Nici achitare, nici executare. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat vineri pe ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, la un an de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul. Decizia nu este însă definitivă, aşa că Dragnea nu a scăpat încă de ameninţarea puşcăriei, pentru că procurorii pot face recurs.
UPDATE Liviu Dragnea a demisionat din Guvern şi din conducerea PSD
Liviu Dragnea a anunţat vineri că a demisionat din postul de
ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni,
în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de
preşedinte executiv al partidului.
Instanța a dispus în cazul lui
Dragnea un termen de încercare de trei ani. Ceilalți 74 de inculpați din
dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare.
Liviu
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie
2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau
autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere
într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de
foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar
general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării
referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian
Băsescu, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul
obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite,
pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de
inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul
voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens,
potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex,
în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în
virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea
rezultatelor privind participarea la vot. „Ca un prim pas, Liviu
Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl
reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două
adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de
partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și
primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea
participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita
să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de
foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de
asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în
stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități
administrativ-teritoriale”, arată DNA.
În paralel, el a coordonat un
sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje,
ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la
vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de
campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai precizau anchetatorii.
