implicat și în Dosarul Apa Nova, deschis în octombrie 2015, iar potrivit G4 Media, și acest dosar este clasat, dar parțial. În acest dosar, Moisescu a fost acuzat de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și de complicitate la spălare de bani.
Potrivit portalului Tribunalului București, clasarea i-a privit pe directorii francezi ai companiei, Bruno Roche și Laurent Lalague, pe directoarea româncă Lavinia Săniuță și pe oamenii de afaceri Vlad Moisescu și Ovidiu Semenescu.
Lavinia Săniuță a fost nemulțumită de motivarea clasării, pe care a contestat-o în instanță, astfel că aceasta schimbat-o din „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea” în „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Concret, „în perioada 2008-2015, firmele controlate de inculpații Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin au obținut contracte în mod preferențial și direct, fără derularea procedurilor legale. Cea mai mare parte a serviciilor prevăzute în contracte nu ar fi fost prestate. Contractele au fost încheiate de APA NOVA București S.A cu firmele controlate direct de cei sus menționați sau prin persoane interpuse, tocmai ca și contraprestație a influenței și intervențiilor făcute de aceștia, în interesul firmelor din Grupul VEOLIA, în speță S.C. APA NOVA București S.A, pe lângă instituțiile publice (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București). «Căpușarea» activității APA NOVA București S.A cu diferite firme prin intermediul cărora s-au scurs sume extrem de importante de bani în mod nelegal, ar fi avut ca efect inclusiv creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de locuitorii municipiului București”, se arată în comunicatul DNA, din octombrie 2015.
