Patrimoniul Galaţiului a fost jecmănit de un teren de 10 hectare, în valoare de 9,5 milioane de euro, întreaga afacere fiind orchestrata cu complicitatea şefei Direcţiei Juridice din Primăria Galaţi, Tincuta Pătruţa. Ea nu a reprezentat primăria la nici unul din cele 8 termene din procesul în care era disputata proprietatea asupra terenului. Alţi complici au fost trei experţi cadastrali, care prin expertizele lor au “mutat” amplasamentul terenului revendicat la 2 kilometri de amplasamentul real. Implicat este şi şeful Oficiului de Cadastru Galaţi, care a avizat documentaţia cadastrală care certifica falsificarea amplasamentului. Afacerea a generat un puternic scandal, pentru că pe 6 din cele 10 ha se afla o necropolă romană din sec 3 dHr.

Revendicare tardivă, dar strategică

Anton Bejan ar putea fi descris ca un personaj oarecare. Locuieşte la etajul 3 al unui bloc din cartierul Pieţei Centrale, un bloc zdruncinat de tramvaie. Nici nu s-ar spune că este ditai “nababul”, care a încasat un cec de milioane de euro pentru terenul de 10 ha. În 2006, Bejan s-a gândit să revendice acel teren pe care îl moştenea de la părinţi.

În mai 2006, Anton Bejan a notificat Primăria Galaţi că este proprietarul unui teren de 10 ha, situat în zona vărsării Şiretului în Dunăre. Susţinea că acel teren fusese cumpărat, de tatăl său, Anghel Bejan, în martie 1951. Era o revendicare tardivă, pentru că cererile şi actele doveditoare pentru retrocedările în baza Legii 247 trebuiau depuse până la data de 30.11.2005. Dar şi tardivitatea cererii a făcut parte dintr-o strategie bine pusă la punct. Bejan nu avea un act de vânzare-cumpărare autentificat ci o chitanţă de mână. Şi avea posibilitatea ca în baza art. 5 din Legea 247 să atace problema direct în instanţă. Înainte de a deschide acţiunea, Bejan a depus la Registratură Primăriei Galaţi înştiinţarea 24.735/29.05.2006, prin care comunica municipalităţii că este “proprietarul terenului în suprafaţa totală de 10 ha situat în apropierea Gurii Şiretului, având ca vecin, la sud, Universitatea Danubius”. După câteva zile, Bejan a depus la registratură primăriei comunicarea 25.709/02.06.2006, în care face următoarele precizări: “Vă comunic că sunt proprietarul terenului situat în apropierea Gurii Şiretului, cuprins între Universitatea Danubius şi platoul versantului ce urca spre oraş, în suprafaţa de 10 hectare”.

Prin oraş, cu tunul imobiliar “în spate”

Aparent, ambele hârtii s-ar referi la acelaşi amplasament, de la intrarea în Galaţi dinspre Brăila, pe DN22B, de pe Digul Dunării. În cele două hârtii apare, însă, o uşoară deplasare a amplasamentului. Ca să înţelegem cum stau lucrurile trebuie să luăm în calcul şi “prezumţia de vinovăţie”. Adică să încercăm să ne explicăm şi de ce ar fi putut fi interesat Bejan de o “deplasare” a amplasamentului. Terenurile care se învecinează la sud cu Universitatea Danubius, sunt ocupate de drumuri, de hypermarketuri, de terenuri concesionate. Sunt terenuri care nu mai pot fi obţinute “restitutio în integrum”, iar în acest caz Anton Bejan s-ar fi ales cu un lot dat în altă parte, unde proprietăţile au preţuri de sute de ori mai mici. Sau cu despăgubiri, o variantă la fel de păguboasa. În aceste condiţii, este evident că lui Anton Bejan i-ar fi convenit să intre în posesia celor 10 ha “restitution în integrum” pe un amplasament deplasat, dar care să îi ofere şansa încheierii unei afaceri imobiliare la tarife de la 1 la 3 milioane de euro hectarul.

Tun imobiliar Galati

Anton Bejan nici nu a mai aşteptat un răspuns de la Primăria Galaţi. A angajat Cabinetul de Avocatură Mihael Cacescu din Tecuci şi pe 12.06.2006, a deschis acţiune la Judecătoria Galaţi, cerând că instanţă să pronunţe o sentinţă care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare, ca urmare a antecontractului din 01.03.1953. Avocatul lui Bejan a depus la dosar două expertize cadastrale. Prima, depusă pe 26.10.2006, este o expertiză extrajudiciară realizată de expertul Florin Vasiliu. Tot din Tecuci, ca şi avocatul Cacescu. Schiţă realizată de Vasiliu, la comanda avocatului, plasează terenul la o distanţă de 2 km de amplasamentul invocat iniţial. Noul amplasament era la ieşirea din Galaţi spre Tecuci, pe panta ce coboară dinspre Cimitirul Cătuşă. După 3 luni, în ianuarie 2007, este realizată o expertiză mai sofisticată. Se numeşte “Documentaţie tehnică cadastrală”, a fost întocmită de expertul PFA Iosif Mart şi cuprinde un “Plan de amplasament şi delimitare”, “Fisa corpului de proprietate” şi “Memoriu tehnic”. Şi aceasta expertiză stabileşte acelaşi amplasament ca şi prima, adică la ieşirea din Galaţi spre Tecuci, nu în zona Universităţii Danubius. Aceasta documentaţie a primit avizul nr 336/30.01.2007 al Autorităţii Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin semnătura lui Nicolae Reti, directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi. După câteva zile, expertiză lui Mart a fost depusă la dosarul nr 10.168/233/2007. Aşa că la termenul din 12.02.2007, când instanţă a hotărât numirea unui expert tehnic judiciar, “Documentaţia tehnică cadastrală”, cu tot cu avizul ANCPI era deja în dosar. Instanţa l-a numit expert tehnic judiciar pe expertul cadastral PFA Florin Albu, care este tot din Tecuci, ca şi avocatul Cacescu şi expertul Florin Vasiliu. Expertiză tehnică judiciară realizată, la cererea instanţei, de Florin Albu a impus acelaşi amplasament al celor 10 hectare, la 2 km de amplasamentul menţionat de Bejan în hârtiile depuse primărie.

O expertiză controversată

Primele două expertize, întocmite la cererea avocatului Cacescu, puteau fi bănuite de eventuale erori, comise la cererea comanditarului. Pentru discernământul completului de judecată era importantă expertiză judiciară realizată de Florin Albu. Dar acesta nu a făcut nimic altceva decât să oficializeze, din punct de vedere juridic, ceea ce puseseră pe hârtie Vasiliu şi Mart. Îşi explică eroarea prin două cauze. În primul rând, prin faptul că la dosarul cauzei se afla “Documentaţia tehnică cadastrală” ce obţinuse cu numai câteva zile înainte avizul Autorităţii Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, autoritatea supremă în privinţa regimului terenurilor. În al doilea rând, Albu da vina pe cei de la Direcţia Juridică din Primăria Galaţi, care nu au participat la expertiza în teren: “Puteau să vină cu alte acte, prin care să dovedească alt amplasament. Puteau să conteste expertiză mea, să ceară contraexpertiza”.

În sfârşit, proprietar

Prin sentinţa 3654/27.04.2007, instanţă i-a dat lui Anton Bejan dreptul de proprietate asupra celor 10 ha cu aplasamentul dictat prin cele trei expertize cadastrale mincinoase, adică la ieşirea din Galaţi spre Tecuci, lângă Cimitirul Cătuşa, nu pe amplasamentul din actul de vânzare din 1951 şi menţionat de Bejan în hârtiile depuse la primărie: la ieşirea din Galaţi spre Brăila, lângă Universitatea Danubius. “La gurile Şiretului”, cum spunea chiar Bejan. Pe 24.05.2007 sentinţa a devenit definitivă şi irevocabilă, iar Anton Bejan a devenit proprietarul celor 10 ha de la ieşirea din Galaţi spre Tecuci.

Retrocedarea Necropolei Romane

Terenul obţinut de Bejan nu este unul oarecare. Acolo este o Necroola Romana ce datează din secolul 3 dHr. Cele 93 de morminte descoperite din 1975 până în prezent demonstrează trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia în urmă cu 1700 de ani pe teritoriul pe care se afla astăzi Galaţiul. În partea de jos a pantei ce urca spre Micro 20, sunt numai morminte de incineraţie, de ritual roman. Apoi, pe măsură ce panta urca, sunt întâlnite din ce în ce mai multe morminte de inhumaţie, adică de ritual creştin. În necropola au mai fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte încrustate cu simboluri creştine, dar şi patru depozite de amfore şi un “Castelum”. Din 1985, zona a fost declarată rezervaţie arheologică protejată de Legea 422, legea monumentelor istorice. Prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii îl obligă pe primarul Dumitru Nicolae să protejeze şi să pună în valoare Necropola Romană. Terenul necropolei era al primăriei.

Lehamitea doamnei Tincuţa

Trecerea în proprietatea lui Anton Bejan a celor 10 ha ale Primăriei Galaţi a fost posibilă numai datorită refuzului sistematic al funcţionarilor de a apăra interesele municipalităţii, spun sursele noastre. În primul rând a şefei Direcţiei Juridic Contencios, Tincuta Patruta. Directoarea a primit citaţii la toate cele opt termene de judecata din dosar, dar nu s-a prezentat la nici unul. A primit invitaţie şi la expertiza tehnică judiciară, dar nu a trimis nici un reprezentant din cei 17 jurişti pe care îi are în subordine. Ulterior, a primit şi expertiză, dar nu a contestat-o.

Pas parol în numele primarului

Întreaga tărăşenie le-a fost ascunsă atât primarului Dumitru Nicolae, cât şi viceprimarilor. Iar dacă toate astea nu erau de ajuns, şefa Direcţiei Juridice, Tincuta Patruta chiar a servit interesele părţii adverse, depunând la dosar o adresă semnată de primarul Dumitru Nicolae, prin care invoca lipsa calităţii procesuale a Primăriei Galaţi. Ceea ce, cu alte cuvinte, însemna că terenul respectiv nu aparţine primăriei. De fapt, în locul primarului Dumitru Nicolae semnase consilierul juridic Nicu Costache, cu acordul Tincutei Patruta.

Ciudat, dar după ce instanţă s-a pronunţat, iar Bejan a devenit proprietarul terenului de 9,5 milioane euro, directoarea Patruta s-a sucit la 180 de grade. Acum considera că terenul este al primăriei şi a depus plângere penală împotriva expertului judiciar Albu şi a lui Iosif Mart. Este de fapt un “joc de glezne”, prin care ar vrea să îşi dovedească loaialitatea faţă de interesele primăriei, după ce a fost complice la întreaga tărăşenie.

Ţeapă de 9,5 milioane euro

După ce Anton Bejan a devenit proprietarul celor 10 ha, au urmat trei vânzări succesive. Conform avocatului Cacescu, primul comparator a fost Pireus Bank. La cea de a doua tranzacţie, apar ca proprietari Eduard Cacescu, fiul avocatului, Petrică Croitoru şi Dorin Radu. Toţi trei din Tecuci. Tranzacţia a fost perfectata la Cabinetul Notarial Manoliu. Logic, tot din Tecuci. Apoi, cei trei au vândut terenul grupului de firme Profilând, condus de omul de afaceri Andrei Lisinschi. Preţul tranzacţiei a fost de 9,5 milioane de euro. De banii ăştia, omul de afaceri s-a ales cu un teren pe care nu poate construi şi pe care dacă ar vrea să îl vândă ar trebui să respecte dreptul de preemţiune al statului, pentru că este monument istoric protejat de Legea 422.

Experimentul Philadephia 2

Eduard Cacescu, Petrică Croitoru şi Dorin Radu, au obţinut de la funcţionarii din Primăria Galaţi certificatul de urbanism provizoriu nr 1654/08.08.2007, prin care se aviza construirea, în Necropola Romana, a unor locuinţe şi centre comerciale în regim P+2. Printre semnăturile iniţiatorilor certificatului de urbanism se afla nume sonore. Că cele ale fostului şef al Direcţiei de Urbanism, Silviu Vlasie şi a prietenei sale, fostă şefă a Biroului Autorizări, Gabriela Mirea, ambii trimişi în judecată de DNA, pentru trafic de influenţa şi şantaj. Mai apare şi numele fostei arhitecte şefe, Eleonora Marin, care nu avea drept de semnătura pentru că nu îndeplinea condiţiile pentru a fi funcţionar public. Evident că apare şi semnătura edilului Dumitru Nicolae, care a semnat…“că primarul”. În certificatul de urbanism apare şi o eroare, preluată din expertizele lui Florin Vasiliu, Iosif Mart şi Florin Albu, conform cărora amplasamentul terenului de 10 ha ar fi pe strada Combinatului. De fapt, strada Combinatului este în Micro 17, la o distanţă de 2 cartiere de amplasamentul pentru care s-a emis certificatul de urbanism. Aşadar, pentru terenul de 10 ha mai există şi un al 3-lea amplasament. E amplasamentul din acte!?

“Îl ţineau pentru ei!

În intervenţia să într-o emisiune televizată, avocatul Mihael Cacescu a declarat că acel teren nu fusese protejat că monument istoric şi Necropla Romană nu a fost pusă în valoare, tocmai pentru că şefii din primărie puseseră ochii pe teren: “Ei aveau interesul să păstreze terenul. Am convingerea asta, că nu mi-au recunoscut ei mie, vă daţi seama… Ei îl păstrau pentru ei. Când s-a dus clientul la cartea funciară, i-a spus <<domnule, mi-ai luat o piatră de pe inimă>>… Ceva de genul ăsta. Că îi tot cereau să-l ţină…”

Au început anchetele

Primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, a făcut infarct după ce a aflat cum este jefuit patrimoniul municipalităţii cu implicarea funcţionarilor primăriei. Acum, după ce a fost operat la Târgu Mureş, edilul este în concediu medical. Viceprimarul Nicusor Ciumacenco a declarat că a fost declanşată o verificare internă: “În acest moment facem o anchetă, pentru a vedea de ce acele persoane din Primăria Galaţi, care aveau datoria de a susţine interesele primăriei nu au făcut nimic în acest sens. Sunt multe lucruri greu de înţeles şi ca atare, cei care sunt implicaţi în astfel de fapte vor trebui să răspundă”. După ancheta administrativă, este previzibilă şi una a procurorilor anticorupţie.

Articolul precedentExplozia de la mina Uricani a lăsat patru copii orfani
Articolul următorAfacerea „Şoimii Patriei”