Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), ia poziție în scandalul momentului, cel legat de excluderea din magistratură a judecătorului clujean Cristi Vasilică Danileț.
Deși, după cum îi spune și numele, Aasociația se preocupă mai ales de drepturile procurorilor, solicită ca măsura luată de Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii să fie explicată, pentru a elimina „orice umbră de îndoială privind politizarea sau lipsa de corectitudine”.
Cererea este adresată public, nu doar către CSM, cât și către Inspecția Judiciară, organismul care a propus excluderea lui Danileț, și e explicată prin aceea că există reacții publice care nu pun tocmai într-o lumină bună sistemul de justiție. Pe scurt, AMASP ar vrea să știe „circumstanțele și criteriile avute în vedere la momentul exercitării acțiunilor disciplinare și la momentul admiterii acestora și aplicării sancțiunilor calificate majoritar ca excesive”.
Concret, Asociația face o paralelă între cazul unor judecători de la Curtea de Apel Constanța, în privința cărora s-a pronunțat tot ieri Secția din cadrul CSM. Astfel, cinci judecători de la CA Constanța au fost cercetați disciplinar pentru încălcarea articolului 99 litera m) teza a II -a din Legea 303/2004, adică „nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”, iar soluțiile au fost complet diferite: unul dintre aceștia a fost suspendat din funcţie pentru o perioadă de 4 luni, doi s-au ales cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 25% pentru o perioadă de 1 an, iar alți doi au fost retrogadați din gradul profesional de curte de apel în gradul profesional de tribunal. Iar aceasta nu este unica comparație făcută de AMASP cu situația lui Danileț.
„Ceea ce solicităm prin prezentul demers este ca cele două instituții, în îndeplinirea rolului lor în sistemul judiciar și ținând cont de principiul unui dialog onest și deschis, să clarifice atât pentru judecătorii și procurorii care i-au ales cât și pentru cetățenii care sunt beneficiarii sistemului de justiție următoarele chestiuni menite să elimine orice umbră de îndoială privind politizarea sau lipsa de corectitudine a celor două instituții:
care sunt criteriile utilizate de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea sancțiunilor de excludere din magistratură, suspendare din funcție și retrogradare din gradul profesional în cazul în care magistrații cercetați au o imagine de buni profesioniști atât în cadrul sistemului judiciar cât și în afara acestuia?
ce elemente din activitatea profesională a magistraților sancționați la data de 13.12.2021 sau din profilul lor personal și profesional au fost avute în vedere și au condus la aplicarea acestor sancțiuni?
care este raționamentul avut în vedere pentru calificarea unor activități neutre, precum tăierea unei plante sau curățarea unei piscine, ca abatere disciplinară prevăzută de art 99 lit a) aptă să conducă la excluderea din magistratură în timp ce publicarea pe rețele de socializare a unor mesaje cu conținut homofob, extremist, cu limbaj trivial și jigniri la adresa unor colegi magistrați este considerată a fi în limita libertății de exprimare și se dispune clasarea cauzei?
prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară și aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură, iar postarea de către un alt magistrat, pe contul de FB, a unor poze cu pahare conținând alcool, consumate în aeroport, înainte de micul dejun, este considerată o activitate etică și care nu ar putea aduce atingere prestigiului justiției?
în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce publicații sau persoane publice aprobă sau dezaprobă comportamentul magistratului pentru a califica fapta ca fiind abatere disciplinară?
în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce poziții publice a avut anterior magistratul cercetat cu privire la alte aspecte care vizează sistemul judiciar, să spunem, spre exemplu, SIIJ, CCR sau modificarea legilor justiției?
Fiind convinși de deschiderea către dialog a Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare precum și de buna-credință de care veți da dovadă în clarificarea acestor aspecte generale privind limitele comportamentului adecvat din partea magistraților, așteptăm publicarea răspunsurilor pe paginile de internet ale CSM și IJ dând astfel posibilitatea opiniei publice de a lua la cunoștință practica în materie disciplinară”, se arată în solicitarea AMASP.
