Interviu exclusiv Ziarul de Investigații cu ambasadorul Federației Ruse despre fake news, Iohannis, Kovesi și Dragnea

Ziarul de Investigații a reușit să realizeze un interviu in exclusivitate cu Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin. Printre cele mai importante afirmații ale diplomatului de la Moscova sunt cele referitoare la relația Rusiei cu fenomenul fake news și dacă Marea Neagră riscă să devină butoiul cu pulbere al următorului război mondial.

Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, a acordat un interviu pentru Ziarul de Investigații, discuție în care reporterii și diplomatul rus nu au ocolit niciun subiect important. Ambasadorul Kuzmin nu s-a ferit să comenteze viitoarea numire a Laurei Codruța Kovesi în fruntea Parchetului European și nici să răspundă direct și explict despre cât adevăr este în relațiile dintre Moscova și Dragnea și presupusele întâlniri ale fostului lider PSD cu oficiali ruși.

În timpul interviului, ambasadorul Valery Kuzmin a făcut referire și la relația pe care o are cu președintele Klaus Iohannis, cel care conduce diplomația românească din poziția de președinte al României.

Pentru început, publicăm o primă parte, urmând ca în săptămânile următoare să revenim cu restul interviului, inclusiv cu un montaj video al celor mai importante declarații acordate de ambasadorul Valery Kuzmin. În această primă parte, interviul s-a axat mai mult pe războiul știrilor false în care Rusia este mereu acuzată de Occident, dar și asupra evenimentelor din Marea Neagră , cât de tensionată este relația dintre România și Federația Rusă.

Reporter:

Marea Neagră a devenit scena unui nou “Război Rece”. Care este atitudinea Federației Ruse în acest context?

Valery Kuzmin:

• Marea Neagră și securitatea în această regiune reprezintă în primul rând o chestiune care se află în grija statelor riverane. De altfel, binecunoscuta Convenție internațională privind regimul strâmtorilor Mării Negre, semnată la Montreux încă în 1936, se bazează, în mare măsură, pe acest principiu. Deja după finalizarea perioadei Războiului Rece, au fost înființate și funcționau cu succes astfel de formate internaționale, precum Blackseafor, Sinergia Mării Negre și altele. Posibilitatea de a continua calea cooperării pașnice în regiunea Mării Negre o confirmă, de exemplu, semnarea la București în luna mai a acestui an a Agendei maritime comune pentru Marea Neagră.

Reporter:

Cum se vede de la Moscova implicarea NATO în exerciții militare în zona Mării Negre?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Sunt profund convins că în Marea Neagră, NATO nu are, pur și simplu, ce să caute, iar dacă, de exemplu, forțele sale de marină militară vor veni acolo într-o vizită de prietenie și nu pentru o „demonstrație de forță”, suntem gata să le întâmpinăm cu toată ospitalitatea.

Reporter:

Care este răspunsul Federației Ruse la aceste ”demonstrații de forță” din Marea Neagră?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Desfășurarea, pe propriul său teritoriu național, a Marinei militare ruse suplimentare și a altor forme de armament în bazinul Mării Negre reprezintă un răspuns adecvat la sporirea artificială a prezenței NATO, care, din păcate, adesea prezintă un caracter foarte provocator și impertinent. În plus, recent Statele Unite au început construcția bazei lor militare în sudul Ucrainei…

Reporter:

Recent, am asistat la o serie mare de manevre militare în Marea Neagră. Este bine sau rău?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Efectuarea manevrelor Marinei militare este practica normală a majorității statelor lumii care posedă flote militare semnificative. În ceea ce privește intensificarea unor astfel de manevre din partea NATO în Marea Neagră, apoi și în acest caz, suntem obligați să constatăm că ele sunt organizate practic în mod deschis pentru a demonstra puterea și a „descuraja (citiți: intimida) Rusia”.

• Ținta aceasta este una de neatins, și de aceea noi susținem în mod consecutiv reluarea activității diferitelor formate, pe care le-am menționat deja, de cooperare între puterile regionale ale Mării Negre, inclusiv în domeniul securității, prevenirii incidentelor, protecției mediului etc.

Reporter:

Descrieți, vă rog, ce înseamnă în opinia dumneavoastră „furnizor de securitate” în regiunea Balcanilor?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Ei bine, această întrebare nu este tocmai la adresă: acest termen nu a fost introdus în uz general de noi, ci de NATO, inclusiv de România. Dacă sub noțiunea aceasta se subînțelege amplificarea potențialului non-regional NATO în această regiune, atunci NATO va acționa, de fapt, ca un „furnizor de instabilitate” în regiunea Balcanilor, unde memoria bombardamentelor barbare ale NATO din Iugoslavia este încă foarte proaspătă, inclusiv celor cu utilizarea bombelor umplute cu uraniu slab îmbogățit.

Reporter:

Ce ați fi transmis ucrainenilor cu ocazia Zilei lor naționale?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Atât cu ocazia Zilei Naționale și a oricărei alte zile din viitorul apropiat, aș dori ucrainenilor să scape de hipnoza obsesivă a propagandei naționaliste din partea susținătorilor moderni ai lui Bandera despre „agresiunea rusă etc.” și să-și aducă aminte că atât cultura ucraineană independentă, cât și condițiile favorabile pentru stabilirea statalității moderne independente din Ucraina, inclusiv alipirea a multor teritorii vecine, au apărut și s-au format în cadrul Rusiei (mai întâi imperiale, iar apoi sovietice).

Reporter:

Credeți că așa-numită Criză a Crimeei nu a afectat definitiv relațiile dintre cele două state?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• În 1991, Rusia și poporul său au tratat cu respect dorința multora dintre ucraineni de a-și exercita dreptul la autodeterminare, consacrat în Carta ONU, și, prin urmare, noi avem toate motivele să ne așteptăm ca poporul ucrainean să respecte în mod egal voința exprimată la referendumul din martie 2014 de locuitorii Crimeei, de reunificare cu Rusia. Țara noastră este deschisă spre normalizarea relațiilor cu o țară apropiată și un popor apropiat, de fapt, frățești. Cuvântul următor este al ucrainenilor.

Reporter:

Rusia a fost și este… partener comercial al României. Ce înseamnă acest lucru în practică la acest moment?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• În anul 2018, am constatat cu satisfacție o recuperare aproape completă a volumului schimburilor comerciale dintre Rusia și România, la nivelul din ajunul crizei din 2014 (aproape 5 miliarde de dolari). Sunt convins că, cooperarea comercială și economică dintre țările noastre are un potențial semnificativ neutilizat.

• Situația geopolitică turbulentă, escaladarea unei adevărate isterii din partea NATO și a Uniunii Europene cu privire la mitica amenințare rusă, desigur, nu contribuie la realizarea acestor oportunități. După cum știe deja toată lumea, atât războaie comerciale (să zicem, între SUA și China), cât și diversele crize politico-militare (de exemplu, cea actuală din Golful Persic) și, bineînțeles, diversele tipuri de sancțiuni politizate și ilegale, din punctul de vedere al dreptului internațional (cum ar fi sancțiunile UE împotriva Rusiei), afectează negativ dezvoltarea economiei globale și a relațiilor comerciale și economice internaționale. Prin aceleași motive experții explică acum seriozitatea așteptărilor pentru debutul unei recesiuni globale, ale cărei consecințe vor fi inevitabil negative și pentru relațiile economice ruso-române.

Reporter:

Există o voință politică din partea ambelor state pentru îmbunătățirea relațiilor?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Totodată, dacă guvernele noastre vor reuși să manifeste voința politică corespunzătoare, și Rusia are această voință, atunci, s-o spunem sincer, urmând exemplul marii majorități ale celorlalte state membre NATO și a Uniunii Europene, relațiile interstatale ar putea fi ameliorate în mod semnificativ, în baza unei cooperări pragmatice reciproc avantajoase.

• Aflându-mă în București de mai bine de 3 ani, văd o dorință crescândă în acest sens din partea cercurilor de afaceri din țările noastre. Dar acesta este un subiect separat.

Reporter:

Ce trebuie făcut în următoarea perioadă în privința relațiilor dintre cele două state?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• La nivel oficial este necesar să fie recuperate în totalitatea lor activitățile Comisiei interguvernamentale ruso-române de colaborare economică și tehnico-științifică, începând cu selecția simultană / paralelă și numirea copreședinților săi la un nivel destul de înalt: după tradiție, la nivelul membrilor guvernului.

Reporter:

În calitate de absolvent al Facultății de jurnalism internațional… Rolul mass-media în manipularea opiniei publice… Pericolul ca „fake news” să conducă la un nou „război al lumilor”… Cine este cel mai agil în elaborarea de „fake news”?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Este o întrebare foarte bună. Se spune că un fost jurnalist din Europa de Est, un fost disident în perioada comunismului, după prăbușirea URSS și a Tratatului de la Varșovia, a spus odată: „Spre regretul meu profund, tot ceea ce s-a scris înainte de propaganda comunistă despre socialism s-a dovedit a fi fals, dar, spre regretul meu și mai profund, tot ceea ce s-a scris de propaganda comunistă despre lumea capitalismului s-a dovedit a fi adevărat”.

• De la sfârșitul secolului XX, omenirea a intrat într-o nouă epocă informațională. Informația devine, din ce în ce mai mult, principala forță de producție și chiar politică a societății moderne. Acest lucru mărește considerabil responsabilitatea profesională a jurnaliștilor și editorilor. În același timp, asistăm la moartea de-facto a „jurnalismului cinstit”, în sensul clasic al acestei expresii.

Reporter:

Devine presa un câmp de luptă informațional?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• În primul rând – și nu numai – „mainstream mass-media” de vârf din țările occidentale se transformă în difuzoarele de propagandă complet controlabile, cu o practică voluntară de autocenzură, în spiritul „totalitarismului liberal” al propriilor guverne, al cercurilor financiare și altor „grupuri de interese”.

• Fără niciun fel de scrupule și remușcări ale conștiinței, fără a se obosi să-și fundamenteze publicațiile și concluziile cu fapte verificate, ele au creat o „industrie de știri false/fake news” activând în baza principiilor de „foarte probabil/highly likely”, „în absența altor explicații plauzibile/ in absence of other plausible explanation” etc.

• De fapt, mass-media sunt cele care devin principala armă a „războaielor hibride” moderne, inventate și dezlănțuite de Occident, deși acolo se dorește ca acest merit, într-un mod „complet dezinteresat”, să se atribuie Rusiei, Chinei și altor state care aspiră să-și păstreze suveranitatea și independența. Suntem acuzați de toate „păcatele” inimaginabile și de cele de neconceput, și toate acestea de dragul de a răsfăța dorința nostalgică a SUA de a-și menține propria dominație globală într-o lume care, ireversibil, a devenit deja multipolară.

Reporter:

Care este pericolul transformării presei?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Ați avut perfectă dreptate, subliniind pericolul ca „falsele realități”, create de industria „fake news”, aceste „false realități”, care, având scopul de a înșela și de a dezorienta opinia publică, sunt compuse cu migală, ca să formeze împreună o imagine complexă de „post-truth reality”, și care sunt capabile nu doar să agraveze tensiunea internațională, dar, de asemenea, în anumite circumstanțe, să provoace adoptarea deciziilor fatale militare-politice din lumea noastră, care este suprasaturată cu cele mai diferite reale tipuri de armament: de la cele nucleare la cele care nu sunt mai puțin distructive – cibernetice…

• Vă sugerez să evaluați gradul de eficiență al mass-media care se confruntă pe scena mondială după următoarele criterii. În Rusia, de exemplu, în ciuda unei înăspriri a legislației vizând „agenții străini”, copiate din SUA, activează nestingherit până în prezent multe difuzoare de propagandă occidentală, cum ar fi BBC, CNN, „Deutsche Welle”, etc. care intervin activ în politica noastră internă. În Occident, le este atât de frică de „influența malignă (malign)” din partea „Russia Today” și „Sputnik”, care sunt unice în felul lor, încât se încearcă în mod activ ca acestea să fie eliminate din emisie, să li se impună amenzi pentru „nu au oferit cuvântul” urmașilor naziștilor, și li se interzice să participe la conferințele de presă a președintelui Franței și așa mai departe. Și unde este aici „libertatea de exprimare” și a discuțiilor, pluralismul de opinii?

Reporter:

Federația Rusă este generator de ”fake news”?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Cu toate acestea, în producția industrială de „fake news”, liderii sunt, cu siguranță, mass-media de mainstream occidentale: de la faimoasa „eprubetă Powell” cu „armele biologice ale lui Saddam Hussein”, prin „agresiunea Rusiei” împotriva Georgiei până la „Boeing-ul malaezian doborât de ruși”, „forțele armate” în Donbas și intoxicarea cu substanța toxică fatală de luptă a celor doi Skripal, care în ciuda tuturora continuă să fie în viață și sănătoși, dar în continuare nu sunt prezentați publicului. Să nu mai vorbim de o putere regională – Rusia, care a fost sfâșiată “în bucățele” de președintele Obama, Rusia, care nu numai că a intervenit în alegerile americane, ci și „a zguduit bazele Democrației”… Totul pare coerent, dar în continuare nu există fapte care să convingă…

Reporter:

Cum este privită Rusia de la București?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• Ceea ce mă înduioșează în România cel mai mult, este precum urmează. Dacă, de exemplu, ambasada Rusiei expune poziția oficială a Guvernului său și punctul de vedere dominant al rușilor cu privire la orice aspect al istoriei relațiilor ruso-române, reacția cea mai caracteristică (formulată uneori într-un mod oarecum alegoric) este: „cum îndrăznesc acești ruși să ne învețe pe noi istoria noastră ?!?”.

• Pornind de la această logică, românii moderni, de fapt, și-au atribuit monopolul asupra interpretării acelei istorii pe care străbunii noștri au creat-o în comun și, de regulă, ignorând complet faptul că în epoca corespunzătoare, rușii și românii nu au perceput și nu au evaluat deloc relația lor după cum și-ar dori mulți „lideri ai opiniei publice românești” actuali.

Reporter:

Este blamată Rusia pe nedrept?

Ambasadorul Valery Kuzmin:

• De fapt, chiar „din aceeași operă” au fost împrumutate și nenumăratele acuzații față de Rusia cu privire la o oarecare „agresivitate”, „anexare ilegală”, „amplificare nejustificată de armament” pe teritoriul său național etc., în special cu referire la „toată umanitatea progresivă” (chiar la fel ca „în zilele comunismului”), la „comunitatea mondială” etc.

• În același timp, sensul conceptelor menționate mai sus este, în mod clar, substituit, deoarece se vorbește, maxim, în numele țărilor NATO și al „Occidentului colectiv”, unde trăiește abia un sfert din populația lumii… Rusia rămâne deschisă în același timp pentru a relua dialogul cu Statele Unite, cu Occidentul, și în formate mai largi, în vederea dezvoltării unei noi arhitecturi de stabilitate și securitate globală, în contextul defalcării constante de către Washington a sistemului de tratate internaționale privind limitarea și neproliferarea armelor de distrugere în masă moștenite din perioada primului „Război Rece“. Trebuie să spun că, pe multe probleme internaționale, abordarea rusă este împărtășită de către majoritatea omenirii…