Partidul Național Țărănesc, partid istoric care de ani de zile a ieșit din ochii opiniei publice, se pare că încă mai există. Sau cel puțin așa s-ar spune, în condițiile în care astăzi, formațiunea și-a sărbătorit centenarul.
Format la data de 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidul Național Român din Transilvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache), Partidul Național Țărănescu (PNȚ) pare că nu a dispărut complet.
Anul 2026 este declarat Anul Centenar al PNȚ și nu doar atât. Azi, membrii și simpatizanții Partidului Național Țărănesc aveau ocazia de a se întâlni la București, la Centrul Cultural „Petőfi Sándor”, fosta Sală „Amiciția”, un spațiu istoric unde Iuliu Maniu și Ion Mihalache au semnat bazele fuziunii și au pus temelia partidului pe 10 octombrie 1926.
„Generațiile noastre au datoria sacră să ducă mai departe marea moștenire istorică și eroică a PNȚCD, în aceste vremuri de mari încercări prin care trece poporul român, cu aceeași credință în marile valori și principii morale și creștine. Nu putem reconstrui România decât ridicându-ne iar pe vechile noastre rădăcini istorice și identitare. GLORIE MARILOR FONDATORI ȘI LIDERI AI PNȚCD! LA MULȚI ANI, PNȚCD. TRĂIASCĂ ROMÂNIA!”, a transmis cel care este președinte al PNȚCD, Aurelian Pavelescu, care mai nou este suveranist în tabăra lui Călin Georgescu.
Nu știm câți au fost prezenți astăzi la eveniment, însă este cert doar că președintele Nicușor Dan a avut o intervenție cu această ocazie, în alocuțiune vorbind despre PNȚ ca despre „un promotor al unor valori, promotor al moralității, promotor al responsabilității, promotor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică”.
„PNȚ a fost și este un partid creștin-democrat, și, când vedem valurile de ură care străbat societatea noastră cu orice prilej, vedem cât de mult este nevoie de acele valori creștine ale iubirii aproapelui sau cel puțin al respectului față de aproape, păstrând, evident, caracterul laic al statului.
Mai vorbim de responsabilitate, care este exact opusul populismului, și vedem, din păcate, o creștere a populismului în România, și este o luptă pe care trebuie să o ducem fiecare dintre noi, pentru a explica oamenilor ce înseamnă responsabilitate și ce înseamnă alternative bazate pe realitate și nu pe diferite fantasme.
Și nu în cele din urmă, loialitatea față de statul român și credința că toți împreună putem să facem lucruri bune cu statul român, pentru că, din nou, pare că în multe părți ale societății domină pesimismul, neîncrederea. Acestea sunt valorile pentru care niște oameni au luptat, s-au sacrificat, și pentru care avem responsabilitatea să luptăm în continuare”, a spus președintele României.
PNȚ a avut o istorie zbuciumată. După înființare, a fost scos în afara legii la 31 martie 1938, când a fost instaurată dictatura regală. După Al Doilea Război Mondial, formațiunea a revenit în legalitate și a fost principală forță politică care s-a opus ocupației sovietice a României, astfel că liderii PNȚ au fost persecutați, urmăriți de Securitate și condamnați ilegal la ani grei de temniță.
Partidul a fost ulterior desființat de comuniști la data de 29 iulie 1947, fiind refondat de mai mulți membri, printre care Corneliu Coposu, Ion Rațiu și Ion Diaconescu, abia în perioada postdecembristă ca Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD).
În perioada 1992-1996 a fost principalul partid de opoziție, iar între 1996 și 2000 – principalul partid de guvernare. După alegerile din noiembrie 2000 membrii PNȚ nu au reușit să mai pătrundă în Parlament, și abia la alegerile parlamentare din decembrie 2012 au reintrat în Senat și Camera Deputaților.
Ulterior, în martie 2005, partidul a fuzionat cu Uniunea pentru Reconstrucția Romaniei (URR) și și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD). Un an mai târsiu, în septembrie 2006, a revenit la vechiul nume – Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD). Apoi, conducerea partidului i-a revenit lui Aurelian Pavelescu, numai că în 2011, un congres ținut în luna iunie l-a ales ca președinte pe Victor Ciorbea.
În septembrie acel an, facțiunea condusă de Vasile Lupu și Aurelian Pavelescu a organizat un nou congres extraordinar al PNȚCD, contestat de către Victor Ciorbea. În final, facțiunea Pavelescu a câștigat, acesta fiind recunoscut ca lider al partidului, în vreme ce Victor Ciorbea a părăsit partidul, aderând la PNL.
În anul 2012, PNȚCD a semnat o alianța electorală cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și Forța Civică (FC), constituind Alianța România Dreaptă (ARD). În cadrul alianței, PNȚCD a redevenit partid parlamentar, iar în urma congresului din 20 aprilie 2013, partidul a fost reunificat, cu Pavelescu președinte.
În toamna anului 2013, PNȚCD a încheiat un protocol de colaborare cu Inițiativa România Liberală (IRL), fondată de liberali care părăsiseră PNL, tot cu Pavelescu președinte. Numai că aliața și-a încetat existența după ce în 2014, Forța Civică (FC) a fuzionat cu Partidul Democrat Liberal (PDL).






