În acest dosar sunt cercetate infracțiunile comise la tranzacționarea a 98% din acțiunile fabricii de elice navale Elnav SA Galați, vândute la o valoare cu mult sub aceea la care fusese evaluată compania, de 11,5 milioane euro. Este unul din dosarele pentru a cărei „soluționare” convenabilă a avut loc flagrantul „Mită la MAI”, în care miliardarul Cătălin Chelu a încercat mituirea chestorului Fătuloiu.
În acest dosar a fost procuror de caz și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica. De cercetarea penală s-au ocupat și procurorii DNA, care în 2017 au constatat „săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, dar au clasat dosarul pentru că faptele s-ar fi prescris. Dosarul a ajuns și la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, al cărui șef interimar, Nicolae Marin, a unificat Dosarul „Elnav” cu alt dosar, care n-avea nicio legătură cu tranzacțiile din 2006 și pe 21 aprilie 2021 a emis o rezoluție de clasare a ambelor dosare.
Parchetul European Anticorupție a confirmat primirea sesizării în Dosarul „Elnav”
După 15 de ani de „pase” de la un parchet la altul și soluționări controversate, dosarul a ajuns și la Parchetul European Anticorupție (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) de la Bruxelles, după ce unul dintre cei prejudiciați de tranzacționarea acțiunilor, Gheorghe Mardare, a sesizat parchetul european.
Confirmarea că Parchetul European Anticorupție s-a sesizat în acest caz a fost primită recent: „European Public Prosecutor’s Office confirmă primirea depunerii dumneavoastră și vă va lua în considerație raportul după caz, conform dispozițiilor Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului”, se spune în documentul nr PP.00102/2021/RO, din data de 27 iunie.
Competența Parchetului European se bazează pe prevederile Legii 78/2000, pentru sancționarea faptelor de corupție
Sesizarea se bazează pe faptul că Parchetul European are competență și în ceea ce privește infracțiunile referitoare la participarea într-o organizație criminală, așa cum este definită aceasta prin Decizia-Cadru 2008/841/JAI a Consiliului Uniunii Europene, transpusă în legislația românească prin Legea 293/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
Competența materială în privința infracțiunilor prevăzute în Directiva (UE) nr. 2017/1371, referitoare la combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal, se aplică în funcție de modul în care au fost reglementate prin Legea nr 78/2000, pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
„Fabrica de elice” de la Galați, singura companie de profil din Europa de Est
Elnav SA Galați era singurul producător de elice navale din Europa de Est și una dintre cele mai moderne companii de profil din Europa, fiind înființată în anii ’80 cu utilaje importate din Japonia.
Producea elice pentru nave de diferite tonaje, până la cele pentru petrolierele de 150.000 tone, ca „Independenţa”, propulsate de două elice cu diametrul de 10,5 metri şi greutatea de 40 tone. Societatea mai producea anual 20.000 tone de piese turnate, dar lucra şi pentru industria de apărare, la Elnav fiind produse şi elicele pentru amfibiile produse la Moreni. În condițiile în care în România funcționează opt șantiere navale integrate în companii importante din industria construcțiilor de nave, precum Grupul Damen din Olanda și Grupul Vard din Norvegia, Elnav-ul ar fi fost o companie românească importantă în industria de construcții navale din Europa, dar a ajuns la faliment.
Cum s-a ajuns ca șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să fie denunțat la Parchetul European Anticorupție
Plângerea adresată Parchetului European îl vizează pe procurorul șef interimar al Secției pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție, Nicolae Marin, care – potrivit sesizării – în baza prevederilor Legii 78/2000 și a Deciziei-Cadru nr 2008/841/JAI privind lupta împotriva crimei organizate, este acuzat de „participarea activă la activitățile criminale ale unei organizații, respectiv Secția pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție Bucuresti, SC Metal Grup Industrie SRL Galati, SC Nicorex SRL Galați în Dosarul 1122/P/2019, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, conform art 297 CP și neglijența în serviciu prevăzută de art 298 CP”.
Concret, șeful Secției pentru Investigarea Infractiunilor din Justiție e acuzat că a clasat cauza după ce a ignorat probele depuse la dosar și nu a efectuat operațiuni judiciare elementare, cum ar fi audierea martorilor și dispunerea unei expertize și astfel s-ar fi asociat intereselor grupării care a comis infracțiunile. „Contrar probatoriului, cadrul legal ignorat, proba cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei, măsurile dispuse, nelegale, netemeinice, având în conținutul motivării raționamente confuze și fără legătură cu plângerea admisă, soluția adoptată este o participare-acord privind săvârșirea infracțiunilor, în discrepanță cu cadrul legal, probatoriul cu înscrisuri, prezentarea explicită a împrejurărilor, cu capete de cereri pentru audierea de martori, efectuarea de expertize, conform Deciziei Cadru nr 2008/841/JAI menționată, aplicabilă din 11.11.2008 (J.O. L300 p.42-45)”, se spune în plângerea adresată Parchetului European.
Acțiunile „Fabricii de elice”, vândute ca la tarabă, la un preț de 36 de ori mai mic decât valoarea evaluată de Romcontrol
În 2006, 98% din acțiunile Elnav au fost tranzacționate prin operațiuni care au dus la mai multe dosare de cercetare penală ale DIICOT și DNA. În februarie 2006, SIF Moldova deţinea 58% din acţiunile Elnav, iar alte 40% erau deţinute de patronul Nicorex SRL Galaţi, Ion Panaghia în asociere cu Gheorghe Mardare, patronul Total Service SRL Galați, restul de 1,9% fiind la „cuponari”.
Pe 28.02.2006, SIF Moldova, al cărui preşedinte CA era celebrul miliardar gălățean Cătălin Chelu, a vândut pachetul de 58% firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, care aparţine prietenului lui Chelu, omul de afaceri gălățean Cornel Mangalea. Preţul negociat a fost de 0,65 lei/acţiune. În total, Mangalea a plătit SIF Moldova pentru 58% din acțiuni suma de 515.691 lei, adică 143.000 euro la cursul de atunci. Era un preț subevaluat, pentru că în 2005 Elnav SA fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro. Pachetul de 58% valora 6,61 milioane euro. După câteva luni, pe 20.06.2006, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi, cumpărând şi pachetul de 40%. Pentru cele 98% din acțiuni s-au plătit vreo trei sute de mii de euro, deși valorau de 36 de ori mai mult.
Acțiunile Elnav nu puteau fi tranzacționate, pentru că societatea era în reorganizare judiciară
Gheorghe Mardare susține că nici SIF-ul, nici Panaghia, nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că la acea dată societatea era în lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Legea „Insolvenţei”, nr 85/2006, prevede că tranzacţiile efectuate fără acordul judecătorului sindic sunt nule şi în cazul de care vorbim nu a existat un asemenea acord. Mardare dovedește că Elnav SA era în lichidare judiciară cu sentinţa 360/22.09.2005 a Tribunalului Galaţi în dosarul 201/LJ/2005, înregistrată și la Registrul Comerțului și cu Certificatul de Grefă al Tribunalului Galați.
Cele două tranzacții s-au făcut și cu complicitatea funcționarilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), actuala Autoritate de Supraveghere Financiară, care ar fi trebuit să suspende tranzacțiile, dar n-au făcut-o.
După 11 ani de anchete tergiversate, în 2017, DNA a constatat că au fost comise infracțiuni de corupție, dar acestea s-ar fi prescris!
Cercetările DIICOT și DNA au vizat infracțiunile de corupție comise la tranzacționarea acțiunilor Elnav SA de către Ion Panaghia, Cătălin Chelu, Cornel Mangalea și funcționarii CNVM. În cercetările de la DIICOT în dosarul 394/D/P/2007 a fost procuror de caz chiar Alina Bica, fosta șefă a Parchetului „Antimafia”, asistată de judiciaristul Florin Mihăilescu, amândoi fiind condamnați pentru favorizarea lui Ovidiu Tender. În instrumentarea lor, dosarul a fost tergiversat. Dar de Dosarul „Elnav” s-au ocupat și procurorii DNA.
Infracțiunile de corupție au fost confirmate de DNA Galați pe 22 februarie 2017, când procurorul Gabriela Popescu a constatat că Panaghia, Mangalea și Chelu, în complicitate cu funcționarii CNVM au comis infracțiuni de corupție, dar acestea s-au prescris: „Prin urmare, în cauză se va dispune clasarea acesteia față de acționarii SC Elnav SA, respectiv față de funcționari din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, se spune în Ordonanța nr 13/P/2017 a DNA.
Prescrierea faptelor de corupție a fost contestată în instanță, pentru că fusese calculată greșit
Prescrierea faptelor de corupție a fost contestată la Tribunalul Galați pentru că, potrivit avocaților, un calcul al termenului de prescriere în funcție de calendarul actelor de urmărire penală, începea cu 16 august 2008 și termenul de prescriere era 16 august 2018, nu februarie 2017.
Era un moment important. Confirmarea DNA cu privire la existența infracțiunilor de corupție înainte de prescriere permitea trimiterea Dosarului „Elnav” în judecată, dar instanța a respins contestarea prescrierii faptelor.
De la Afacerea „Elnav” s-a ajuns la „Mită la MAI”
Cazul „Elnav” a fost anchetat de DIICOT în dosarul 394/D/P/2007. Pe 19 noiembrie 2010, avea loc în parcarea MAI flagrantul mituirii chestorului Fătuloiu de către Cătălin Chelu. Într-o discuţie pe care Chelu şi Fătuloiu o avuseseră pe 12 noiembrie, afaceristul se arăta deranjat de măsurile dispuse de Fătuloiu pentru impulsionarea anchetei în dosarele sale, între care și dosarul 394/D/P/2007.
Între timp, Cătălin Chelu, condamnat la 6 ani în dosarul „Mită la MAI”, s-a refugiat în Iordania unde a decedat în 2014.
Șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, acuzat că a ignorat probele depuse la dosar și nu a audiat niciun martor
În plângerea adresată pe data de 5 iunie 2021 Parchetului European Anticorupție, Gheorghe Mardare afirmă că șeful interimar al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în calitatea sa de procuror de caz, a ignorat probe esențiale, cum ar fi certificatul Oficiului Registrului Comerțului sau Certificatul de Grefă al Tribunalului Galați, care dovedeau că Elnav SA era în lichidare judiciară și tranzacționarea acțiunilor era ilegală. Mardare îl acuză pe procurorul Nicolae Marin că a refuzat să îi audieze pe șefii de la vremea aceea ai CNVM/ASF și nu a luat în considerație documentele depuse la dosar:
„Am solicitat să se verifice baza legală a Deciziilor emise de CNVM/ASF București , în care se afla un document emis de Tribunalul Galați, Secția Civilă, în februarie 2006, în care se menționează <<Conform opiniei Tribunalului Galați emitentul SC Elnav SA Galați nu se află în procedură de insolvență și faliment la data de 20.06.2006>>, contrar Certificatului de mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului și Certificatului de Grefa aflat la dosarul cauzei.
În adresele transmise din 2019 până în prezent am făcut cerere de audiere a președintei CNVM Gabriela Anghelache și a directorului general Vladimir Cojocaru, fapt nerealizat din cauză că dl procuror Marin Nicolae a evitat să afle adevărul. La dosarul cauzei se găsesc toate documentele menționate, toate capetele de cereri referitoare la martori, documente conforme cu originalul, acte, împrejurări și fapte pe care procurorul de caz le-a omis cu intenția de crea o situație favorabilă beneficiarilor SC Metal Grup Industrie SRL Galați, administrator Corneliu Mangalea, SC Nicorex SRL Galati, administrator Ion Panaghia , SC Elda Invest SA Galați, director Cătălin Chelu, la acea dată președinte SIF Moldova”, se spune în plângerea adresată de Gheorghe Mardare la European Public Prosecutor’s Office.
Principala acuzație adusă procurorului Nicolae Marin: a unificat „Dosarul Elnav” cu alt dosar și a clasat ambele dosare
În instrumentarea Dosarului „Elnav” la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a avut loc și o unificare de dosare. În 2019, Gheorghe Mardare a depus la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție două plângeri. Una din aceste plângeri, depusă pe 5 aprilie 2019, viza „Dosarul Elnav”, fiind formulată împotriva judecătorilor de la Tribunalul Galați care au instrumentat dosarul 124/121/2005, pe care Mardare îi acuza de abuz în serviciu. După două săptămâni, Mardare a mai depus la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și plângerea nr 1.332/P/16.04.2019, prin care solicita cercetarea procurorului Dumitru Baciu, prim-procuror al Parchetului din orașul Târgu Bujor, care anchetase un caz în care trei inculpați, Eugen Iliescu, Cătălin Geol și Eduard Ciocan, furaseră dintr-un depozit al firmei lui Mardare mărfuri în valoare de 301.000 lei. Potrivit lui Gheorghe Mardare, „prim procurorul Dumitru Baciu a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a invinuiților și sancționarea administrativă a acestora cu amenzi de 1.000 lei fiecare”.
Pe data de 26 aprilie 2021, șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin, a emis Ordonanța din dosarul penal 1.122/P/2019, în care a constatat că și a doua sesizare este „o plângere penală cu conținut identic formulată de Mardare Gheorghe”, deși, evident, erau situații diferite, pentru că una este o acuzație de furt și cu totul altceva tranzacționarea acțiunilor Elnav SA, caz în care DNA Galați constatase comiterea unor infracțiuni de corupție.
Pe baza „conținutului identic”, procurorul Nicolae Marin a unificat cele două dosare, iar după unificarea celor două cauze a constatat că în ambele cazuri „Mardare Gheorghe a avut posibilitatea exercitării căilor de atac prevăzute de lege” și a dispus clasarea: „Dispun: clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu”, se spune în Ordonanța Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție din data de 26 aprilie 2021.
În plângerea adresată Parchetului European Anticorupție Gheorghe Mardare consideră că această unificare a cauzelor „fără sa existe nicio legatură de identitate a persoanelor si al obiectului cercetărilor” demonstrează că „au existat interese raportat la fapte, cauzalitate și interese personale directe”.
Explicație finală: eventualele erori judiciare nu pot fi interpretate ca abuzuri ale magistraților!
În Ordonanța pronunțată pe 21 aprilie de șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție în dosarul 1122/P/2019, întâlnim și un pasaj care argumentează clasarea, explicând că o eroare judiciară nu trebuie interpretată ca un abuz al magistratului:
„În ceea ce privește activitatea magistraților, atât procurori, cât și judecători, atribuțiile lor de serviciu se circumscriu soluționării cauzelor cu care sunt investiți, respectiv interpretării și aplicării dispozițiilor legale în acord cu principiile dreptului substanțial și al celui procedural.
Eventualele erori apărute în acest proces de interpretare și aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac”, se spune în ordonanța emisă de șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
Este un pasaj care iscă multe controverse „pro” și „contra”, întrucât calitatea actului de justiție este o temă de dezbatere națională. Dar în cazul Dosarului „Elnav” ne vom rezuma la a pune întrebarea cum ar putea să își explice omul simplu că faptele de corupție au fost constatate abia după 11 ani de anchete ale DIICOT și DNA și dosarul a fost clasat pentru că infracțiunile s-ar fi prescris?
