Nu mi-am închipuit nicio clipă, pe vremea când urcam pe podiumurile de premiere, că din pricina medaliilor cucerite voi suferi enorm, voi avea de îndurat umilințe de care n-aveam habar că există, că tocmai personalități marcante ale sportului mă vor minți și mă vor face să plâng. Sunt campioană mondială de popice, Neptun, 1980, mai am o medalie de bronz, la același gen de competiție, cucerită în 1978, la Lucerna, Elveția. În plus, am gustat și din victoriile Ligii Campionilor, cu Voința București, unde am prins treapta a doua a podiumului, în 1997.
Din păcate, nu același noroc l-am avut în viața personală, pentru că n-am fost o oportunistă și n-am știut să aleg drumurile cele mai bune. M-am bucurat enorm când statul român a dat Legea 118/15.03.2002, completată cu HG 859/17.07.2003, care se referă la acordarea Indemnizațiilor de Merit, o inițiativă menită să-i răsplătească pe foștii mari sportivi, care se află și într-o stare precară de sănătate, așa cum este și cazul meu. Dar oamenii din Ministerul Tineretului și Sportului m-au mințit, m-au dat la o parte și au oprit orice tentativă de-a mea, de a pătrunde pe acea listă a premianților.
În ziua în care am intrat în direct cu o televiziune, 5 mai, 2012, care făcuse un reportaj despre acest subiect, m-a sunat fosta atletă Doina Melinte, care devenise ministrul al Sportului, și aproape că m-a amenințat, recomandându-mi să nu povestesc opiniei publice că nu sunt pe lista cu indemnizații, că nu rezolv nimic cu asta. Ba mai mult, m-a mințit că nu am dreptul la indemnizație, pentru că nu împlinisem 60 de ani. La doar câteva zile de la această discuție, Melinte a fost schimbată cu Carmen Tocală, care a deținut portofoliul din mai, 2012, până în ianuarie, 2013. Și ea a fost la fel de expeditivă cu mine, păcălindu-mă că n-aș avea dreptul să primesc acei bani.
Am avut, totuși, curiozitatea să citesc legea respectivă și am aflat că la sportivi, pe lângă obligativitatea performanțelor, condiția era să se fi retras din activitatea competițională, nicidecum limita minimă de vârstă de 60 de ani, prin urmare, cele două doamne, Melinte și Tocală, m-au mințit cu nerușinare! Pe 10 octombrie, 2015, am depus oficial dosarul la Minister – dar nimeni nu m-a băgat în seamă! Am luptat să atrag atenția, să le spun că am dreptul la acei bani, ba chiar am avut îndrăzneala să le spun că sunt mulți pe acea listă care nu îndeplinesc criteriile. Toată zbaterea mea a fost zadarnică – m-am luptat cu morile de vânt, cu miniștri care nu și-au dorit cu niciun chip să facă dreptate în cazul meu – nici Nicolae Bănicioiu, nici Gabriela Szabo, nici Elisabeta Lipă, nici Marius Dunca, nici Ioana Bran și nici Bogdan Matei.
Ba aș putea spune că în cazul actualului ministru, Ionuț Stroe, n-am mai ajuns, pentru că am fost mințită că sunt pe listă – după atâția ani de luptă, în decembrie, 2019, am fost anunțată telefonic, de către secretarul Comisiei, Cristian Sandu, că, în sfârșit, sunt pe zapisul de indemnizații, care urmează să fie aprobat în martie-aprilie 2020. Din păcate, a venit pandemia cu coronavirus, iar Comisia nu s-a întrunit, la acea vreme. Dar a făcut-o cu câteva zile în urmă, iar Cristian Sandu m-a anunțat cu nonșalanță că am fost scoasă de pe listă. Am făcut un șoc, recunosc, viața mea este una grea, am o grămadă de datorii, pentru că nu am decât o pensie de 700 de lei. Vestea că în ultimul moment cineva m-a scos de pe listă, m-a făcut să-mi pierd vocea și să mă-mbolnăvesc și mai tare. Aveam speranța că, în sfârșit, o scap și eu de datorii, o să pot să mânânc și eu ceva mai bine, o fructă în plus, o bucată de carne, alimente după care tânjesc de multă vreme, pentru că nu mi le pot permite. Credeam că voi avea și eu o bătrânețe liniștită”…
Aceasta este povestea, mai pe scurt, a Elisabetei Badea, campioană mondială de popice, una din jucătoarele cele mai longevive, care a intrat pe pistă și la 57 de ani, pentru că una dintre echipele din Capitală nu era completă. Drama trăită de Badea demonstrează ticăloșia unor oameni ce conduc sportul românesc, oameni care, culmea, au făcut și ei performanță, la rândul lor, și care au fost ceva mai norocoși în viață. Și vorbesc aici despre Doina Melinte, Carmen Tocală, Gabriela Szabo și Elisabeta Lipă, foști miniștri care n-au lăsat nimic în urma loc, dacă ne referim la actul managerial al sportului românesc.
P.S. Sunt zvonuri că în Ministerul Tineretului și Sportului sunt două personaje cheie, care conduc din umbră și fac jocurile, cum se spune – directorul Daniel Jianu, și consiliera Monica Gabriela Pretorian. Și tot pe surse am aflat că această Monica Pretorian ar fi scos-o pe Badea de pe listă, pentru că avea ea alte priorități. Așteptăm apariția listei și promitem o anchetă mai detaliată.
