Sorin Oprescu, baron peste nouă judeţe

Nouă judeţe, plus Bucureştiul, se vor afla sub stetoscopul lui Sorin Oprescu, care va deveni astfel, din „simplu” primar al Capitalei, cel mai influent baron regional. Primăria condusă de Oprescu se pregăteşte să preia, de la Ministerul Transporturilor, Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB). Numai că edilul nu se mulţumeşte cu actuala arie de acoperire a AMTB, limitată la Bucureşti şi judeţul Ilfov, şi trage sforile pentru a îngloba în aceasta localităţi din alte opt judeţe. Proiectul de lege în acest sens elaborat de Primăria Municipiului Bucureşti aşteaptă momentul prielnic pentru a fi aprobat.

Autobuz Voluntari

Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) se pregăteşte să renască precum pasărea Phoenix, resuscitată de doctorul Sorin Oprescu, care astfel va deveni cel mai „greu” baron local din România.
Asta pentru că, alături de Bucureşti şi judeţul Ilfov, în raza de coordonare a Autorităţii vor intra alte opt judeţe: Argeş, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa şi Buzău, potrivit unui proiect de lege elaborat de Primăria Capitalei.
Dar să vedem mai întâi cum s-a ajuns în situaţia de a avea, pe hârtie, autoritate metropolitană de transport dar care să fie total nefuncţională. În urmă cu doi ani de zile, la presiunea Fondului Monetar Internaţional, Guvernul Boc a dispus, prin Ordonanţa nr. 21/2011, înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB).
Rolul acesteia trebuia să fie coordonarea tuturor modurilor de transport de pe teritoriul Bucureştilor şi al judeţului Ilfov, introducerea unui sistem unitar de taxare, valabil şi la RATB, şi la Metrorex, dar şi la microbuzele şi autobuzele operatorilor privaţi şi la trenurile regionale de călători.

Atribuţiuni doar pe hârtie

Atribuţiuni care au rămas doar în paginile Monitorului Oficial, căci, în practică, transportul public de călători se desfăşoară în continuare haotic, fără niciun fel de coordonare între operatori. Fiecare dintre aceştia are alt sistem de tarifare, se suprapun traseele şi aşa mai departe. De când s-a înfiinţat, AMTB a funcţionat la limita de avarie, în condiţiile banilor insuficienţi primiţi de la bugetul statului şi în lipsa unui algoritm care să stabilească ce contribuţie îi revine fiecărei entităţi administrative – Primăria Municipiului Bucureşti, Consiliul Judeţean Ilfov şi primăriile ilfovene.
„Menţionăm că niciuna dintre atribuţiile AMTB prevăzite la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2011 privind înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, aprobată prin Legea nr. 8 din 6 ianuarie 2012, nu au fost exercitate de MTI (Ministerul Transporturilor şi Infrasctructurii – n.red.), nefiind stabilite ca şi atribuţii, prin niciun act normativ în vigoare”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege menţionat. Perfect adevărat, lucru constatat şi de experţii Băncii Mondiale, într-un raport finalizat la finele anului trecut.

Angajaţi puţini şi slab pregătiţi

Facsimil

Specialiştii instituţiei bancare internaţionale au identificat şi cauzele care au dus la nefuncţionarea AMTB. Unul dintre primele motive este lipsa de personal: „Restructurările recente ale bugetului MTI accentuează mai tare anomalia din cotextul dispoziţiilor Legii 8/2012, conform cărora AMTB trebuie să fie finanţată în primul rând şi administrată de MTI”. Apoi, raportul remarcă faptul că „nu numai că personalul total aprobat este inadecvat, dar nici nivelul de remuneraţie implicit al bugetului aprobat nu este la un nivel care să atragă calificările profesionale necesare AMTB”. Cu alte cuvinte, oameni puţini şi slab pregătiţi.
Pe de altă parte, strategia de transport îi revine AMTB, însă alte funcţii de transport urban, cum ar fi managementul traficului, sunt îndeplinite de Primăria Capitalei. Un alt impediment în desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii AMTB l-a constituit anul electoral 2012, cum remarcă autorii raportului: „Constrângerile asupra bugetului MTI au limitat finanţarea către AMTB, iar anul 2012 fiind an electoral, cu alegeri plasate în ultimele 3 luni ale anului calendaristic, depunerea proiectului de buget nu a fost făcută într-un termen acoperitor pentru funcţionarea corespunzătoare a AMTB”.
Pornind de la cele constatate de experţii Băncii Mondiale, care au sesizat faptul că înfiinţarea AMTB a fost făcută doar de ochii finanţatorilor internaţionali, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, au întocmit un proiect de lege care aşteaptă momentul prielnic să fie aprobat. „Prin prezentul act normativ se aprobă desfiinţarea AMTB din subordinea MTI şi înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti în coordonarea aparatului propriu al autorităţii publice locale a Municipiului Bucureşti, care să funcţioneze ca o autoritate de reglementare şi coordonare a transportului public suprateran şi subteran în corelaţie cu transportul zonal pe calea ferată şi punctele de acces auto spre şi dinspre Capitală”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Doctorul ridică miza

Toate bune şi frumoase, numai că doctorul Oprescu plusează în textul proiectului propriu-zis, extinzând aria de acoperire a noii autorităţi. Iată ce se prevede la articolul 7, alin 1, din document: “Aria de acoperire geografică a activităţii ATMB (Autoritatea de Transport Metropolitan Bucureşti – n.red.) include Municipiul Bucureşti şi localităţi din zona sa regională de influenţă în tranbsport şi anume din judeţele: Ilfov, Argeş, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa şi Buzău, cu posibilitatea de extindere”.
Deci, în cazul în care proiectul va deveni literă de lege, Sorin Oprescu va fi “jupân” peste municipiul Bucureşti şi peste nouă judeţe. Şi asta pentru că primarul general va deţine controlul absolut al instituţiei.
“Primarul general al Municipiului Bucureşti va asigura conducerea operativă a ATMB, ca preşedinte executiv, care este ordonator principal de credite”, se stipulează la articolul 11. Apoi, se prevede constituirea unui Consiliu de Cooperare Regională (CCR), ca organ deliberativ (pe principiul consiliilor locale). Şi aici, Sorin Oprescu va deţine controlul. Din cei 11 membri ai Consiliului, trei vor proveni din aparatul propriu al primarului general şi trei din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), unde majoritatea aparţine USL. Ministerelor Transporturilor, Dezvoltării Regionale şi Finanţelor le revin câte un membru, în vreme ce administraţiile locale din zona de acoperire a ATMB vor fi reprezentate, în total, doar de doi membri.

Indemnizaţii atractive

Agerpres 5322339

Cu certitudine, va fi mare îmbulzeală pentru a prinde un loc în CCR, deoarece indemnizaţiile de şedinţă nu sunt deloc de neglijat – “30% din retribuţia directorului general/preşedintelui executiv al ATMB” (art. 18). Cum, potrivit ultimelor date disponibile, salariul lui Sorin Oprescu este de 4.700 de lei, rezultă că fiecare membru al CCR va încasa 1.410 lei pentru câteva ore de şedinţă.
„Jurnal de Investigaţii” a semnalat încă din toamna anului 2011 faptul că înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti s-a făcut pe picior, fiind incluse în aria sa de acoperire doar Bucureştii şi Ilfovul. Aceasta în condiţiile în care localităţi foarte apropiate de Capitală se află pe razele administrative ale altor judeţe. Este, de exemplu, cazul localităţilor Adunaţii Copăceni sau Bolintin, care se află pe raza administrativă a judeţului Giurgiu, deşi sunt la nici 10 km de Bucureşti.
Însă, în forma propusă de Primăria Capitalei, noua Autoritate pare să concentreze prea multă putere în mâinile unui singur om. Fie că se numeşte el Sorin Oprescu sau altfel.