Vești bune din Austria, via publicația kurier.at, care titrează că se ia în considerare „deschiderea” dumului României și Bulgariei spre Schengen.
„Blocada Austriei împotriva extinderii zonei Schengen este de așteptat să fie ridicată în primăvara anului 2025”, precizează sursa citată, existând și o serie de explicații pentru această opinie.
Referiri în articolul menționat se fac totuși la opinia pe care o au despre accederea completă în Schengen pe care o au oficialii români, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, se dă de înțeles că vin anumite presiuni spre Austria de la Uniunea Europeană, după ce acest stat membru a spus „Nu”:
„Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, (…) și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția încăpățânată a Austriei cu privire la această problemă. Dar acum pare să fie o înțelegere încheiată la Bruxelles și Viena: Austria renunță la veto și deschide calea celor două state membre UE.
La o întâlnire de la Budapesta din 22 noiembrie, găzduită de Ungaria, care deține în prezent președinția UE, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, se va întâlni cu omologii săi din România și Bulgaria. Acolo urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria trebuie să le finalizeze pentru a deveni în sfârșit membre Schengen.
Acest lucru este de așteptat să se întâmple în primăvara lui 2025. Cel puțin așa cred reprezentanții de vârf ai guvernului României. Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: în special, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și întoarcerea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.
Ei sunt în mod clar pe „calea cea bună”. De asemenea , de la Bucureşti şi europarlamentarii români s-a raportat că au ajuns în sfârşit la ultima linie a drumului spre aderare”, mai arată sursa citată.
România nu este totuși ținută în afara acestui spațiu de liberă circulație. De la finele lunii martie, în țara noastră au fost eliminate controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Aceasta înseamnă că verificările efectuate sunt substanțial simplificate, în ceea ce privește timpul necesar pentru procedurile privind stabilirea identității și starea legală a persoanelor.
