Între 29 februarie şi 15 aprilie, Ministerul Energiei organizează sesiuni de lucru la nivel sectorial pentru a obţine de la experţi “idei, opinii şi sfaturi” cu plus valoare în etapa de analiză calitativă a procesului de realizare a Strategiei Energetice a României 2016-2030. Au avut loc deja discuţiile pe tematici legate de energie electrică (9-10 martie) şi petrol şi gaze naturale (11 martie).
Minutele discuţiilor publicate de Minister sunt, inevitabil, fragmentate şi, probabil, prea puţin fidele gândului celui citat mai jos. Am selectat, totuşi, 19 dintre cele mai provocatoare declaraţii pe teme legate de electricitate şi hidrocarburi, care în opinia mea sunt de notat.
1. Trebuie să fim realişti și să luăm în considerare că, pe termen scurt şi chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a producţiei interne de ţiţei. Ţiţeiul din producţia internă nu este unul ieftin, în măsură să facă faţă concurenţei de pe piaţa internaţională şi, chiar în perspectiva unei creşteri a producţiei interne, va rezulta tot ţiţei scump, provenit de la adâncimi mari, pe baza unor tehnologii moderne, obținut cu costuri ridicate – Alexandru Pătruţi, CNR-CME
2. Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea Sistemului Naţional de Transport ţiţei cu cele ale ţărilor vecine, ţara noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de ţiţei provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul şi vestul Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit, fiind în măsură să transporte dublul cantităţilor transportate în prezent – Gheorghe Ionescu, CONPET
3. Dacă vorbim despre securitate energetică versus independență energetică, în mod cert este de preferat securitatea energetică, iar aceasta se poate obţine prin apartenenţa la o piaţă integrată – Vasile Iuga, PwC
4. Marea Neagră oferă perspectiva dezvoltării unui nou bazin de producție a gazelor naturale. Membrii Asociaţiei aşteaptă cu interes deosebit noul cadrul fiscal petrolier în sectorul offshore din România – Mihaela Dupleac, RBSTA
5. Nu avem o evaluare corectă a potențialului natural pe care țara noastră îl deține, fiind necesară existenţa unui Serviciu Geologic Naţional în România. […] Este necesară o colaborare cu ANRM, care dispune de toate rapoartele geologice elaborate în ultimele decenii. O modificare a legislaţiei în sensul permiterii accesului la datele menționate pentru viitorii participanţi la licitaţiile organizate de ANRM poate creşte interesul potenţialilor investitori – Nicolae Anastasiu, Academia Română
6. România se află printre puținele state europene în care mai subzistă secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislaţiei în acest sens – Mihai Spătaru, ANRM
7. Este necesară introducerea titlului asupra unei cantităţi de gaze naturale, care să poată fi acceptat şi utilizat de sistemul bancar sub forma unei ipoteci imobiliare – Ioana Gheorghiade, BCR
8. Situaţia din prezent este complet diferită de cea de acum 30 de ani şi este necesară o regândire a sistemelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum şi a rolului depozitelor subterane, care au fost concepute pentru uz sezonier, în vederea acoperirii vârfurilor de consum – Dumitru ChisăliȚă, expert piaţa de gaze
9. În 30-40 de ani trebuie construite noi mari capacităţi de generare a electricităţii. Sunt importante suportabilitatea şi schemele de ajutor, dar este importantă și problema eşecului pieţei de energie (market failure): nu poţi construi noi investiţii fără susţinere prin scheme suport – Teodor Chirică, Energonuclear
10. Strategia Energetică a României se referă la viitor, iar societatea viitorului se va baza pe energie curată, pentru că priorităţile sunt calitatea vieţii şi dezvoltarea economică. Strategia energetică nu trebuie să favorizeze anumite tehnologii; trebuie stabilit un mix corect de energie, iar producţia trebuie combinată cu stocarea de energie – Sebastian Enache, RWEA
11. Trebuie acordată atenție sistemului de taxare (impozitare) a electricităţiii. Preţul energiei pe piaţa en gros scade constat în ultimii cinci ani, dar factura la consumatorul final creşte continuu, iar preţul foarte mic al energiei pe piaţă nu încurajează dezvoltarea surselor de energie – Ion Lungu, AFEER
12. În privinţa consumului, trebuie analizate perspectivele de dezvoltare a infrastructurii de transport. Spre exemplu, autostrăzile vor facilita venirea unor investitori de mărime medie sau mare – Virgiliu ivan, Transelectrica
13. După Turcia, România are cel mai mare sistem energetic din regiune şi este unul dintre marii exportatori. Prin Transelectrica, România s-a angajat într-un efort investiţional foarte mare la nivelul staţiilor şi liniilor electrice. Investiţiile ar trebui sprijinite prin legislaţie. În 2025 se va ajunge la o capacitate de interconexiune de 2.500 de MW, faţă de 1.600 MW în prezent, iar în anul 2030, la 3.500 de MW – Virgiliu Ivan, Transelectrica
14. În contextul priorităţilor energetice ale Uniunii Europene (diversificare în zona de generare, măsuri de eficienţă energetică şi integrarea totală a pieţei de energie), România trebuie transformată într-o ţară competitivă, care să-şi menţină poziţia actuală de exportator. Exportul de energie electrică trebuie sa fie un obiectiv strategic al României – Adriana Mircea, AmCham
15. România trebuie să rămână un hub în regiune, nu doar prin interconectarea pieţelor, ci şi prin alte concepte, spre exemplu, vehiculul electric. Este nevoie de implicarea autorităţilor locale, a operatorilor şi a producătorilor care ar trebui să ofere gratuit cartele de energie – Ovidiu Pop, IRE Eurelectric
16. Rolul României în regiune este acela de insulă de producere separată a energiei. Acest rol se va diminua, deoarece producţia este în faliment (90%) – Constantin Bălăşoiu, fost director general al CE Oltenia
17. Pentru a fi competitivă în această zonă a Europei, România trebuie să aibă maximum două societăţi mari de producere a energiei, societăţi echilibrate din punct de vedere al producţiei şi costurilor – Ion Pisc, BNS
18. La nivelul anului 2030 tehnologiile de stocare vor fi mature. Ele vor putea contribui la reglajul de frecvenţă şi cu alte servicii de sistem. În 20 de ani vor predomina sistemele de stocare descentralizate – Valeriu Binig, EY România
19. Tehnologiile de stocare vor influenţa puternic structura sistemului şi noile tehnologii de generare distribuită bazate pe resurse regenerabile. Tehnologiile de stocare nu sunt (încă) atractive din punct de vedere comercial, dar se prevede o scădere de câteva ori a costului de investiţii, ceea ce va permite dezvoltarea puternică a surselor regenerabile şi închiderea capacităţilor de cărbune – Ştefan Gheorghe, fost director general al Transelectrica şi Hidroelectrica
Grupurile de lucru se vor mai reuni de încă trei ori în sesiuni de lucru de câte o zi pentru a continua acumularea de contribuţii la analiză calitativă a sectorului energetic național după urmatorul program:
24 martie – Eficiență energetică, energie termică și cogenerare, managementul cererii de energie
4 aprilie – Guvernanță energetică
12 aprilie – Securitate și diplomație energetică
Raportul integral va fi definitivat de echipa de proiect la data de 25 aprilie.

Articolul precedentFlotila de fregate, resuscitată cu bani grei: rachete Sea Wolf, Harpoon şi Phalanx de un milliard de lei pentru ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria”
Articolul următor#PanamaPapers Borcea şi Vîntu, în compania selectă lui Vladimir Putin şi a tatălui lui David Cameron