E ușor să spui ”Campania de vaccinare a eșuat”.
Mai ales dacă ești politician, aflat în opoziție. Sau dacă ești ”jurnalist de partid”.
În octombrie 2021, se aude peste tot asta cu campania eșuată. Și dau vina, unii pe alții. Ce ar fi trebuit să facă, ce n-au făcut, ce ar fi făcut ei, dacă ar fi fost la putere. Circ în discursuri, din nou.
Asta, în condițiile în care, PSD anunța, încă de pe 28 mai, aceeași campanie eșuată.
Îmi vine greu să îmi imaginez cum ar fi arătat o campanie de succes, în condițiile în care mediul politic a îngropat-o, încă înainte de a începe.
Campania de vaccinare – o sintagmă repetată constant și degeaba
Suntem pe penultimul loc la vaccinare, după Bulgaria. Și, cumva, se vrea a fi vina guvernului. Nu e. Indiferent de cine ar fi fost la putere, mai mult de a asigura acces gratuit și nelimitat la vaccinare, n-ar fi putut face.
Poate doar să meargă cu vaccinul, din ușă-n ușă. Și atunci s-ar fi spus că e încercare de intimidare și încălcare a drepturilor constituționale.
Informația despre vaccin, vaccinare, centre e peste tot. Asta se cheamă campanie de informare.
Datele despre infectări, decese, informații despre cei decedați sunt peste tot. Asta se cheamă tot campanie de informare.
S-au făcut evenimente cu mici și bere, pentru stimulare. Nu a fost bine, că cică e mită.
S-a făcut Loteria Vaccinării. Nici așa nu e bine, că ce? Vor să ne cumpere?
S-au impus restricții. Nu e bine! Ne sunt încălcate drepturile constituționale. Și-au făcut proteste peste proteste, că nu e normal să impui restricții.
S-au eliminat din restricții. Nu e bine! Nu au grijă de noi! Nu vedeți că e presiune pe sistemul medical și se moare pe capete? Trebuiau restricții dure. Și campanie agresivă de vaccinare.
Și cu sufletul în rai, nu se poate
Există câteva scenarii:
- Crezi că există virusul și ai încredere în vaccin. Te vaccinezi și diminuezi considerabil posibilitatea de a ajunge pe un pat de ATI. Poate, peste 20 de ani, o să-ți crească o mânuță în plus. Poate. Într-adevăr, e un risc minim, acolo. Dar, în 20 de ani, e posibil și să te calce buldozerul sau să te strivească avionul.
- Crezi că există virusul, dar nu ai încredere în vaccin. Te protejezi. Nu te duci la nunți, botezuri și pupat de moaște. Sunt șanse bune să supraviețuiești, pentru că nu ești idiot. E cam aceeași chestie cu nu știi să înoți, deci nu te duci la apă adâncă.
- Nu crezi că există virusul/nu ai încredere în vaccin. Așa că nici nu te protejezi. Că, dacă nu există, de ce ai avea grijă. Te îmbulzești la munte, la mare, la moaște. E posibil să nu pățești nimic, c-am văzut și proști cu noroc cât carul. Sau e posibil să mori. Și să-i mai omori și pe alții, din jurul tău.
Nu, nu campania de vaccinare a eșuat. Posibil să fi eșuat clasa politică și sistemul medical, pentru că, de-a lungul anilor, ne-au dat motive să ne îndoim de ei. Multe motive.
Dar campania, în sine, nu avea cum să fie nici mai intensă, nici mai agresivă.
E simplu: centrele de vaccinare sunt deschise. Vrei să te duci, te duci. N-o să vină statul să te ducă, de mânuță, acolo. Nu de alta, dar atunci o să strigi ”Abuz!”. Și, până la urmă, e dreptul fiecăruia să intre la apă adâncă, dacă nu știe să înoate. Cu Constituția și teoriile conspirației în brațe.
