Mai bine mai târziu decât niciodată. La un an şi jumătate după ce Jurnal de Investigaţii a dezvăluit matrapazlâcurile cu terenuri de milioane de euro comise de primarul Snagovului, Muşat Apostol, el a fost săltat de DNA. La „pachet” cu acesta a fost reţinut, în noaptea de marţi spre miercuri, şi primarul din Jilava, Adrian Mladin. Apostol Musat este cercetat ca a pus la cale un plan urbanistic prin care mai mult de 50 de hectare din lacul Snagov, domeniu public al statului, au fost trecute din proprietatea statului în proprietate privată.
Aşa cum a scris Jurnal de Investigaţii încă din iunie 2010, printre beneficiarii tranzacţiei ilegale se află fostul jurnalist Sorin Roşca Stănescu şi fostul şef al cancelariei primului ministru Adrian Năstase, Remus Truică. Cel puţin deocamdată, aceştia din urmă sunt în stare de libertate.
Matrapazlâcurile au început acum nouă ani
În 2009, Primăria comunei Snagov a reuşit să împartă domeniul public la mai mulţi cetăţeni ai comunei, pe care i-a împroprietărit cu 22 de hectare din lacul Snagov, o întreagă insulă de stufăriş, redenumită „teren agricol”.
Imediat după reconstituirea dreptului de proprietate, cetăţenii puşi în posesie au vândut terenurile către două persoane extrem de influente: fostul ziarist Sorin Roşca Stănescu şi Remus Truică, fostul şef al cancelariei primului ministru, pe vremea când premierul se numea Adrian Năstase.
Ingineria a debutat în 2002, când Guvernul Năstase a aprobat o hotărâre (930) care cuprindea, printre altele, inventarul domeniului public al comunei Snagov. Inventar în care a fost strecurat, hoţeşte, lacul Snagov, ca aparţinând domeniului public al comunei. Falsul este evident – şi astăzi, la fel ca în 2002, lacul Snagov figurează la toate instituţiile statului – Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului şi cel de Interne, ca aparţinând domeniului public al statului, nicidecum al comunei Snagov.
Adrian Năstase a semnat ca primarul
Întrebat cum crede că s-a putut aproba hotărârea de guvern fără ca nimeni să observe eroarea, Niculae Dima, secretarul primăriei Snagov ne-a spus : Fiţi serios, domnule! N-a fost greu de loc. Puteam trece în inventar şi Casa Poporului şi tot se aproba”. De ce a trebuit însă făcută această manevră? Simplu, pentru că numai aşa puteau dispune, fraudulos, edilii comunei, de lac, păstrând o aparenţă de legalitate.
Următorul pas a fost făcut abia după cinci ani, pe 27 septembrie 2007, când Consiliul Local Snagov a „aprobat”, la propunerea primarului Apostol Muşat, diminuarea cu 22 de hectare a suprafeţei „luciu de apă” a lacului Snagov,. Hotărârea Consiliului Local era din start în afara legii, deoarece acesta nu poate opera asupra domeniului public. Consilierii comunei nu s-au oprit însă aici, deoarece, prin aceeasi hotărâre, au aprobat includerea în inventarul din Hotărârea de Guvern a suprafaţei de 22 ha, dar la poziţia „TEREN”, fără să aibă vreo aprobare în acest sens de la „Apele române”.
O lună mai târziu, la data de 31 octombrie 2007, Consiliul Local a recidivat, hotărând trecerea terenului de 22 hectare (tarlaua 10, parcela 117 Snagov) din domeniul public al statului, în domeniul privat al comunei.
Revânzare în timp record
Pasul cel mare a fost făcut însă la data de 7 aprilie 2009, când primarul comunei a trimis o adresă la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov „în vederea scrierii titlurilor de proprietate”. A urmat, începând din iunie, împroprietărirea (reconstituirea dreptului de proprietate) pentru peste o sută de cetăţeni ai comunei ori moştenitori ai acestora. Nici nu s-au văzut bine proprietari ai terenurilor, că aceştia le-au şi vândut către „vecinii” Remus Truică şi Sorin Roşca Stănescu. Toate contractele de vânzare – cumpărare au fost încheiate la doi notari (unul din Bucureşti, altul din Snagov), preţul vânzării fiind acelaşi – 15 euro pe metrul pătrat.
Terenurile au fost preluate pe două tipuri de contracte: de vânzare – cumpărare, pentru cei proaspăt împroprietăriţi (sfârşitul anului 2009 – începutul lui 2010), sau contracte de cesiune a drepturilor, încheiate încă din 2008, înainte de „împroprietărire”. În toate aceste contracte se regăseşte o clauză interesantă: „Dau mandat expres cesionarului (Sorin Roşca Stănescu sau Remus Truică, după caz – n.n.) pentru obţinerea documentelor cu privire la acest teren”. Ceea ce s-a şi întâmplat, toţi cei care au încheiat astfel de contracte cu Roşca Stănescu sau Remus Truică primind terenul taman pe „insulă”.
Fostul amant al Patriciei Kaas „triche avec le PUG”
La data de 19 aprilie 2010, Remus Truică a cerut certificat de urbanism pentru un PUZ (plan urbanistic zonal) Ansamblu rezidenţial + Dotări, pentru întreaga insulă. El a depus un memoriu justificativ cu propunerea de trecere a terenului în intravilan, cu scopul construirii unui ansamblu rezidenîial de lux. „Funcţiunea principală este de locuire individuală (în regim izolat şi cuplat), dar se propun şi funcţiuni complementare precum agrement şi servicii/comerţ/alimentaţie publică (…) Terenul este înconjurat de Lacul Snagov, reprezentând o insulă ce are vecini în sud şi vest zone rezidenţiale privilegiate. Accesul în zonă se va realiza prin două poduri, unul în partea de sud şi al doilea în est”.
Încă 30 de hectare dispar din lac
Dar matrapazlâcurile nu s-au oprit aici. Cercetarea PUG, care a fost depus spre avizare la Consiliul Judeţean Ilfov la data de 21 decembrie 2010, ne-a dezvăluit încă o scamatorie mai mare chiar decât insula. Un întreg golf al Lacului Snagov (mai mult de 30 de hectare) a dispărut de sub ochii guvernanţilor. Astfel toate hărţile legale în vigoare (fie că sunt la Consiliul Judeţean Ilfov, la „Apele Române” sau la Guvern ori Preşedinţie) arată că în colţul de Nord-Vest al Lacului Snagov apa pătrunde, într-o formă de „U” aproximativ în terenul de la Siliştea Snagovului. Aşa arată toate hărţile oficiale din România. Situaţia din teren este cu totul alta – colţul lacului, mai mult de 30 de hectare, a dispărut cu totul, iar în noul PUG figurează, la fel ca insula, drept teren construibil vile P+1 şi servicii publice. Odată aprobat noul PUG, vilele vor putea fi construite, în condiţii de pseudo-legalitate, pe baza unor simple autorizaţii de construire, eliberate de Primăria Snagov, instituţia care, de altfel, a regizat toate cele de mai sus. Aceasta în pofida faptului că toate autorităţile competente ale statului, susţin că intervenţiile asupra domeniului public sunt, în cazul de faţă, ilegale.
