Cluj-Napoca
Cluj-Napoca

Conservatorismul clujenilor stă la baza celui de-al cincilea mandat al lui Emil Boc.

Și tot conservatorismul clujenilor a dus la cel mai previzibil rezultat al alegerilor locale din 2020: Boc a câștigat mandatul cu un scor clar, iar rivalul a fost aproape inexistent.

Fără emoții serioase, Boc a adăugat încă un mandat peste anterioarele patru: victoria din 2004 și alte trei, în 2008, 2012 şi 2016.

Habemus papam!

În data de 28 septembrie 2020, Mediafax anunța rezultatele parțiale, conform cărora Boc ar fi strâns peste 70% din voturi, următorul clasat fiind reprezentantul USR Plus, Emanuel Ungureanu, candidat pentru care au votat doar 8% din cetățenii clujeni. Desigur, previzibil.

E primarul care nu poate fi comparat cu niciun alt primar, e abil, e implicat, e orientat spre viitor și dezvoltare, a condus orașul timp de 15 ani, și se crede că nu a reușit să dezamăgească. Probabil nu există oraș în România unde locuitorii să nu-l pomenească pe primarul orașului de pe Someș, afirmând cu fermitate că-și doresc ”așa un primar cum au cei de la Cluj”.

Ca să înțelegi primarul trebui să înțelegi electoratul și ca să înțelegi viața din Cluj, trebuie să locuiești în Cluj. Sau, în momentul în care Clujul ajunge să te dezamăgească, în ciuda realizărilor primăriei, trebuie să știi să faci diferența între omul din Boc și omul politic din Boc.

Am vorbit cu o persoană pentru care Clujul a devenit a doua casă, care a cunoscut și Clujul de dinainte de Boc, și Clujul ”lui Boc” și care cunoaște orașul de aproape 30 de ani. Fără ode, fără ranchiună, părerea unui clujean despre Boc și administrația domniei sale:

Înainte a de a-mi fi primar, Boc mi-a fost profesor

Mă numesc Anca Rus și am venit în Cluj-Napoca în 1994, pentru studii. Am absolvit secția de Jurnalism și Masteratul de Comunicare ale Facultății de Științe Politice și Jurnalism din cadrul UBB, avându-l ca profesor de Drept constituțional pe Emil Boc, apoi Facultatea de Litere a aceleiași universități, unde am continuat cu Masteratul de Literaturi francofone și studiile doctorale, obținând titlul de doctor în Filogie.

Am locuit neîntrerupt în Cluj timp de 25 de ani, până în vara anului 2019, când m-am mutat în ceea ce unii numesc „dormitorul Clujului”, adică în comuna Florești. Deși consider această sintagmă foarte nepotrivită, ea are un sâmbure de adevăr: existența floreștenilor este, din motive legate de viața familială, profesională și socială, o permanentă pendulare între cele două localități învecinate, astfel că floreștenii sunt direct interesați de ceea ce se întâmplă în Cluj.

Clujul lui Funar: un oraș al trecutului, tern, învechit, fără direcții de dezvoltare

Am cunoscut deci orașul de pe Someș sub cele două administrații care l-au marcat: Gheorghe Funar și Emil Boc. Diferența dintre cele două administrații și implicit dintre imaginea Clujului în cele două epoci e substanțială.

Clujul lui Gheorghe Funar era un oraș al trecutului, tern, învechit, fără direcții de dezvoltare și modernizare, această administrație concentrându-se pe clișee de propagandă naționalistă, care îi fidelizau o parte din electorat, dar care nu asigurau modernizarea așteptată a orașului. Din punctul meu de vedere administrația Boc a însemnat schimbarea macazului spre o direcție favorabilă dezvoltării urbei, cu observația că nu este fără probleme și reproșuri.

Puncte tari ale administrației Boc, în percepția mea

– aspectul orașului (străzi asfaltate, curățenie stradală satisfăcătoare, dar mai e până la orașele olandeze, finanțarea renovării multor clădiri de patrimoniu, în special din centrul orașului, iluminat stradal modern în unele zone – și aici mai e de lucru);

– atragerea de proiecte pe fonduri europene, atragerea de investitori și facilități pentru aceștia, cu consecințe pozitive pe piața muncii, mai ales în domeniul informatic;

– încurajarea vieții culturale – înainte de pandemie, impresia pe care o lăsa Clujul era că aici se întâmplă totdeauna ceva: un concert, un festival, o manifestare artistică sau culturală;

– informatizarea introdusă în relația cetățeanului cu primăria – plăți și sesizări on-line;

– asigurarea unui transport public modern, la standarde europene, prin achiziționarea unei flote noi și puțin spre deloc poluante, cu un număr mare de autobuze electrice, cu multiple posibilități de plată a călătoriei – prin SMS, cu cardul bancar în autobuz etc., cu transport dedicat exclusiv elevilor.

Puncte controversate în regatul Boc

organizarea festivalului UNTOLD în interiorul orașului, apreciată de participanți, dar care dă peste cap circulația în centrul orașului, provoacă aglomerație, ambuteiaje pe arterele principale și deranjează fonic locuitorii din zona centrală și semicentrală, în special pacienții Spitalului de Copii, aflat în imediata vecinătate a scenei centrale a festivalului;

construcția de piste de biciclete destul de înguste pe arterele centrale, uneori fără legătură între ele și fără să se asigure siguranța pentru cei care le folosesc – lipsa de spațiu în centru este este una dintre cauze; unii participanți la trafic sunt încântați că ele există în sfârșit, chiar dacă sunt insuficiente, alții le consideră un pericol public;

problema aglomerației pe arterele din oraș, din ce în ce mai serioasă, mai ales la orele de vârf;

problema parcărilor, departe de a fi rezolvată, deși în oraș s-au construit în ultimii ani mai multe parkinguri.

Lucruri pe care i le-aș reproșa primarului Emil Boc, ca om politic și ca șef al administrației locale clujene

faptul că a susținut timp de aproape două mandate un primar la Florești – Horia Șulea – cu serioase probleme legale și de imagine, probleme care s-au soldat cu o condamnare penală cu suspendare pentru abuz în serviciu. După pronunțarea de către instanță a acestei condamnări, PNL Cluj și Emil Boc l-au susținut pentru același post pe tânărul viceprimar Bogdan Pivariu, fiul lui Nicolae Pivariu, șeful Direcției Sanitar Veterinare pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) și finul Ministrului Agriculturii Adrian Oros.

Bogdan Pivariu, actualmente primar al Floreștiului, a fost la rândul său condamnat penal în 2015, cu amânare, pentru conducerea unui vehicul sub influența băturilor alcoolice. S-a creat astfel imaginea unui grup de interese în PNL Cluj bazat tot pe relații de rudenie și de amiciție, care categoric erodează într-o oarecare măsură imaginea primarului Emil Boc, altfel destul de bine văzut de majoritatea alegătorilor. Oamenii îl consideră în general un bun gospodar, dar și un om simplu, deschis, comunicativ.

personal, îi reproșez domnului Boc comunicarea defectuoasă cu și despre locuitorii din Florești, cărora le-a reproșat în câteva rânduri în dialogurile avute în presă, la radio mai ales, că nu mai sunt clujeni și că problemele lor trebuie rezolvate de administrația comunei Florești (total ineficientă și pe care tot dânsul a susținut-o și o susține în continuare, chiar dacă în persoana altui primar).

Cumva nepotism, cumva rețea de influență

Domnul Boc uită sau se preface că uită că mii de floreșteni și-au păstrat buletinul de Cluj, având nevoie să-și ducă copiii la creșă, grădiniță sau școală (în Florești efectiv nu au unde), deci votează încă în circumscripțiile din Cluj-Napoca, unii sunt votanții domniei sale, dar când își expun problemele, le cere să se adreseze primarului din comuna limitrofă;     

problema stringentă a insuficienței locurilor în creșe și grădinițe;

problema colectării deșeurilor: se colectează selectiv doar la pubelă și doar parțial pe teritoriul municipiului, pentru că lucrătorii firmei de salubritate ROSAL, cu care are Primăria Cluj contract, varsă tot ce au selectat clujenii în aceeași mașină de gunoi, iar apoi depozitează tot gunoiul la groapa comună, ceea ce face să ne întrebăm dacă există cu adevărat colectare selectivă la Cluj. Eu tind să spun că nu.

Scrisoare către Boc, Pivariu și Tișe pentru a salva Someșul de gunoaie! În Florești este iarăși rampă clandestină

De altfel, fosta rampă de gunoi a Clujului e o imensă bombă ecologică, pentru că, deși ea e închisă și declarată „ecologizată” de către Consiliul Județean Cluj, condus de Alin Tișe, apropiatul primarului Emil Boc, levigatul se scurge în continuare în lacul urât mirositor de peste 3 hectare format la Pata-Rât, care poluează aerul unei bune părți din oraș și care continuă să se infiltreze în terenurile din zonă, spre centura ocolitoare a orașului și până la autostrada A3 Transilvania;

Primăria Cluj închide ochii și ține spatele băieților deștepți

acuzațiile greu de trecut cu vederea despre faptul că Primăria Cluj închide ochii și chiar ține spatele băieților deștepți din domeniul imobiliar, care fac ce fac și profită de pe urma „prăbușirii” la țanc a unor clădiri vechi, de patrimoniu, din centrul orașului, pentru a ridica clădiri în loc de birouri și/ sau locuințe din care câștigă enorm.

Personal, cred că imaginea primarului Emil Boc și a administrației sale rămâne încă una preponderent pozitivă, dar că există niște conuri de umbră, pe care le dă mai mult rețeaua sa de relații și de influență, unde ar trebui lucrat și eliminat balastul.

Dacă nu m-aș fi mutat din municipiu, l-aș mai vota probabil și la următoarele alegeri, mai ales că nu are deocamdată un contracandidat serios, dar categoric nu cu același entuziasm ca pe vremuri, ci cu un ochi mult mai critic.

Cât despre protejatul dânsului, actualul primar al Floreștiului, Bogdan Pivariu, aștept să mă convingă că nu e doar băiatul și finul cui trebuie, ci că merită votul meu prin ceea ce face. Dacă reușește, o să aibă un vot în plus la următoarele alegeri.

Cluj, capitala României de dincolo de Carpați

Cluj-Napoca, cel mai sigur oraş din România şi locul 13 în lume

Clujul rămâne principalul competitor al Capitalei și, da, există un război tacit între Cluj și alte orașe.

Și totuși: Clujul nu place tuturor, clujenii nu impresionează pe oricine (mai ales dacă e să întrebăm câțiva bucureșteni), dar toată lumea aplaudă strategia lui Emil Boc.

Fără intenție, Boc a reușit, cu fiecare mandat și cu fiecare realizare, să răsucească un cuțit în rana bucureștenilor care insistau că dețin supremația.

Concluzia care îi va face pe mulți să strâmbe din nas: în 2020, Clujul a fost cotat drept cel mai sigur oraş din România, după ce specialiştii de la Numbeo au realizat un top al siguranței urbane. Orașul de pe Someș are o rată de siguranţă de 80,31% şi depăşeşte oraşe precum Helsinki, Tokyo, Viena sau Copenhaga, fiind pe locul 13 în topul celor mai sigure oraşe din lume.

Doar meritul administrației Boc sau și meritul eternului conservatorism al clujenilor?

Foto

Ziarul de Investigații

Articolul precedentAvocatul Poporului vrea să știe mai multe despre vaccinarea împotriva Covid 19
Articolul următorKelemen Hunor insistă: „Să deschidem școlile”
Jurnalist part-time / Pesimist full-time