Cum arată știrile false?
Titluri bombastice, informații greu (dacă nu chiar imposibil) de verificat, teorii conspiraționiste alambicate, scoase parcă din colecția de SF-uri ale bunicilor, sau, pur și simplu, idei ”cu dedicație”, în spijinul unui partid/doctrină.
Tuturor ne plac poveștile și tuturor ne place să ni se demonstreze că avem dreptate. Dar de la povești și texte care sunt de acord cu noi până la adevăr, e cale lungă. Am mai spus: orice informație ar trebui verificată din cel puțin trei surse, înainte de a fi dată mai departe.
De ce sunt periculoase știrile false?
Simplu: pentru că nu sunt adevărate. Pentru că propagă o realitate alternativă, pentru că determină persoane ușor influențabile (care nu sunt puține) să creadă bălării, pentru că distorsionează adevărul, pentru că profită de credulitatea/inocența unora pentru a-și atinge scopul.
Știrile false sunt manipulare pură. Amestecată cu minciuni, fantezie și un pic de malițiozitate.
Dacă poveștile pentru copii erau frumoase în copilărie, și era interesant să credem în ele, știrile false sunt povești pentru adulți care au impresia că tot ce zboară se mănâncă.
Cum îți dai seama că o știre nu e tocmai ”pe bune”?
Simplu: în primul rând o citești. Nu te mulțumești doar cu titlul, care-ți pare că sună bine sau pare să spună ce vrei tu să crezi că spune.
Titlurile sunt făcute să atragă. Un titlu cu care ești de acord s-ar putea să ascundă un articol cu o opinie diametral opusă. Sau titlul ăla s-ar putea să fie pus acolo doar ca să-ți sară în ochi. În articol să fie informații inutile, sau care nu au absolut nicio legătură cu subiectul.
În al doilea rând, cauți și alte surse. O știre bombastică, o ipoteză inedită, un citat apocaliptic, atribuit unei persoane despre care nu ai auzit până acum ar trebui să-ți aprindă beculețul. Să cauți: unde anume mai apare informația respectivă, cât de ”de încredere” sunt sursele care o distribuie, nu cumva se profită de naivitatea/lenea/dezinteresul unora?
În al treilea rând, învață să nu iei informația deja mestecată. Dacă auzi că persoana X a afirmat ceva care ar enerva jumătate din populație, caută declarația întreagă. De cele mai multe ori, pentru trafic, declarațiile sunt scoase din context. Ți se dă ceea ”ce ar trebui” să crezi, nu ceea ce s-a zis, în realitate.
Facebook spune: citește articolele, înainte de a le distribui
Pentru că știrile false se propagă mai ales pentru că lumea nu mai citește decât titlul, și apoi alege să distribuie mai departe și pentru că Facebook e această rețea unde fiecare poate distribui tot ceea ce-i tună, Facebook ia atitudine.
În curând, înainte de a distribui un articol, va fi afișat un mesaj prin care vei fi încurajat să citești articolul. Nu vei fi condiționat, e mai mult o recomandare. Dar o recomandare atât de utilă, într-un moment în care lumea distribuie ipoteze, fără să le judece, înainte.
Poate fi și un îndemn la lectură, totodată. Dacă măcar o parte din cei care distribuiau fără să citească își vor oferi câteva minute să-și antreneze mușchii minții, poate reușim să scădem (cândva) numărul de analfabeți funcțional.
Informează-te, informează-te, informează-te!
Trăim într-o perioadă în care nu e nevoie decât de o scânteie, pentru a declanșa un incendiu. Informațional vorbind. Dacă nu-ți place să fii manipulat, gândește cu capul tău, nu cu al altora. Nu mai lua de bun tot ceea ce găsești pe internet. Informează-te, înainte de a da mai departe cine știe ce aberație. Citește. Judecă.
De obicei, dacă o știre apare de bună doar pe cine știe ce site obscur, nu e reală. Cuvintele pot fi modificate. Pozele și videoclipurile pot fi editate. Sapă adânc. Informează-te, din nou.
Nu lăsa realitatea unora să devină realitate general valabilă. Ar fi ca și cum ai intra într-un spital de nebuni și ai pleca de acolo crezându-te Napoleon, doar pentru că unul dintre pacienți ți-a spus că ești împăratul exilat pe insula Elba.
