Nu mai puțin de 16 cetățeni ai Federației Ruse au fost trimiși în judecată în țara noastră în legătură cu falsurile pe care le-au făcut sau au fost ajutați să le facă pentru a obține acte de identitate românești.
Iar procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie detaliază că rețeaua în care erau implicați cei 16 a început să „lucreze” încă din 2024, iar un an mai târziu, în vara anului 2025, deja se făcea vorbire despre infracțiuni precum luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Suceava, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Acum, cei 16 ruși vor fi judecați pentru uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, procurorii arătând că aceștia „au folosit în mod constant certificate de cetățenie false, care atestau în mod mincinos că au calitatea de cetățeni români pentru a obține acte de identitate românești”.
Până la conturarea acuzațiilor, procurorii au pus în aplicare 93 mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și la locuintele unor persoane fizice, pentru „destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari din cadrul unui serviciu de evidența populației și al unei primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea, în ceea ce privește domiciliul pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul URSS”.
La acel moment, iulie 2025, procurorii precizau că „în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populatiei și-au stabilitt domiciliul în mod fictiv peste 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS”, care „au obținut cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și, implicit, fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”.
Ulterior, în decursul anchetei, în cauză au fost încheiate 6 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, inculpații recunoscând infracțiunile de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Acordurile au fost transmise Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, acolo unde va fi analizat și rechizitoriul celor 16.
„În mod concret, în perioada februarie-iulie 2024, inculpații au utilizat certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al Românei la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, Ambasada României în Republica Moldova, respectiv Consulatul General al României de la Chișinău.
Acestea atestau în mod mincinos faptul că au dobândit cetățenia română, iar pe baza lor inculpații au obținut transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, atribuirea de coduri numerice personale românești și eliberarea certificatelor de naștere românești, eliberate de către Consiliul Local Sector 6.
Ulterior, în baza cererilor înregistrate la SPCLEP Câmpulung Moldovenesc, la care au atașat certificatele de cetățenie pretins eliberate de consulatele sau ambasadele menționate și certificatele de naștere eliberate de către Consiliul Local Sector 6, au obținut cărți de identitate, eliberate de către SPCLEP Câmpulung Moldovenesc.
Totodată, pe baza respectivelor cărți de identitate, au obținut pașapoarte simple electronice, emise de către Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava. Menționăm că banii obținuți de către persoanele care au luat în spațiu inculpații, în mod fictiv, urmează a fi confiscați.
În vederea restabilirii situației anterioare, procurorul de caz a solicitat instanței anularea certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă cu privire la nașterea inculpaților și a actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie, a certificatelor de naștere, precum și a actelor subsecvente obținute ulterior în baza certificatului de cetățenie falsificat, respectiv a cărților de identitate și a pașapoartelor.
Precizăm că, urmare a verificărilor efectuate de organele de poliție la imobilele unde si-au stabilit domiciliile inculpații și alți cetăteni străini născuți în spațiul ex-sovietic care au dobândit cetățenia romană și care au solicitatat schimbarea domiciliului din străinătate în România, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a luat măsuri de anulare a unui număr de 1702 cărți de identitate pe motiv de stabilire fictivă a domiciliului”, se explică modul de operare, într-un comunicat de presă.
