CNAIR a reușit, cu efortul arheologilor și inginerilor din cadrul Serviciului de proiectare, reconfigurarea nodului rutier din zona Sutor, astfel încât să nu fie afectată latura de nord-est a castrului roman, descoperit pe șantierul Autostrăzii Transilvania.
Astfel, prin această modificare, a fost respectată și solicitatea adresată de Comisia Limes, de a nu fi afectat castrul roman, ce este propus pentru includerea în patrimoniul UNESCO.
„După semnarea contractului de lucrări în 2020, au fost extinse și prospecțiunile geofizice în exteriorul castrului. Hărțile rezultate în urma prospecțiunilor geofizice au relevat noi structuri arheologice precum cuptoare romane utilizate pentru arderea ceramicii/obiectelor din ceramică”, se arată într-un comunicat al CNAIR.
Totodată, este precizat faptul că această secțiune de drum, ce deservea castrul roman, pusă în evidență ca urmare a cercetării arheologice, „se păstrează în condiții foarte bune, deoarece a fost acoperită de un strat de aluviuni rezultat în urma unei inundații masive, probabil din aceeași perioadă cu funcționalitatea drumului”, au mai anunțat reprezentanții companiei. În același timp, un alt tronson de drum roman, care face legătura între satele Nădășelu și Șardu, a fost dezvelit pe o lungime considerabilă, de aproximativ 150-200 m, însă starea de conservare este precară.
CNAIR ia în considerare soluții optime de conservare, de punere în valoare și de includere într-un circuit turistic a vestigiilor de o valoare inestimabilă, toate aceste demersuri realizându-se cu implicarea factorilor decizionali din cadrul Ministerului Transporturilor și într-o strânsă colaborare cu Ministerul Culturii.
Istoricul Autostrăzii Transilvania
Autostrada Transilvania pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada Transilvania (A3) va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea, lungimea totală planificată a autostrăzii fiind de 584 km, potrivit B1.
Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest (Gilău), în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, iar în 2018 extensia Cluj-Napoca Vest (Gilău)–Nădășelu, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din decembrie 2018, sunt circulabili complet toți cei 62 km ai autostrăzii București–Ploiești, după ce porțiunea dintre centurile celor două orașe a fost deschisă inițial în 19 iulie 2012. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău–Borș a fost reziliat.
