Primăria, ca o familie. La propriu
Geoagiu este o comună din judeţul Hunedoara, ridicată artificial la rang de oraş. Localitatea a devenit celebră pentru apele termale din staţiunea Geoagiu Băi, de altfel, singura aşezare cu aspect citadin a „oraşului” Geoagiu. Primarul Vasile Cărăguţ este la primul mandat, dar a învăţat repede „şperţurile” administrative. În 2016, a demisionat din funcţia de consilier judeţean PSD pentru a candida ca primar ALDE la Geoagiu. Acum, la final de mandat, el s-a retras din ALDE (fără demisie, să nu-şi piardă postul) şi va candida ca primar PSD.
Talcioc electoral la Vâlcea. PSD face casă bună cu PER, dar în avantajul cui?
Într-un apel recent către cetăţeni, Cărăguţ notează: „Am reuşit să construiesc o echipă frumoasă, pusă în slujba dumneavoastră şi a oraşului”. Şi într-adevăr, din punctul său de vedere „echipa” chiar e frumoasă pentru că şi-a angajat în Primăria Geoagiu soţia, nepoata şi o cumnată. Evident, prin concurs. Dar despre cum se încropesc actele în Primăria lui Cărăguţ puteţi afla din cele de mai jos.
O poveste de „noaptea minţii”
Hotărârile Consiliului Local Geoagiu din 9 şi 16 iulie 2020 au fost făcute „din pix”. Potrivit informaţiilor noastre, două din cele trei şedinţe de consiliu local convocate pentru luna iulie s-au ţinut doar pe hârtie. Conform înscrisurilor oficiale (vezi Foto 1), rectificarea bugetară a fost aprobată în 16 iulie de toţi cei 15 consilieri locali existenţi, dar în mod cert lucrurile nu stau aşa. O recunoaşte şi secretara primăriei, adică omul responsabil cu legalitatea în instituţie. Secretar jr. Maria Cimpoeşu ne spune că pe unii i-a „pontat” prezenţi să nu-şi piardă indemnizaţiile. Periodic cam câte doi-trei. Primarul Vasile Cărăguţ spune că ar fi vorba doar de unu-doi consilieri absenţi, iar preşedintele de şedinţă nu-şi mai aminteşte câţi au fost în sală la şedinţa de rectificare a bugetului, deşi soarta banilor oraşului s-a discutat în urmă cu doar două săptămâni. Din verificările noastre, cinci consilieri susţin ferm că nu au fost la şedinţă, unul „o dă cotită” şi alţi câţiva s-au sustras dialogului.
Oricum ai lua-o, actele au fost măsluite
Preşedintele şedinţelor CL Geoagiu din iulie, consilierul PSD Nicolae Zaharie, spune că a condus trei şedinţe, însă nu poate aprecia dacă au participat toţi cei 15 aleşi locali, cum apare în hotărâri şi în procesele verbale transmise spre validare Instituţiei Prefectului Hunedoara. „Întrebaţi pe doamna secretară pentru că ea este cea care face prezenţa. Eu am participat, dar nu pot să vă spun câţi au fost că nu reţin exact. Deci eu nu vă pot spune numărul. Care au semnat prezenţa înseamnă că au fost, care n-au semnat prezenţa înseamnă că n-au fost”, ne-a declarat Nicolae Zaharie consilier PSD.
Problema e că şi tabelul cu semnături a fost contrafăcut. Spre exemplu, consilierul Costel Rusu figurează prezent cu semnătură în acte, deşi el era în concediu la mare în perioada respectivă şi asta se poate proba. Un alt consilier local spune că în iulie a fost o singură şedinţă, nu trei. „Eu n-am fost anunţat şi nici nu am participat la aşa ceva. Eu sunt „tânăr” în consiliu local, nu am decât câteva luni, nu ştiu dacă s-a mai întâmplat aşa ceva. Nu am ţinut şedinţe pe internet, noi am mers la şedinţele ţinute în Primărie. Cel puţin de când sunt eu consilier aşa s-au ţinut. Şi cred că nici înainte nu s-au ţinut altfel pentru că aş fi auzit dacă se întâmpla aşa ceva. La singura şedinţă care s-a ţinut în luna iulie am fost în jur de nouă consilieri. De când sunt eu consilier local niciodată nu au fost prezenţi toţi cei 15 consilieri locali”, ne-a declarat Remus Petru Branea. „Eu personal pot să vă spun că n-am fost la nicio şedinţă în această lună. Cu certitudine eu nu am participat, despre alţii nu pot vorbi”, ne-a mărturisit consilierul Nicolae Coca.
Modelul Liviu Dragnea
În actele Primăriei Geoagiu e o vraişte. Din înscrisuri reiese că Primăria şi-a făcut planul la şedinţe ordinare pe tot anul. Până acum au existat 12 – toate ordinare, deşi procedural e imposibil să organizezi trei şedinţe ordinare într-o singură lună, cum este cazul lunii iulie. Apoi, procesele verbale de şedinţă (vezi Foto 2), acolo unde se consemnează dezbaterile, sunt trase la indigo: singurele elemente de noutate sunt data care se schimbă şi câteva cuvinte legate de proiectul aflat pe ordinea de zi.
Primarul Vasile Cărăguţ spune că şedinţele s-au ţinut legal şi corect. „Doar nu învăţăm acum, după patru ani, ce avem de făcut. Ar fi culmea! Eu zic că nu-i adevărat aşa ceva, eu nu ştiu să fi lipsit mai mult de unul – maxim doi”, spune primarul. Actele îl contrazic şi de aici e problema Instituţiei Prefectului Hunedoara să restabilească legalitatea, deşi la faza asta nici procurorii nu pot sta de-o parte.
Pe de altă parte primarul Cărăguţ crede că el nu poate fi acuzat de nimic pe motiv că are statut de invitat la şedinţele consiliului local. Aşadar, să plătească cine a greşit. Doar că la Primăria Geoagiu falsurile s-au produs în formă continuată, iar primarul nu poate fi exclus din cercetare pentru fapte precum tăinuirea, complicitatea sau chiar instigare la fals, aşa cum s-a întâmplat în cazul fostului său şef de partid – Liviu Dragnea, care a încercat şi el să pună vina exclusiv pe subalterni.
„Tun” cu fonduri europene. Pagubă de 660.000 lei
Oraşul Geoagiu a obţinut, în iulie 2019, finanţare europeană pentru reabilitarea termică a Casei de Cultură. Primăria lui Vasile Cărăguţ a scos la licitaţie lucrările şi a impus un termen de 5 (cinci) luni pentru finalizarea execuţiei.
După atribuire, Primăria a încheiat un act adiţional la contractul de achiziţie publică prin care prelungeşte termenul de execuţie a lucrărilor de la 5 luni la 16 luni şi 15 zile. Afacerea a fost depistată în luna mai 2020, atunci când Primăria a trimis facturile de decontare a lucrărilor la Ministerul Dezvoltării. Autoritatea de Management POR (AM POR) a constatat că: „extinderea duratei de execuţie a contractului, în condiţiile în care aceasta a fost unul din criteriile de atribuire” este o modificare substanţială, faptă pentru care se aplică o corecţie de 20% din valoarea contractului. „Prin stabilirea şi acceptarea prelungirii perioadei de execuţie a lucrărilor, în condiţiile în care aceasta a constituit factor de evaluare, punctajul acordat ar fi fost lipsit de eficienţă în situaţia în care ar fi intrat în evaluare mai multe oferte admisibile, iar următorii clasaţi ar fi avut intervale de timp pentru realizarea lucrărilor mai mari decât câştigătorul, dar mai mici decât perioada finală de realizare a lucrărilor de către executant, stabilite prin actul adiţional nr.2/ 2019/ 35 din data de 26.07.2019”, se arată în nota de control. Aşadar, valoarea contractului de achiziţie a fost de 2.643.324 lei, valoarea corecţiei este de 660.831 lei, ceea ce înseamnă o povară la buget local pentru anul 2020 în sumă totală de: 1.277.224 lei. Pentru o primărie aflată în pragul falimentului, această cheltuială suplimentară este enormă. Mai mult, lucrările au fost sistate din lipsa banilor şi urmează alte cheltuieli cu un proces pe care Primăria vrea să-l ducă împotriva autorităţii de control.
… Şi iarăşi cu pâra pe alţii
Primarul Vasile Cărăguţ ar vrea să-l credem că el nu s-a ocupat de licitaţie şi că toată afacerea a fost lăsată pe mâna angajaţilor de la Casa de cultură. „Aici este deja tot problema grupului care coordonează activitatea acolo la Casa de Cultură. Noi atunci, dacă puneam un termen mai lung de executare a lucrărilor depăşeam perioada de implementare şi dacă depăşeam perioada – ne trezeam că ne reziliază contractul şi nu ne mai aprobă finanţarea. Aşa că am trecut-o, acolo, de cinci luni”, spune primarul Cărăguţ. Primarul zice că prelungirea termenului s-a făcut cu acordul ADR Vest. „Ei trebuiau să ne spună atunci: bă, proştilor, vedeţi că nu aveţi voie să prelungiţi contractul. Şi atunci noi nu-l mai prelungeam şi pierdeam finanţarea şi râdea toată lumea de Geoagiu”, explică oarecum enervat primarul Vasile Cărăguţ.
Cazul actelor false de la Primăria Geoagiu a intrat în atenţia autorităţilor de control.
