Ţeapă la stat pentru bani europeni în Valea Jiului

Febra absorbţiei cu orice chip a banilor europeni generează situaţii dintre cele mai absurde. Una dintre acestea a apărut în Valea Jiului, unde autorităţile locale au decis că e mai bine să prejudicieze statul decât să pierdă fondurile nerambursabile de la Bruxelles. Consiliul Judeţean Hunedoara a văduvit bugetul statului de 20 milioane de lei (aproape cinci milioane de euro), divizând în două entităţi societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului. O societate a rămas cu datoriile, iar cealaltă, cu banii europeni

Peste 20 milioane de lei. La atât se ridică prejudiciul pe care l-a suferit statul român ca urmare a metodei aleasă de Consiliul Judeţean Hunedoara pentru a absorbi cu orice chip bani europeni nerambursabili.

Concret, CJ a divizat societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului în alte două entităţi. Una curată, fără datorii, şi o alta încărcată cu obligaţiile restante la bugetul general consolidat, creanţele de încasat (care în mare parte nu pot fi recuperate sau sunt prescrise) şi cu activele sechestrate. Totul, pentru un scop nobil: un proiect de 40 milioane de euro pe bani europeni, pe care fosta Regie Autonomă a Apelor Valea Jiului (RAAVJ) risca să-l piardă din cauza datoriilor. Numai că, între timp, şi societatea ”curată” s-a murdărit la loc, acumulând datorii ce depăşesc 12 milioane de lei, bani de încasat numai de la populaţia Văii Jiului.

Divizări şi reorganizări

Povestea actualei societăţi furnizoare de apă potabilă în Valea Jiului începe în anul 2007, când preşedintele şi vicepreşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), respectiv Costel Avram (PRM) au hotărât reorganizarea falimentarei RAAVJ, prin înfiinţarea ApaServ. Anul trecut, aceiaşi conducători ai CJ Hunedoara, cu votul consiliilor locale din Valea Jiului, au decis o nouă reorganizare, înfiinţând ”Nova Serv Valea Jiului”, care a fost din start declarată moartă. Societăţii i-a fost transferată o parte din activele SC ApaServ Valea Jiului SA, dar şi o parte a datoriilor istorice, care nu vor fi niciodată plătite către stat. La momentul divizării, societatea furnizoare de apă potabilă din Valea Jiului avea datorii totale de aproximativ 20 milioane de lei, după cum recunoştea chiar Costel Avram, vicepreşedintele CJ Hunedoara, care era şi şef al Consiliului de Administraţie al ApaServ.

“Operatorul de apă din Valea Jiului are în continuare pierderi de 50% şi datorii de peste 70 de miliarde (lei vechi-n.red.) la Apele Române. E drept că numai de la populaţie ar trebui încasate 120 de miliarde de lei”, declara la începutul acestui an vicepreşedintele CJ Hunedoara.

El a continuat, arătând că societatea întâmpină greutăţi în ceea ce priveşte achitarea obligaţiilor faţă de bugetul consolidat întrucât nu poate să încaseze creanţele ce le are de recuperat de la populaţie şi de la unităţile de termoficare din Valea Jiului (unele aflate şi ele în insolvenţă). Sumele recuperate prin aplicarea măsurilor de executare silită sunt mult mai mici decât arieratele care se adaugă în fiecare lună din debite curente.

Licitaţii fără muşterii

Bunurile sechestrate nu pot fi valorificate, din lipsă de muşterii. Cele mai multe dintre acestea sunt utilaje şi instalaţii specifice activităţii de distribuire a apei şi în Valea Jiului nu sunt alte societăţi care să aibă acest obiect de activitate. Pentru bunurile mobile sechestrate, mijloace de transport şi imobile sau apartamente au fost organizate mai multe licitaţii dar în zadar. “Multe dintre ele nu au putut fi valorificate nici la a treia licitaţie, cu preţ redus la 50% din preţul de evaluare”, declara Lucian Heiuş, şeful DGFP Hunedoara, cu privire la situaţia în care se afla ApaServ înainte de divizare.

În urma divizării, ApaServ a rămas o societate pe zero, iar NovaServ a preluat datoriile, adică sutele de miliarde de lei vechi pe care trebuie să le încaseze de la populaţie. La 31 decembrie 2010, datoriile NovaServ către bugetul statului erau de 23.682.104 lei. Tot la sfârşitul lunii decembrie, se cerea deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul NovaServ, ceea ce înseamnă că statul nu ar mai fi avut ce recupera de la societatea falimentară, fapt pentru care Tribunalul Hunedoara a respins această cerere.

Operatorul de apă din Valea Jiului nu a fost deloc rentabilizat, locuitorii fiind nevoiţi să suporte creşteri după creşteri la tarifele practicate, întrucât încasările ApaServ au fost la fel de slabe ca în trecut.

Astfel, din luna februarie a acestui an, costul unui metru cub de apă a ajuns la 7 lei, în această valoare fiind incluse apa potabilă şi canalizarea. Șefii ApaServ susţin că majorarea preţurilor se datorează modernizării reţelelor de canalizare şi că Apele Române au impus majorarea preţului la apă.

Proiect de 40 milioane euro

Şi totuşi, accesarea banilor europeni a început. La începutul lunii august a acestui an a fost semnat, la Petroşani, primul contract de lucrări din cele şapte din cadrul proiectului de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în Valea Jiului, în valoare de 40 milioane de euro. Acest prim contract prevede extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din Aninoasa, Petroşani şi Petrila pe o durată de 36 de luni, valoarea fiind de 22.377.685 lei.

”În vederea asigiurării alimentării şi a reducerilor pierderilor fizice de apă se va executa construcţia a 4.458 metri de reţea de distribuţie pentru aproximativ 75 de branşamente în Petrila. De asemenea, se vor construi 4.254 metri de reţea de distribuţie pentru aproximativ 10 branşamente. Referitor la îmbunătăţirea sistemului de canalizare şi reducere a ratei infiltraţiilor, se vor construi 14.296 metri de reţea de canalizare pentru deservirea a 2.740 de racorduri la Petrila, reabilitarea a 3.309 metri de reţea de canalizare tot în Petrila şi construcţia a 6.939 metri de reţea nouă de canalizare în Aninoasa”, a declarat Monica Tarcea, director de dezvoltare în cadrul ApaServ.

Cristian Ionică, managerul ApaServ, susţine că proiectul este de mare însemnătate pentru Valea Jiului. ”Acest proiect este o mare provocare pentru Valea Jiului. În timpul lucrărilor vor fi şi întreruperi de alimentare cu apă, dar şi disconfort acolo unde vor fi săpate şanţurile. Dar îi asigurăm pe cetăţeni că vom monitoriza permanent aceste lucrări, fiindcă ţinem la calitate. După cele 36 de luni mi-aş dori să se vadă rezultatul, adică să crească confortul cetăţenilor”, a declarat Ionică.

Vaca de muls a CJ

Indiferent de denumirea dată şi de forma juridică – regie autonomă ori societate comercială pe acţiuni – furnizorul de apă potabilă a Văii Jiului s-a aflat întotdeauna sub papucul CJ Hunedoara şi nu a obţinut niciodată profit. Cu toate acestea, managerii au fost numiţi întotdeauna pe criterii politice, iar achiziţiile au demonstrat acest lucru. De exemplu, au fost cumpărate 10 autoturisme Logan de la o firmă la care era acţionar şi Dan Pricăjan, fostul prefect al judeţului. Sau societatea a vândut mai multe maşini Aro de producţie românească, ce au ajuns şi în curtea fostului director al RAAVJ, Gheorghe Cioară (PNL), care totodată moderniza reţelele de apă şi canalizare cu oameni şi bani ai Regiei, dar numai în apropierea locuinţei sale din Petrila.

Cea mai scumpă din ţară

Chiar dacă de-a lungul anilor, conducerea furnizorului de apă a anunţat că a beneficiat de fonduri importante pentru modernizarea reţelelor de apă, care au avut drept scop creşterea serviciilor către populaţie, pierderile sunt foarte mari. Iar efectul este că, deşi Valea Jiului este zona în care apa vine prin cădere, paradoxal, tariful este cel mai mare din ţară. Astfel, dacă în Valea Jiului, un metru cub ajunge la 7 lei cu TVA, la Deva este de 3,94 lei, la Timişoara, 4,14 lei, la Arad, 3,17 lei, la Târgu Mureş 4,90 lei, iar la Târgu Jiu, 2,64 lei.