Dan Barna, președinte reales al Uniunii Salvați România și varianta prezidențiabilă a partidului, are o biografie nuanțată. CV-ul său abundă în activități care de care mai folositoare societății civile, iar undeva în jos apare că ar avea experiență în cabinetul său de avocatură. Nicio altă informație nu este oferită legat de această activitate, în condițiile în care un examen tot ar fi trebuit să susțină domnul Barna pentru a intra în barou. Secretomania poate fi explicată simplu: domnul Barna nu a plecat tocmai cu fruntea sus din avocatură, ci pe ușa din spate, cu un șut în posterior.
Despre deputatul Ilie Dan Barna s-a auzit mai ales începând cu toamna anului 2017, când a fost votat pentru prima dată președinte al USR, obținând 127 de voturi din cele 191 exprimate. Era deputat de un an și îi lua locul lui Nicușor Dan în fruntea partidului, după demisia acestuia. Anul acesta a fost reconfirmat președintele USR și este candidatul la alegerile prezidențiale din toamnă, dacă nu intervin alte schisme. Aceasta în contextul în care în acest moment sunt câteva comentarii legate de legitimitatea alegerilor și se vorbește despre o posibilă fraudare a votului electronic. Dan Barna a obținut 6.097 din voturi din cele 9.314 (Cosette Chichirău și Alexandru Surcel, contracandidații lui Dan Barna, au obținut 2.907 și respectiv 269 voturi). Rezultatul scrutinului intern va fi validat însă de Congresul USR, care va avea loc la Timișoara pe 14 septembrie.
S-a tot vorbit despre activitatea profesională a lui Barna, despre afacerile pe care le-a derulat cu statul și banii încasați, despre funcțiile sale. Mai puțin s-a vorbit însă despre începuturile carierei sibianului Barna. Totodată, nici el nu prea pare dornic să discute despre aspectele de început ale carierei sale. În CV-ul deputatului Barna ne iau ochii activitățile de trainer, de consultat și de expert, iar când și când apar și domenii legate de pregătirea sa de bază. Barna este licențiat în drept, după ce între 1994 – 1998 a urmat cursurile Universității din Bucureşti. Însă activitatea sa, cel puțin viața și opera publicată, nu face multe referiri la această profesie. Undeva la finalul documentului aflăm că este „membru al Baroului Bucureşti – Cabinet individual de avocatură cu 8 ani de experienţă profesională”. Informația e relativ recentă. Într-un CV din 2016, de când era secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, informațiile legate de job-uri sunt aproape aceleași, însă cea referitoare la barou nu există.
Așa că am intrat pe pagina Baroului București pentru a vedea care este situația avocatului Barna. A fost sau n-a fost. Și dacă a fost, de ce nu mai este? Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că domnul Ilie Dan Barna nu e tocmai în relații bune cu baroul, iar experiența sa pe hârtie este mult mai vastă, undeva la peste 13 ani. Decizia de intrare în barou poartă data de 19 decembrie 2002 – probabil data examenului, pentru că Barna a devenit avocat cu acte în regulă abia în ianuarie 2003. Însă, potrivit informațiilor de pe pagina de internet a Baroului București, domnul Barna a fost suspendat pe 25 martie 2016, când i-a încetat dreptul de exercitare a profesiei. Motivul îl aflăm din aceeași sursă: „suspendat neplată taxe”.
Din ce trăiește președintele USR
Însă domnul Dan Barna nu e tocmai un sărăntoc. Veniturile pe anul trecut au provenit din salariul de deputat – 128.044 lei (față de 90.498 lei în 2017). Soția, Olguța Dana Totolici, lucrează la Petrom SA, cu contract individual de muncă. Ceea ce e bine, dar cam greu fără venituri – anul acesta, salariile sunt secrete, însă anul trecut aflam din aceeași sursă – declarația de avere, că doamna a încasat de la Petrom 354.082 lei.
În prima declarație completată de Dan Barna pentru Camera Deputaților se menționează că unica sursă de venit provenea de la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, adică salarii de 152.265 lei pe tot anul 2016, din contracte individuale de muncă cu timp parțial. Am putea spune că Grupul de Consultanță investea mult prea puțin în Dan Barna, față de cât investea Dan Barna în Grupul de Consultanță. În declarația completată în noiembrie 2016 ca secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, Dan Barna arată că a acordat Grupului un împrumut în sumă de 480.716,30 lei. Dan Barna a fost între 2007 – mai 2016 managing partner/ trainer şi consultant al Grupului de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL. Până să ajungă deputat, el și angajatorul său și-au lichidat datoriile.
Prezidențiabilul USR are la capitolul „imobiliar” 1.252 metri pătrați fâneață moșteniți/ donați între 2016 – 2017, în comuna Rășinari – Sibiu. Când a intrat în politică, rubrica „bunuri imobile-terenuri” era plină. Avea alte două suprafețe de fâneață și una de livadă moștenite (e drept, o mică cotă parte din miile de metri pătrați), dar și o bucată dintr-un teren agricol în aceeași comună Rășinari. Barna mai are trei apartamente – unul în București, cumpărat în 2007, două în Sibiu – cumpărate în 2012 și 2014.
În declarația completată anul acesta apar patru conturi curente sau echivalente (inclusiv card) – două în lei, unul în euro, iar ultimul în dolari, plus trei depozite bancare sau echivalente deschise în anii 2013 – 2017, în sumă totală de 356.108,17 lei. Alte active financiare sunt cele cinci fonduri de investiții – putând fi vorba inclusiv de fonduri private de pensii: trei în lei, deschise în anii 2015 și 2019 (un total de 849.372,51), și două în euro, datând din 2015 (51.674,73). La acestea se adaugă și alte „investiții”: două împrumuturi acordate în nume personal (unul, de 25.000 lei, în 2016), în sumă totală de 28.000 lei, acțiuni/ părți sociale în sumă de 54.364,5 lei, precum și 1.248,31 lei la o companie de brokeraj – Tradeville (fiind vorba de cash disponibil). Însă nu a avut de unde să își achite taxele către Uniunea Națională a Barourilor din România.
În ciuda acestor sume de mai sus, Dan Barna ne spune în declarația de avere că în 2012 a fost nevoit să se împrumute la bancă. Mai precis, să facă o refinanțare la un credit contractat în 2007, valoarea datoriei fiind de 202.000 lei, pe care trebuie să îl achite până în 2027.
