Primarul din Pungești, de la tărâțe la gaze de șist

Din muncitor la Mecanica Vaslui, administrator de bloc și morar, primarul comunei Pungești, din județul Vaslui, a ajuns să fie asociat cu gigantul american Petrom. Numele unei obscure comune din ceca mai săracă zonă a României a ajuns, în numai câteva luni, pe buzele tuturor românilor, de la Arad până la Constanța, de la Sighetul Marmației până la Drobeta Turnu Severin. Că primarul, sau, mai exact soția sa, a ajuns asociat cu americanii, este numai o piesă din puzzle. În tragicomedia gazelor de șist, căci despre ele este vorba, au intrat și oficialii Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), care au anunţat o întâlnire între săteni şi cei de la Chevron, taman la căminul cultural din comuna Băceşti, care este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire!

Acum câteva luni, nimeni nu auzise de comuna Pungești, din județul Vaslui. Apoi, aproape peste noapte, această așezare de câteva mii de suflete din cel mai sărac județ al României a devenit una dintre cele mai cunoscute localități din țară. Gazele de șist i-au făcut pe pungeșteni și celebri, și nefericiți (mai degrabă mânioși), deopotrivă.
Jurnal de Investigații vă prezintă filmujl evenimentelor în urma cărora primarul localității, Mircia Vlasă, a reușit să se asocieze cu americanii de la Chevron și, în consecință, să-și pună în cap sătenii care l-au votat în urmă cu nici doi ani.
Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie din capul locului precizat faptul că, de fapt, nu primarul s-a asociat cu americanii, ci soţia acestuia, Margareta Vlasă. În 2006, Primăria Ivăneşti a făcut un schimb de terenuri cu Primăria Pungeşti, astfel că aproape două hectare de teren – mai precis, 1,9 hectare, islazul satului Siliştea, au revenit Pungeştiului.
Când cei de la Chevron au început să-şi cutremure interesele prin zonă, vizavi de rezervele de gaze din subsolul comunei Pungeşti, primarul Vlasă a simţit că e momentul unic în care ar putea intra şi el în istorie. Fie şi prin uşa din dos, mai exact prin relaţiile sale din PSD, mai ales cele cu şeful şi de la partid şi de la Consiliul Judeţean, Dumitru Buzatu, cu care se mai destinde, din când în când, la câte-o vânătoare, omul a aflat amănunte despre interesele americanilor în zonă. Ne referim aici la locul în care urma să fie amplasată sonda de explorare şi, ulterior, cea de exploatare a gazelor de șist.
Şi, uite-aşa, printr-o manevră a comisiei locale de fond funciar, al cărei preşedinte este încă, i-a făcut soției o „zestre” de 1,94 hectare de teren pe şesul din apropierea satului Siliştea. Apoi a făcut contract de închiriere cu cei de la Chevron, contra unei sume de 3.500 de euro pe an pe hectar.

Apartamentul închiriat prefectului

Actualul primar de la Pungeşti are un istoric interesant. Până în 1989, a lucrat la Mecanica Vaslui, după care a fost administrator la o asociaţie de locatari din zona Traian.
Apoi şi-a deschis o moară în satul Armăşoaia. Dezinvoltura cu care alegea tărâţa din făină l-a propulsat în inima electoratului din Pungeşti, care îi tot articulează câte-o parafă şi-l votează în funcţia de primar din 2004 încoace. În curând se va împlini un deceniu mai mult decât înfloritor pentru primarul-morar-administrator de asociaţie de locatari. Apartamente pentru cei doi copii, în zona Traian, acolo unde a şi fost administrator de asociaţie, apartamentul lui, o casă de vacanţă la munte, pe la Suceava şi o vilişoară, acolo, în locul unde are moara, la Armăşoaia. Investiţii personale de miliarde de lei vechi, dintr-o moară şi un umil salariu de primar.
Interesant este şi faptul că, la un moment dat, i-a închiriat prefectului Radu Renga, venit de la Vâlcea, un apartament în zona Traian. Astfel că prefectul s-a instalat în apartamentul familiei Vlasă, la adresa: strada Traian, bloc 251, scara B, apartament 8. N-am aflat cu certitudine la cât se cifrează chiria.

Uite căminul, nu e căminul

Recent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încercat să mai dreagă busuiocul în scandalul declanșat de intenția americanilor de la Chevron de a explora și, mai apoi, exploata, zăcămintele de gaze de șist din județul Vaslui.
În consecință, au publicat, prin mai multe canale de informare, un anunţ–invitaţie la o sesiune de informare pe tema gazelor de şist, dezbatere care ar fi trebui să aibă loc pe data de 15 ianuarie la Căminul Cultural din Băceşti. Într-o discuţie purtată cu Horaţiu Cărăuşu, primarul comunei Băceşti, acesta s-a arătat teribil de indignat: „Domnule, după ce că nici măcar nu am fost anunţat de o asemenea intenţie, indivizii care au făcut aşa ceva habar nu au că noi, la Băceşti, nici măcar nu avem cămin cultural! Dacă-mi spuneau mai din timp, poate ne apucam să-l facem. Mai mult decât atât, în respectivul anunţ se preciza şi faptul că, pentru a participa la dezbateri, locuitorii comunei ar fi trebuit să se înscrie on-line pe site-ul www.infogazedesist.eu. Dar câţi au acces la internet, că doar nu şi-a montat badea Vasile laptop la coada sapei?! E adevărat, în Băceşti, la Primărie şi la bibliotecă există internet, dar avem şi sate ca Băbuşa ori Păltiniş, unde internetul mai are destui paşi să ajungă. Puteau măcar să ne întrebe şi pe noi!”.

ANRM, corigentă la geografie

Pe site-ul mai sus citat mai găsim o inadvertență, ca să folosim un eufemism: „Având în vedere interesul crescut pentru Sesiunea publică de informare privind gazele de şist, anunţată pentru 15 ianuarie 2014, în regiunea Bârlad, localitatea Băceşti, ANRM a decis mutarea sesiunii pe data de 20 ianuarie 2014 şi, implicit, prelungirea termenului de înscriere”.
Aici se impune precizarea că nu există nicio „regiune Bârlad” şi, chiar dacă ar exista, comuna Băceşti nu prea ar putea fi pe-acolo, ea situându-se în nordul judeţului Vaslui, pe drumul pe care, după ce pleci din Vaslui şi treci prin Negreşti, mergi spre municipiul Roman. Până la urmă, la Centrul de Informare al Consiliului Judeţean Vaslui, situat la fostul poligon Delea, a avut loc o şedinţă de informare cu privire la explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, şedinţă patronată de ANRM, în colaborare cu CJ Vaslui. Şedinţă încărcată de propagandă în favoarea companiei Chevron.
Horaţiu Cărăuşu, primarul comunei Băceşti, a fost unul dintre cei care s-au înscris la cuvânt, cerând detalii cu privire la unele probleme legate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. În primul rând, de unde se vor lua cei 10–15 mii de metri cubi de apă necesari pentru explorarea şi, ulterior, exploatarea gazelor de şist? I s-a răspuns că apa va fi adusă din altă parte, că pe la Băceşti oricum mai degrabă se găseşte rachiu, decât apă. În privinţa cutremurelor, „sigur că vor mai fi şi de astea, dar de micã anvergură, de maximum două grade”, a fost „liniştit” primarul din Băceşti.

Lovitura lui Barroso

Localnicii din Pungeşti şi ecologiştii au primit recent o grea lovitură din partea Comisiei Europene. Executivul european nu va mai depune o lege în privinţa gazelor de şist, preferând să lase la latitudinea guvernelor naţionale elaborarea cadrului legal cu privire la această metodă controversată.
În schimb, executivul UE a propus un set de recomandări pentru guverne, menite să mențină standardele de mediu, care cuprind norme privind distanțele minime dintre zonele de fracturare, cele rezidențiale și zonele de protecție a apelor. Executivul UE dorește şi ca guvernele să se asigure că societățile care se ocupă de exploatare pun în aplicare planuri de gestionare a apei, de captare și utilizare a altor gaze extrase în acelaşi timp, precum metanul, și pentru minimizarea arderilor de gaz.
Perspectiva autonomiei energetice şi a prețurilor mai mici la gaze le-au făcut pe mai multe state membre ale UE, între care România, Regatul Unit și Polonia, să sublinieze determinarea lor de a continua cu prospectarea şi extracția gazelor de șist. Ultimele două au făcut un lobby intens pe lângă Comisie.
Tot mai multe voci susţin că oficialii Comisiei Europene au cedat în faţa lobby-ului concertat al guvernelor care doresc să exploateze această resursă energetică. „Slăbiciunea” Comisiei a fost condamnată imediat de deputații verzi europeni și de grupurile de lobby ecologiste. „Barroso s-a plecat la presiunea făcută de lobby-ul combustibililor fosili și majoretele sale politice, cum ar fi David Cameron”, a declarat Carl Schlyter, purtătorul de cuvânt al verzilor. Organizaţia „Friends of the Earth” a avertizat că, în urma renunţării la legiferarea de către comisie, cei care suferă vor fi membrii comunităţilor locale.