Vinci şi Aktor, a treia încercare pentru autostrada Comarnic – Braşov. O fi cu noroc?

Au mai încercat odată pe vremea lui Miron Mitrea, apoi în mandatul lui Radu Berceanu la Ministerul Transporturilor. De fiecare dată, nici măcar nu au bătut nici măcar primul ţăruş. Nu-i nimic, concernul francez Vinci şi compania elenă Aktor vor încerca, pentru a treia oară, să construiască autostrada Comarnic-Braşov, cu o lungime de 58 de kilometri.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat joi că a selectat consorţiul Vinci (Franţa) – Strabag (Austria) – Aktor (Grecia) pentru construcţia în concesiune a acestui tronson. Consorţiul câştigător a concurat cu asocierea Impregilo – Salini din Italia pentru acest proiect, aceştia fiind singurii constructori care au depus oferta finală. Ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse în februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB – Tehnostrade, firme deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini. Câteva luni mai târziu, la începerea etapei dialogului competitiv, China Communications Construction a anunţat cã se retrage. Ulterior, la termenul final fixat pentru 9 decembrie, asocierea Spedition UMB – Tehnostrade nu a depus oferta finală. Costul de construcţie al autostrăzii este în jur de 1,2 – 1,3 miliarde euro, iar lucrările vor începe în luna aprilie a anului viitor şi ar putea fi încheiate în 2016 sau 2017, dacă este să credem promisiunile ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova. Statul român a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov. În 2003, pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Miron Mitrea, construcţia autostrăzii a fost încredinţată, prin atribuire directă (fără licitaţie) mai multor firme, printre care şi Vinci şi Aktor, fiecăreia revenindu-i câte o porţiune. Ulterior, contractele au fost anulate, pentru că nu fuseseră respectate dispoziţiile legale în materie de achiziţii publice.

Radu Berceanu şi Police – Menottes – Prison

A doua tentativă a avut loc în 2009, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci – Aktor, a renunţat la contract cu câteva zile înainte de expirarea termenul până la care trebuia să vină cu banii. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. “Nu putem să modificăm ulterior clauzele contractului, pentru că vine DNA-ul şi facem puşcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliţie – cătuşe – puşcărie – n. red.)”, a replicat la vremea respectivă Berceanu. Construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov va necesita plăţi de disponibilitate uriaşe din partea statului român, pentru că din taxa de acces nu se va recupera mare lucru. Pe de altă parte, România avea nevoie de închiderea Coridorului IV, prin construcţia autostrăzii Piteşti – Sibiu, proiect abandonat pentru moment de Dan Şova, ceea a iscat aspre critici din partea francezilor de la Dacia. Ziarul de Investigaţii a scris încă de acum doi ani despre modul în care autorităţile au irosit banii pentru închiderea Coridorului IV, prin “bucle politice”, contracte cu americanii de la Bechtel şi autostrada de week-end de pe Valea Prahovei.