Fostul ministrul PNL al Mediului și actual șef al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe rămâne sub control judiciar, conform deciziei magistraților. Dacă în cursul zilei de ieri, Alexe „se milogea” în fața magistraților cu scopul ca aceștia să-i acorde circumstanțe atenuante și să-l scoată de sub control judiciar, cu toate că, haideți să recunoaștem, se putea și mai rău de-atât (spre exemplu arest la domiciliu), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a liniștit pe șeful CJ Iași, refuzându-i cererea.
Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că plângerea lui Costel Alexe este nefondată
Procurorii DNA – Secţia de combatere corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând din 27 aprilie şi până în 25 iunie, faţă de Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru luare de mită şi instigare la delapidare, şi o persoană fizică având funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru dare de mită şi delapidare.
Conform DNA, atât Costel Alexe, cât și celălalt inculpat, Grecu Ioan Bogdan, au obligația, potrivit controlului judiciar, de a nu părăsi țara, însă nici de a nu comunica cu alte persoane implicate în ancheta transformată în proces pe rol la Înalta Curte.
„La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, inculpat în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE”, a scris DNA, instituție citată de Agerpres.
