Bucharest PRIDE va avea loc în august, luna în care se sărbătoresc 20 ani de la abrogarea Articolului 200

Articolul 200, cel care incrimina persoanele aparținând comunității LGBTI, a fost abrogat în luna august a anului 2001, de Guvernul Năstase

Foto: Wikipedia

Conform ultimelor informații, anul acesta, Bucharest PRIDE va avea loc în luna august (9 – 14 august). Cu toate că, în toți ceilalți ani, minus cel „dedicat” pandemiei, evenimentul dedicat comunității LGBTI s-a desfășurat în luna iunie, Luna Istoriei LGBT, anul acesta, organizatorii au decis ca parada să aibă loc în luna august, întrucât atunci se sărbătoresc 20 ani de la abrogarea Articolului 200.

Bucharest PRIDE revine după un an de pauză

Anul acesta, organizatorii au promis că vor include în program „PRIDE PARK”, un spațiu dedicat desfășurării evenimentelor cu tematică LGBT. Aici se va sărbători atât cultura, cât și comunitatea de gay, lesbiene, persoane trans, bisexuali, intersex, etc.

„România a persecutat mai bine de 60 ani comunitatea LGBTI, pedepsind cu închisoarea românii care iubeau persoane de acelaşi sex. Evenimentele din programul acestei ediţii vor face o retrospectivă a  evoluţiei drepturilor şi comunităţilor LGBTI+ în România ultimilor 20 de ani, dar vor privi şi către soluţiile pentru un viitor incluziv şi sigur pentru fiecare român”, a transmis asociația ACCEPT într-un comunicat, potrivit Adevărul.

Articolul 200, abrogat în 2001

Nu mulți sunt cei care știu faptul că înainte de 2001, românii cu o altă orientare sexuală ori chiar cu o altă identitate sexuală, puteau ajunge să facă pușcărie, homosexualitatea fiind considerată, la momentul respectiv, o infracțiune.

Un prim pas spre restabilirea drepturilor omului l-a făcut Guvernul Văcăroiu, în 1996, printr-o modificare, pasul final spre dezincriminarea homosexualității fiind făcut de Guvernul condus de Adrian Năstase, abia în 2001.

După 20 ani de la abrogarea articolului 200, România încă se confruntă cu probleme majore, în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTI, cu toate că, pe alocuri, reticența a început, ce-i drept, să mai dispară.

În 2018, Coaliția pentru Familie primea susținere de la PSD, PNL și ALDE, pentru organizarea Referendumului pentru Familie, menit să rezolve definiția familiei, ca uniune dintre un bărbat și o femeie. Referendumul avea să pice, prin neprezentarea la vot a românilor. Ulterior, o parte dintre membrii de bază ai Coaliției pentru Familie intrau în politică, conform promisiunii din 2018, formând acum partidul AUR.

Povestea Marianei Cetiner, încarcerată din cauza orientării sale sexuale

Citește și: Toleranța la români

Articolul precedentCNCD s-a autosesizat în cazul consilierului de la Vrancea
Articolul următorCiolacu se răzvrătește: „Decizia PSD este foarte clară! NU facem guvern cu PNL!”
Jurnalist full-time, fotograf part-time, graphic designer sfert-time. În timpul liber îmi slujesc pisica, mă plimb cu bicicleta și dezvolt obsesii legate de Star Trek.