Dezmăţ pe bani publici la Oil Terminal

Maşini la scară şi benzină pentru salariaţii Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, contracte artribuite fără licitaţii, firme căpuşă şi aproape o sută de procese pe rolul instanţelor. Toate acestea se întâmplă la compania constănţeană Oil Terminal, chiar sub ochii autorităţilor, fără ca reprezentanţii Ministerului Economiei să mişte un deget. Neregulile companiei petroliere de stat au intrat şi în vizorul Fondului Monetar Internaţional.

În plin proces de trecere la management profesionist şi eficientizare a cheltuielilor în întrepriderile de stat, există încă societăţi unde se fură ca-n codru. Unul dintre cei mai importanţi operatori de pe piaţa petrolului, compania Oil Terminal, este o oază unde huzuresc funcţionarii statului şi directori numiţi politic.
Poate nu cea mai importantă neregulă, dar care exemplifică cel mai bine bătaia de joc faţă de banul public, este faptul că reprezentanţii Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), structură care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, beneficiază gratuit de maşinile şi benzina companiei Oil Terminal. Funcţionarii statului se plimbă de ani buni după bunul plac cu maşinile Oil Terminal, în condiţiile în care compania a trecut, în numele crizei, prin disponibilizări colective.
„Reprezentanţii OPSPI dispun de maşini şi bonuri de benzină”, a precizat Dan Bărbulescu, administrator independent şi avertizor de integritate în cadrul Oil Terminal. Pe lângă autoturisme, funcţionarii Ministerului Economiei, desemnaţi să reprezinte statul în adunările acţionarilor, primesc bani ori de câte ori se deplasează la Constanţa pentru AGA. „Este o situaţie de discriminare a celorlalţi acţionari”, a precizat avertizorul de integritate. El a explicat că ceilalţi acţionari nu sunt remuneraţi pentru activitatea în AGA şi că aceste avantaje sunt cel puţin curioase, în condiţiile în care OPSPI, care reprezintă statul la Oil Terminal, ar fi trebui să fie cel care să asigure respectarea legalităţii, şi nu să o încalce.
„Este un alt mod de a da mită”, a precizat Dan Bărbulescu. Din aceste motive, unul dintre acţionarii companiei, fondul de investiţii Broadhurst, a solictat în mod oficial stoparea acestor practici, AGA urmând să adopte, la începutul lui iulie, o poziţie oficială în acest sens.

Un avertizor acuză

După cum am menţionat mai sus, acestea nu sunt singurele neregului de la Oil Terminal. Avertizorul de integritate a trimis sesizări la toate intituţiile statului, fără însă ca cineva să ia poziţie.
„La Oil Terminal a fost inoculată o cultură a fraudei (…) am semnalat autorităţilor riscurile majore de continuarea a fraudelor iniţiate de fosta conducere executivă si constatate de ANAF prin care s-au închiriat active, chiar depozite petroliere întregi, fără licitiaţie, şi s-au prelungit de către noua conducere executivă cu aprobarea complice dată de OPSPI în AGA de la Oil Terminal… Refuzul aplicării guvernării corporatiste de către MECMA şi OPSPI a generat numirea provizorie de persoane înregimentate politic dar fără competenţele necesare care au aprobat situaţii financiare pentru 2012 care nu reflectă realitatea economică a societăţii, prin subevaluarea unor active de care depinde funcţionarea societăţii sau care se intenţionează a fi vândute şi supraevaluarea altora care sunt inchiriate fără licitaţie”, arată avertizorul de integritate în scrisoarea trimisă Ministrului Economiei.
Acesta mai reclamă faptul că Oil Terminal, cu acordul conducerii, este căpuşată de mai multe societăţi cu răspundere limitată. „Refuzul actualului CA de a solicita statutul de antrepozit fiscal produce zilnic pagube Oil Terminal, deoarece clienţii societăţii preferă serviciile Oil Prod SRL (din grupul Eco Petroleum) care, deşi a închiriat toate rezervoarele funcţionale din depozitul Nord al societăţii Oil Terminal, beneficiază de statutul de antrepozit fiscal din 2009, anul în care l-a pierdut Oil Terminal (n.r. statutul de antrepozit fiscal) printr-o Hotarâre de Guvern prejudiciabilă şi care a fost declarată anul trecut ca fiind incompatibilă cu normele UE”, mai menţionează administratorul independent. Altfel spus, o firmă c u răspundere limitată face afaceri în curtea Oil Terminal, pe spatele companiei de stat.

Directorul, amendat cu 5.000 lei

În replică la sesizările administratorului independent, conducerea Oil Terminal îl acuză pe acesta că face „lobby negativ” şi că a făcut publice documente care ar fi trebuit păstrate sub tejghea.
Mai mult, în cadrul viitoarei AGA, programată pentru 4 iulie, a fost introdus pe ordinea de zi un punct suplimentar, respectiv „analizarea acţiunilor administratorului Bărbulescu Dan în mass media privitoare la managementul societăţii şi situaţia patrimonială a sa precum şi implicaţiile acestor acţiuni şi dispunerea celor legale în funcţie de rezultatul analizei”. Nu se ştie cum se va termina acest diferend, cert este însă că directorul general al Oil Terminal, Sorin Ciutureanu, trebuie să plătească o amendă de 5.000 de lei pentru că a depăşit cheltuielile de exploatare pe anul trecut, iar în urma unui control efectuat de ANAF s-a dispus rezilierea a patru contracte suspecte.

Afacerile cu petrol, în instanţă

Directorii care s-au perindat la conducerea Oil Terminal au făcut de toate, numai afaceri în folosul companiei nu.
Potrivit unui raport remis de companie către piaţa de capital, la sfârşitul lui mai, pe rolul instanţelor constănţene figurau nu mai puţin de 90 de dosare în care este implicată societatea. Acestea totalizează posibile datorii în valoare de peste şase milioane de lei, bani pe care Oil Terminal va trebui să îi suporte din surse proprii în cazul în care va pierde procesele. Mai mult, Oil Terminal a pierdut procesele colective intentate de către salariaţi pentru neacordarea primelor de Crăciun.
Compania are de plată, în urma deciziei Tribunalului, despăgubiri către 692 de angajaţi. Despăgubirile includ atât cunatumul primelor propriu-zise, în valoare de 1.060 de lei pentru fiecare salariat, dar şi cheltuieli de judecată, stabilite la 3.000 de lei. Adunate, toate acestea au o valoare de peste 2,8 milioane de lei, respectiv peste 660.000 de euro. În 2011, compania nu a mai acordat prime angajaţilor în cuantumul stabilit de către părţi înainte de criză, prin contractul colectiv de muncă. De asemenea, pentru reducerea cheltuielilor, s-a decis reducerea săptămânii de lucru, fapt ce a provocat nemulţumiri în rândul salariaţilor companiei. Directorul general de la acea vreme, Silviu Ioan Wagner, nu mai conduce în prezent compania, însă Oil Terminal trebuie să le acorde despăgubiri salariaţilor, în urma deciziilor obţinute de aceştia în instanţă.

Dosarul, pe masa şefului FMI

Scandalul de la malul mării a căpătat şi conotaţii internaţionale. Toate neregulile de la Oil Terminal i-au fost semnalate şefului FMI pentru România, Tonny Lybek.
Într- o scrisoare adresată oficialului FMI, administratorul independent susţine că Ministerul Economiei a început o acţiune pentru intimidarea sa. „Ministerul Economiei intenţionează să blocheze accesul la informațiile de interes public ale acționarilor și membrilor consiliului, care nu au aprobare pentru a accesa date secrete, chiar dacă în ultimii 10 ani pe agenda adunărilor acţionarilor sau ale consiliului de administraţie nu au existat documente clasificate ca fiind secrete”, arată Dan Bărbulescu.