S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci
corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o
bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea
fondurilor şi a combustibilului nuclear.
Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului
nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe
gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza
contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar
putea fi semnat în luna noiembrie.
„Bine că am reuşit să ajungem la o
înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar
de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A
trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte
şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este
că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită,
prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană
– n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de
diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit
acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen
de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui
investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele
s- au agravat la Cernavodă.
Nu avem combustibil nuclear
Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de
Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra
viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii
în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe
stabile, previzibile şi transparente, prin
strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în
atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în
sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de
aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de
investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor
nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii
smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe
cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de
aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din
producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele
interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de
octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport.
Deşi
oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a
pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă.
“Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al
costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul
eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane
euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul
instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de
euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă
Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat
În
urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini
interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la
Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o
structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă
de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ,
câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%.
CEZ a fost
primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie
2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei
investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat
statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit
să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din
EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear
Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru
dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste
consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare
din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar
unitatea 4, doar 30%.
