Război total între ministrul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, pe tema deciziei Curții Constituționale, care astăzi a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările legislative privind reducerea vechimii procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție şi Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Și, dacă Stelian Ion scrie că a fost dată „o lovitură DNA și DIICOT, adică luptei împotriva corupției și a criminalității organizate” și că „CCR nu a ținut cont de opinia celor care știu cel mai bine care este situația în parchete și a ignorat argumentele DNA și DIICOT, susținute, de asemenea, de mai multe asociații ale magistraților și de Secția de procurori a CSM”, acest din urmă organism îi dă o replică acidă.
CSM transmite însă cu totul altceva prin intermediul unui comunicat de presă, anume că declarațiile și ieșirile publice ale ministrului Justiției nu fac altceva decât să submineze statul de drept. Aceasta în condițiile în care sesizarea la CCR a fost făcută de chiar Înalta Curte, adică „o instituţie esenţială a statului de drept”.
„Secția pentru judecători ia act de decizia Curții Constituționale a României de astăzi, 14 iulie 2021, care reprezintă o validare a punctului de vedere exprimat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin avizul negativ emis, aviz susţinut şi prin memoriul Amicus curiae transmis instanței de contencios constituțional. Avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost ignorat, din nou, de inițiatorii legii, procedeu amplu contestat în alte perioade de către aceiași inițiatori, printre care şi ministrul actual al justiției.
Soluţia adoptată de Curtea Constituţională a curmat intenţia de a adânci noi inechități în magistratură din perspectiva carierei profesionale. Consecvenţi principiilor afirmate de-a lungul timpului, membrii Secţiei pentru judecători reafirmă că temeinica pregătire profesională, specializarea reală şi experienţa profesională dobândită în decursul carierei reprezintă garanţii puternice apte să preîntâmpine erori şi să împiedice încălcări ale legii de către autoritățile judiciare în privinţa prezumţiei de nevinovăţie, a dreptului la apărare, a libertăţii individuale, a demnităţii umane, a vieţii private.
În acest context, Secţia pentru judecători dezaprobă, cu tărie, pozițiile publice recent exprimate de un înalt demnitar al statului român, ministrul justiției – domnul Stelian Ion, concretizate în veritabile atacuri la adresa judecătorilor instanței supreme din România, care, cu unanimitatea voturilor judecătorilor săi, a decis exercitarea unui drept constituțional specific statului de drept, acela de a crea cadrul necesar pentru tranșarea unei posibile neconformități cu legea fundamentală a unui act normativ.
Afirmațiile ministrului justiției vizând „linii roșii”, „interese politice” şi „ideologii”, atunci când se referă la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în contextul demersului lor, denotă un antagonism manifest faţă de o instituţie esenţială a statului de drept – concept pe care, deşi îl clamează, în realitate demonstrează că îl subminează constant.
Totodată, Secţia pentru judecători constată că demersurile şi disponibilitatea pentru găsirea unui echilibru în funcţionarea autorităţii judecătoreşti în interesul societăţii s-au lovit, o dată în plus, de incapacitatea ministrului de a ieşi dintr-o zonă militantă, politicianistă, de adversitate faţă de valorile afirmate chiar de el însuşi, poziţie incompatibilă cu ideea de consolidare a unei justiții independente”, se arată în comunicatul CSM.
Azi, Steelian Ion a scris pe Facebook că „decizia CCR închide ușa pentru procurorii mai tineri, bine pregătiți profesional, dar care nu îndeplinesc cerința de 10 ani vechime, impusă de ministrul PSD Florin Iordache” și se plânge că nu poate repara ceea ce a stricat PSD.
„A repara ceea ce a stricat PSD și a dus la blocaje în activitatea parchetelor este neconstituțional.
A face reformă în justiție și a le asigura unităților de parchet condițiile și personal pentru a-și desfășura activitatea în mod optim devine neconstituțional.
Lupta împotriva corupției și a criminalității tinde să devină neconstitutională, prin decizia unor judecători care nu s-au desprins de politicienii care i-au numit la CCR. Activitatea procurorilor care în prezent lucrează la DNA și DIICOT nu trebuie afectată, iar Ministerul Justiției analizează soluțiile pentru ca, pe viitor, aceste structuri care anchetează faptele de corupție și criminalitatea organizată să fie întărite.
După motivarea deciziei CCR, Ministerul Justiției va propune modificarea legislației astfel încât aceste unități de parchet și sistemul de justiție în general să funcționeze în mod optim. Legile justiției aflate în lucru la Ministerul Justiției vor oferi soluțiile ca lupta anticorupție să continue și garanțiile de independență pentru judecători și procurori.
În același timp, necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constituțională este din ce în ce mai mare. CCR are nevoie de o reformă reală și de judecători cu viziune europeană și cu respect pentru funcționarea statului de drept.
Vom repara ce a stricat PSD, oricâte piedici ni se pun!”, a asigurat ministrul.
Pe de altă parte, DNA și DIICOT au transmis zilele trecute un punct de vedere comun, din care reiese că ministrul are susținerea acestor structuri. Explicația: lipsa de personal. „Modificarea legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.
Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri.
Vechimea necesară pentru funcționarea în cadrul unei structuri de parchet și dobândirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevăzute în legea fundamentală și nici nu sunt elementele esențiale în ceea ce privește îndeplinirea rolului Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. De altfel, dacă această teză ar fi fost adevărată aceleași probleme de constituționalitate s-ar fi pus și în 2017, în momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru funcționarea în cadrul DNA și DIICOT.
De asemenea, opțiunea pentru modalități diferite de accedere la o structură a sistemului judiciar se poate constata și în ceea ce privește accederea la Înalta Curte de Casație și Justiție unde, legiuitorul a considerat că susținerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curți de apel nu este o variantă aptă să producă rezultatul dorit, fără ca această opțiune să conducă la o dezbatere privind constituționalitatea normelor aplicabile.
Având în vedere însăși jurisprudența Curții Constituționale în această materie, jurisprudență pe care instanța de contencios constituțional a susținut-o în mod repetat, considerăm că nu există niciun element tehnic, obiectiv și legal care să conducă în situația prezentă la un reviriment jurisprudențial și la admiterea obiecției de neconstituționalitate doar prin raportare la instituțiile la care aceasta se referă”, se arăta într-un punct de vedere al DNA și DIICOT.