După ce Crin Antonescu a lansat în spațiul public informația potrivit căreia s-ar lucra intens (din nou) la un proiect de lege care să reglementeze vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și problema pensiilor speciale, vine o primă reacție, din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
S-a putea spune că proiectul legislativ a fost făcut „pe genunchi” – sau cel puțin fără o consultare reală recentă, chiar dacă Antonescu a arătat că deja un asemenea act ar urma să fie depus cât mai rapid în parlament, spre dezbatere și vot.
„Având în vedere informațiile prezentate în spațiul public referitoare la un proiect de act normativ asumat de coaliția de guvernare, de natură să modifice din nou legislația referitoare la pensionarea judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii precizează că nu a fost consultat în niciun fel cu privire la un astfel de demers și nu are cunoștință de conținutul acestui proiect”, a transmis ieri CSM, după anunțul ferm al lui Crin Antonescu.
Candidatul coaliției de guvernare are dorințe care trebuie să fie îndeplinite. Una dintre dorințe vizează un subiect des întâlnit în campanii electorale – eliminarea pensiilor speciale. Afirmațiile lui Antonescu au fost făcute după o ședință a coaliției, acesta precizând că „magistrații care vor intra în magistratură, cei care vor începe activitatea în magistratură, trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toți ceilalți cetățeni ai țării. Am cerut acest lucru coaliției, s-a acceptat acest principiu. Va fi depus la Parlament un proiect de lege, semnat de toți cei patru președinți ai partidelor care compun coaliția de guvernare”.
Așa că ieri a fost depus la Parlament un proiect de act normativ asumat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian.
„Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”, se arată în expunerea de motive a legii.
În momentul de față, procurorii și judecătorii se pot pensiona indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, iar dacă legea depusă la Parlament va fi adoptată, începând cu anul 2026 vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat, până în anul 2045, când vârsta la pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani.
Mai mult, o altă prevedere este scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Asta pentru a reduce decalajul dintre „pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”.
Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat însă că sistemul judiciar ar putea intra din nou într-un impas:
„Luând în considerare rolul constituțional de garant al independenței justiției care revine Consiliului Superior al Magistraturii, dar și principiul cooperării loiale care trebuie să guverneze relațiile dintre autoritățile publice, Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar.
Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești.
În același timp, lipsa de transparență care însoțește demersul normativ preconizat este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților și riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilității resursei umane”, se arată într-un comunicat de presă.
