Fostul şef al statului Traian Băsescu şi copreședintele PNL
Vasile Blaga s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție,
unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a
redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak de acum zece ani. De dosar nu este străin
nici fostul jurnalist Petre Mihai Băcanu.
La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are
emoții și că va da o declarație în acest caz, dacă magistraţii îi vor
cere acest lucru. Blaga a spus că nu știe ce conține plângerea depusă de
Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în
instanță.
Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au
decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea
Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale
împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak. Judecătoria Sectorului 5 și-a declinat
competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei
sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50
N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină
competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale
formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și
Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile
judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”,
se arată în decizia instanței.
Corneliu Vadim Tudor a depus o
plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu
și pe ministrul de Interne de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au
însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru
eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. În
plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente cele
scrise într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume
că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar
fi dispărut patru milioane de dolari.
Potrivit lui Nastasiu,
autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul
SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de
dolari, însă răpitorii ar fi primit doar nouă milioane. El îl acuza pe
Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre
negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
„Știam că
banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi
l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director
adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați,
asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam
cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu
mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu
3-4 milioane de dolari pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea.
Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura
deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la
3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din
fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și
au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma
totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în
cartea „Prădarea României”, lansată în 2009.
Implicarea lui Petre Mihai Băcanu
Poate că procurorii de la Parchetul General ar trebui să audieze
şi alte persoane implicate adânc în acest dosar. Este vorba în primul
rând de fostul şef al
secţiei Sport a cotidianului România liberă Ion Bocioacă, în prezent
pensionar şi stabilit în Spania, unde şi-a cumpărat o vilă. În 2005, Ion
Bocioacă era bun prieten cu Omar Hayssam (acum condamnat în dosarul
răpirii jurnaliştilor), care livra publicitate cotidianului amintit.
De
aceste lucruri nu era străin nici directorul de la acea vreme al
ziarului, Petre Mihai Băcanu. Acesta a stabilit împreună cu Bociooacă şi
Hayssam ca în Irak să fie trimis Ovidiu Ohanesian, pe atunci reporter
la secţia Investigaţii de la România liberă. Restul poveştii îl lăsăm în
seama procurorilor.
