Practic, însă, primarul Galațiului nu poate fi considerat nici măcar militant ecologist, pentru că una dintre cele mai importante decizii pe care le-a luat a avut ca efect creșterea emisiilor CO2. Pucheanu este printre puținii primari de mari orașe din România care în loc să investească în modernizarea termoficării a cheltuit zeci de milioane de lei pentru desființarea ei. Pucheanu i-a obligat pe gălățeni să își instaleze centrale de apartament pe gaze și astfel în oraș a apărut un arsenal de centrale pe gaze, majoritatea centrale convenționale – pentru că sunt mai ieftine, care au mărit emisiile CO2 din oraș.
Prin desființarea sistemului de termoficare, primarul Pucheanu este pe contrasens cu Foaia de Parcurs „Heat Roadmap Europe” a Uniunii Europene, al cărui obiectiv este ca până în 2050 ponderea încălzirii centralizate să fie crescută de la 12,5% la 50%. Peste câțiva ani, Comisia Europeană ne va obliga, cu aceeași insistență cu care acum ne obligă să înlocuim cu depozite ecologice vechile gropi de gunoi, să modernizăm sistemele de termoficare și dacă le-am desființat să le refacem de la zero.
Pucheanu: „Ne-am alăturat celorlalte oraşe şi naţiuni care s-au angajat să aplice măsuri de reducere a poluării”!
Recent, primarul Galațiului a anunțat că a semnat „Declarația de la Paris”, adoptată de către primari din întreaga lume. În comunicatul primăriei se spune că „Declarația de la Paris” este „un pas important în angajamentul politic individual şi global al primarilor în cursa către zero emisii <<Cities Race to Zero>>, proces în desfăşurare în pregătirea Conferinţei COP26 care se va desfăşura la Glasgow în anul 2021”.
„Declarația de la Paris” a mai fost semnată de primarii unor mari metropole, Paris, Los Angeles, Londra, Buenos Aires, Montréal, Barcelona, Munchen, Oslo, Atena, Geneva, Glasgow, Helsinki, Liege, Lisabona și Milano. Din România, au mai semnat declarația primarii din Iaşi, Piteşti, Zalău și Suceava. Primarul Galațiului a promis și un plan de acțiuni ale municipalității:
„Ne-am alăturat celorlalte oraşe şi naţiuni care s-au angajat să aplice măsuri de reducere a poluării, pentru că am convingerea că nu vom putea avea un mediu mai curat şi mai sănătos fără eforturi individuale, aşteptând mereu să acţioneze ceilalţi. Semnarea acestui document înseamnă o asumare în plus şi pe termen lung, pentru un trai sănătos pentru noi şi pentru copiii noştri. Voi supune curând spre aprobare Consiliului Local un plan de acţiuni care să susţină acest deziderat, cu obiective, soluţii şi termene precise. Sunt convins că gălăţenii vor susţine acest demers, pentru un aer cât mai curat”, a declarat Pucheanu.
În 2015, termoficarea din Galați încă mai putea fi modernizată cu bani de la Banca Europeană pentru Investiții
Și la Galați, ca în multe alte orașe, sistemul de termoficare era unul învechit, generator de pierderi. Sistemul fusese construit în anii 70 și asigura încălzirea a 95.000 de apartamente. Lansarea pe piață a centralelor de apartament a adus un număr mare de debranșări, dar, în 2013, la Galați încă mai erau racordate la încălzirea centralizată 62.000 de apartamente și se mai putea vorbi de un sistem care să poată fi modernizat.
În februarie 2015, a fost aprobată „Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi”. Din analiza situației rezulta că pierderile erau de 42,7%, din cauza conductelor mâncate de rugină și era propusă renunțarea la producerea agetului termic la CET-ul aflat la câțiva kilometri de oraș și înființarea a trei noi CET-uri ecologice în cartierele orașului. Erau prevăzute și investițiile în înlocuirea rețelelor de conducte subterane. Pentru începerea modernizării sistemului de termoficare, Primăria Galați urma să primească un credit de 55 milioane euro de la BEI.
Din cauza tensiunilor politice dintre PSD și PNL în Consiliul Municipal, fostul primar Marius Stan (PNL, UNPR), care a făcut tot ce a era posibil pentru a ține termoficarea în funcțiune, nu a reușit să impună un proiect de modernizare a termoficării. Sistemul a funcționat în continuare prin acoperirea pierderilor din subvenții și zeci de milioane de lei obținute de Marius Stan de la guvern. Pentru că nu s-a reușit „facturarea individuală” fenomenul „datoriilor la întreținere” s-a amplificat și din cauza neîncasării facturilor au ajuns în faliment, atât CET-ul Electrocentrale SA, cât și distribuitorul Calorgal SA Galați.
În 2017, primarul Pucheanu a desființat termoficarea, subvenționând mii de centrale pe gaze care au mărit emisiile CO2
După „rocada” de la alegerile din 2016, noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), a preluat sistemul de încălzire centralizată cu un număr de 36.000 de apartamente racordate. Încă se mai putea merge pe varianta modernizării sistemului.
Pucheanu a preferat varianta desființării termoficării. În aprilie 2017, a obținut aprobarea Consiliului Municipal Galați pentru închiderea încălzirii centralizate și acordarea unor ajutoare financiare de 3.000 de lei celor care își instalează „sisteme alternative celui centralizat de producere a apei calde și a căldurii”, adică centrale de apartament. Îngroziți de posibilitatea ca la iarna viitoare să se confrunte cu gerul din apartamente, mii de gălățeni au solicitat subvenția și și-au instalat centrale de apartament. În 2017 au primit ajutoare aproape 9.000 de gălățeni. În 2018 erau 12.600 de beneficiari.
Dar cei 3.000 de lei erau doar o mică parte din costurile instalării unei centrale. Gălățenii care nu își instalaseră centrale până în 2017 făceau parte din categoriile cu venituri reduse, așa că cei mai mulți din beneficiarii „ajutorului pentru centrală” și-au instalat cele mai ieftine centrale de apartament, cele convenționale, interzise în Uniunea Europeană din cauza emisiilor CO2.
A fost improvizată o mini-termoficare pentru 6.000 de apartamente. Alte 8.000 de apartamente au rămas de izbeliște
Campania de debranșări a primarului Pucheanu n-a avut succesul scontat, pentru că au rămas 14.000 de familii care nu și-au instalat centrale de apartament deoarece nu aveau destui bani. Primăria Galați s-a văzut nevoită să improvizeze un fel de încălzire centralizată, prin instalarea la 24 de puncte termice a unor microcentrale, care asigură căldura pentru 6.000 din cele 14.000 de apartamente.
Au rămas 8.000 de familii din Galați care nu beneficiază de această variantă și luptă cu frigul din apartamente ca-n anii 80. Nemulțumit, primarul Pucheanu i-a acuzat de „dezinteres total” pe acești gălățeni care evident că și-ar fi rezolvat problema dacă ar fi avut suficient de mulți bani ca să-și pună centrale: „Să nu te îngrijești pe timp de vară, atâta timp cât primăria îți oferă diferite opțiuni ca la iarnă să te poți încălzi mi se pare o formă de dezinteres total”!
Primarul Galațiului, pe contrasens în raport cu Foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe”, care crește ponderea termoficării
Dacă ar fi fost interesat de viitorul încălzirii în Europa în contextul măsurilor de reducere a emisiilor de CO2 discutate la Bruxelles, primarul Galațiului ar fi aflat că obiectivul este creșterea ponderii încălzirii centralizate de la 12,5% în prezent la 50% în 2050 și că peste 10-15 de ani, UE ne va obliga să extindem sistemele de termoficare cu resurse energetice regenerabile, nu pe gaze.
În contextul în care 40% din energia consumată în Europa este destinată încălzirii, la nivelul UE a fost întocmită Foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe” (HRE) pentru stabilirea strategiilor din următoarele decenii, coordonatorul studiului fiind Brian vad Mathiesen, academician și cercetător specializat în energii inteligente la Universitatea din Aalborg, Danemarca.
Este prevăzută înființarea unor sisteme de încălzire centralizată chiar și în mediul rural. „În majoritatea țărilor europene există un mare potențial pentru a dezvolta rețelele de termoficare, iar principalul motiv este reprezentat de densitatea urbană. Chiar și în mediul rural, densitatea cererii de energie este adesea suficient de mare pentru a face eficientă termoficarea”, a declarat într-un interviu pentru Euractiv profesorul Brian vad Mathiesen
Situația încălzirii din România, analizată în Proiectul „STRATEGO WP2”, pentru dezvoltarea de sisteme cu emisii reduse de CO2
Între timp, la Bruxelles s-a ajuns la Foaia de parcurs „Heat Roadmap Europe 3” (HRE3), realizată de Universitățile din Aalborg și Halmstad, Ecofys, Euroheat și Plan Energy. HRE3 constă realizarea unui studiu asupra unui pachet de lucru al Proiectului „STRATEGO WP2”, al cărui scop este de a dezvolta strategii de încălzire și răcire cu emisii reduse de CO2, numite „foi de parcurs pentru căldură” și cuantificarea impactului implementării acestora la nivel național pentru patru Republica Cehă, Croația, Italia și România.
Concluzia generală este că o combinație de măsuri de eficiență energetică, sub formă de economii de căldură, încălzire urbană în zonele urbane și pompe de căldură în zonele rurale, reduce costurile sistemului energetic și cererea de energie, dar mai important de atât, reduce și emisiile de dioxid de carbon în toate cele patru țări pentru anul 2050. Iată obiectivele care vizează și România:
- reducerea costurilor cu 15% din sistemul energetic (35 miliarde în fiecare an în cele patru țări) poate fi realizată prin investiții în economii de energie, încălzire urbană și pompe de căldură.
- Dacă scenariile Foaia de parcurs pentru căldură sunt implementate în țările menționate, cererea de energie este redusă cu peste 1.000 TWh/an.
- Reducerile combinate ale emisiilor de dioxid de carbon, 275 Mt/an, reprezintă mai mult decât toate emisiile de dioxid de carbon emise în prezent din Republica Cehă, Croația și România.
Pe 10-11 decembrie 2020, liderii UE au făcut un nou pas, ajungând la un acord cu privire la pachetul de redresare și au convenit asupra obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor
România, criticată pentru expansiunea încălzii cu gaze naturale
Coordonatorul „Heat Roadmap Europe” a criticat „noile state membre din Est”, între care și România, în ceea ce privește tendințele de înlocuire a sistemelor de termoficare cu centrale de apartament. „În momentul de față, principala paradigmă la nivelul țărilor europene este complet diferită. Sunt excepții ca Olanda și Franța, care depun eforturi enorme pentru a construi mai multe rețele de termoficare. Și totuși, în multe locuri, în mod special în noile state membre din Est, asistăm la o expansiune a încălzirii cu gaze naturale – în clădiri existente sau noi. Pe cale de consecință a devenit urgent pentru Comisia Europeană să aibă o politică în acest domeniu”, a precizat Mathiesen.
„Poveste de succes” – 2021: „ideea a fost a mea”, spune primarul Pucheanu
Recent, primarul Galațiului a fost VIP-ul unei ediții a emisiunii „Povești de Succes” de la TVR Iași, în care a recunoscut că cea mai grea decizie din primul său mandat a fost închiderea termoficării, care a fost ideea sa: „Cred că cel mai greu moment în mandat a fost să luăm… sau să iau, că ideea a fost a mea, o măsură extrem de intransigentă și de radicală legată de încălzirea centralizată. De ce spun că a fost cea mai cruntă decizie? Pentru că s-a lăsat cu pierderi de sute de locuri de muncă de la societatea primăriei, au avut de suferit și un număr consistent de oameni și de la producătorul de agent termic”, a declarat Pucheanu, care a admis că și-a „jucat” al 2-lea mandat de primar: „Cred că ăsta a fost cel mai dur moment pentru că cel mai probabil pot spune că s-a jucat al doilea mandat”.
E perfect adevărat, dar percepția e diferită. Banii care nu au mai fost cheltuiți pe modernizare și acoperirea pierderilor la termoficare au fost folosiți pentru amenajările „la vedere”, asfaltări, borduriade, amenajări de parcuri și impactul electoral al acestor realizări de care orașul avea la fel de multă nevoie ca și de termoficare a „jucat” al doilea mandat al primarului Pucheanu.
Primarii altor mari orașe din România investesc în modernizarea sistemelor de termoficare
Spre deosebire de primarul Galațiului, alți primari de mari orașe din România investesc sume consistente în modernizarea sistemelor de termoficare. Există resurse financiare, atât în programele europene, cât și în cele guvernamentale.
În august 2020, intra în vigoare o schemă de ajutor de stat cu un buget de 150 milioane euro pentru investiții în proiecte integrate de termoficare centralizată. Obiectivul acestui program este modernizarea sistemelor de termoficare „care să conducă la reducerea emisiilor de CO2”. Primăriile mai au la dispoziție și „Programul multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, retehnologizarea şi extinderea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor”, prin care au fost alocate 194 milioane lei.
Un alt semnatar al „Declarației de la Paris”, primarul Iașiului, Mihai Chirica se laudă cu faptul că la Iași există „unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România”. Potrivit lui Chirica, în prima etapă, 2013-2016, au fost investite de 254 de milioane de lei în modernizarea echipamentelor de la CET 1 și CET 2 și modernizarea Magistralei 2. Al doilea proiect, în valoare de 86 de milioane lei, se referă la modernizarea reţelelor primare şi secundare.
Preocupări similare are și edilul din Suceava. În septembrie 2020, MMprimarul Ion Lungu a discutat lcu reprezentanții Ambasadei Elveţiei la Bucureşti despre un nou program de colaborare româno-elveţian, prin care în România ar urma să primească o finanţare de 18,21 milioane de franci elveţieni pentru proiecte de modernizare a sistemelor de termoficare.
Primăria Brașov a primit în 2020 avizul ANRE pentru o investiție la sistemul de termoficare finanțată în cadrul „Programului multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea sistemelor de termoficare”. Valoarea investiţiei de la Brașov în înlocuirea unor vechi echipamente de la CET a fost de 1.095.291 lei. Se obține o economie de 475.000 lei/an, dar principalul avantaj este că în urma acestei investiţii se va face o reducere anuală de 868,22 t. ech. CO2.
La Oradea, modernizarea sistemului de termoficare, estimată la 120 milioane euro, a fost începută în 2012. Au fost investite peste 50 de milioane de euro în retehnologizarea parțială a vechii centrale şi a fost construită o nouă centrală. O nouă etapă vizează modernizarea reţelei de distribuţie, aceste lucrări fiind estimate la 70 milioane euro. În timp ce la Galați ea desființată termoficarea, la Oradea erau deja reabilitați primii 20 de kilometri de magistrale şi conducte.
De „BreakingNews”: la un liceu au fost instalate 33 de centrale!
În epopeea desființării termoficării și instalării de centrale pe gaze la Galați s-a ajuns și la aberații care au fost relatate în regim de „BreakingNews”. La Liceul de Marină, primăria a instalat 33 de centrale.
În 2017, Primăria Galați a alocat suma de 20.478.552 lei pentru instalarea unor centrale în 67 de unități școlare racordate la sistemul centralizat. Banii veneau dintr-un împrumut de 100 milioane lei și puteau fi utilizați și pentru modernizarea termoficării.
Numai că „ideea” primarului Galațiului a fost cu totul alta. Să deființeze!
