Plumb, aurul şi bănăţenii. Exploatarea de la Certej, prilej de sfadă politică

În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou la suprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc în sălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentru că din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-a parcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni de zile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii la cel mai înalt nivel.

Nu s-au respectat procedurile, s-a modificat legislaţia sau sunt alte interese la mijloc? Sunt doar câteva dintre întrebările neelucidate de care se leagă scandalul proiectului aurifer de la Certej din judeţul Hunedoara.
Un scandal izbucnit, paradoxal, într-un moment în care toţi ochii erau aţintiţi asupra exploatării aurifere de la Roşia Montană. Mult mai puţin mediatizat, proiectul de la Certej a reuşit să se „strecoare” şi să obţină avizul de mediu de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Timişoara. Practic, proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, a fost propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold. Cu acordul în mână, cei de la Deva Gold ar fi putut să demareze lucrările în vederea exploatării minereului aurifer, numai că povestea ţinută bine la secret a fost descoperită de ecologiştii care s-au răsculat şi au dinamitat proiectul.
La începutul lunii septembrie a anului trecut, trei asociaţii de protecţie a mediului au protestat faţă de acest acord de mediu şi au susţinut că se creează un precedent extrem de periculos pentru România, pentru că exploatarea se va face tor pe bază de cianuri. Este vorba despre Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation, ai căror reprezentanţi au declarat că proiectul Certej reprezintă prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România.
În plus, ei spun că începerea exploatării aurifere va avea un impact devastator asupra mediului. În plus, opozanţii proiectului susţin că în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.

Acuzaţii de şpagă la nivel înalt

Protestul lor nu rămâne fără ecou, iar în problemă a intervenit imediat ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a cerut de urgenţă verificarea condiţiilor în care s-a acordat avizul de mediu şi anularea lui.
Intervenţia Guvernului a lovit direct în beneficiarul actului oficial, adică Eldorado Gold Corporation, care este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, ce operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute şi acum de Minvest Deva. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar activiştii de mediu s-au legat cu lanţuri de poarta Guvernului pentru a opri exploatarea auriferă de la Certej.
Şi a început balul. În ecuaţie a intervenit şi premierul Victor Ponta, care a acuzat în şedinţă de Guvern fosta guvernare PDL că a luat şpagă pentru a autoriza proiectul de exploatare a aurului de la Certej, asta după ce i-a cerut tot ministrului Mediului, Rovana Plumb, să explice ce anume s-a întâmplat acolo. „Asta înseamnă să guvernezi cu oamenii PDL-ului, nu? PDL, când e vorba de o şpagă, ei dau orice. Vă rog să luaţi măsuri imediat şi să ne propuneţi pe cât posibil. Cine e cu PDL să meargă la PDL şi să îşi ia banii acolo, nu pe spinarea României şi nu pe spinarea nerespectării reglementărilor noastre privind protecţia mediului”, a afirmat Ponta.
Intervenţiile dure ale Guvernului s-au finalizat cu un control făcut la Certej, care a vizat verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu. De asemenea, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara a fost demis pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.

S-au parcurs toţi paşii legali

De cealaltă parte, persoanele acuzate că au încălcat legislaţia se apără şi susţin că totul s-a făcut perfect transparent şi legal.
Fostul director al Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat că agenţia a urmat toţi paşii legali până la emiterea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri. Ea a mai precizat că nu exista nici un motiv pentru a fi demisă din funcţie. De asemenea, Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune că, dacă cineva îşi imaginează că lucrurile au mers repede, se înşeală. „Suntem în procedură din anul 2009, iar în toată această perioadă au fost comisii peste comisii şi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaţia din zonă şi întâlniri cu responsabilii din Ungaria. Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casă fără fundaţie. Exploatarea propriu zisă ar putea începe după vreo doi ani şi jumătate de la emiterea avizului de mediu”, a explicat el. Nu ştie unde este problema reală şi spune că a cerut clarificări la Ministerul Mediului, dar nu au primit răspuns nici în ziua de astăzi.

Procesul blochează investiţia

Până lucrurile se vor lămuri, toate părţile implicate trebuie să treacă mai întâi printr-un proces deschis de ANPM la cererea Ministerului Mediului şi care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.
ANPM a cerut instanţei anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal şi iresponsabil”. Aceasta a precizat că, în urma verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie, s-a constatat faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal, oficialii susţinând că încalcă atât legislaţia românească, cât şi pe cea europeană. Ministrul a mai precizat că obligaţiile de mediu de dinaintea privatizării nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timişoara nu era îndreptăţită să iniţieze această procedură, competenţa în acest caz fiind a ANPM.
Numai că Tribunalul Bucureşti a fixat primul termen de judecată abia la 1 octombrie 2013, ceea ce blochează orice iniţiativă şi întârzie implementarea proiectului. Nicolae Stanca a declarat că, prin intermediul unei firme de avocatură, vor încerca să preschimbe acest termen. „Este o întârziere foarte mare a proiectului. Vom face demersurile să vedem dacă putem să primim un alt termen. Este ciudat, pentru că iniţial ni s-a spus că se va judeca în regim de urgenţă”, a spus Stanca. E
xploatarea auriferă de la Certej se va întinde pe o suprafaţă de 456 ha, iar proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 ha.

Proiectul întârzie, şomajul rămâne

În timp ce autorităţile se răfuiesc pe aurul moţilor în sălile de judecată, în judeţul Hunedoara mii de oameni aşteaptă demararea proiectului, estimat la 200 milioane de euro.
Cei mai mulţi sunt foşti mineri, cărora acest proiect le-ar aduce înapoi locurile de muncă. În faza de construcţie aici ar urma să fie angajate 800 de persoane. Alţi 550 de oameni vor lucra în faza de exploatare, pentru o perioadă de 20 de ani. Primarul din Certej, Petru Câmpian, speră că, odată cu implementarea programului, să se reducă şomajul din comună, care a ajuns la 32%. „M-aş fi bucurat să înceapă lucrările miniere. Sunt peste 500 de cereri de angajare depuse numai din comună şi din satele învecinate”, a precizat Câmpian. Primarul spune că s-ar rezolva şi problema actualei poluări, ale cărei cote sunt inimaginabile: „E o poluare excesivă, pentru că nu s-a efectuat nici un fel de ecologizare a perimetrului exploatabil. Vorbim despre vechea mină”. Poluarea are drept cauză gurile de mină, incorect închise, prin care la suprafaţă ajung apele toxice care omoară fauna piscicolă. „Au început să închidă gurile de mină, dar asta nu înseamnă că au şi tratat acel complex chimic dăunător. Eu sper ca noul investitor să facă ceva în acest sens”, susţine Câmpian.
Oricum, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de „Închidere, punere în siguranţă şi ecologizare al obiectivului minier Mina Certej – Iazurile Valea Mireşului si Valea Mealu, în judetul Hunedoara”, a fost anulată de Ministerul Economiei, alături de alte trei licitaţii similare, pentru mai multe nereguli.