Roşca Stănescu şi-a tras insulă, pe şest, la Snagov

Este greu de înţeles cum de s-a putut ca Roşca Stănescu şi Remus Truică să poatăajunge proprietari pe o insulă din domeniul public, pe lacul Snagov. Ba pare de-a dreptul imposibil, deoarece legea română şi Constituţia nu lasă loc de întors. La mijloc sunt însă fărădelegi strigătoare la cer. Acumulările de apă, precum lacul Snagov aparţin domeniului public al statului iar legea spune că insulele formate pe acestea sunt considerate luciu de apă şi aparţin, de asemenea domeniului public, pe care nimeni nu poate deveni proprietar. Cu toate acestea, Primăria comunei Snagov a reuşit anul trecut să împartă domeniul public la mai mulţi cetăţeni ai comunei, pe care i-a împroprietărit cu 22 de hectare din lacul Snagov, o întreagă insulă de stufăriş, redenumită, şmechereşte, „teren agricol”.

„Puteam băga şi Casa Poporului, nu se prindea nimeni”

Imediat dupa reconstituirea dreptului de proprietate, cetăţenii puşi în posesie pe aşa – zisul teren (în realitate este stufăriş!) au vândut terenurile către două persoane extrem de influente şi cunoscute în zonă: ziaristul  Sorin Roşca Stănescu şi Remus Truică, fostul şef al cancelariei primului ministru, pe vremea când premierul se numea Adrian Năstase. De menţionat că Truică a fost îndepărtat din funcţie în urma scandalului privind modul dubios în care acesta a intrat în posesia a zece hectare din pădurea Snagov!

Cum de s-a putut face o asemenea grozăvie? Simplu! Prin încălcarea grosolană şi premeditată a legilor ţării, de către un grup de aleşi şi/sau membri ai aparatului guvernamental. Ingineria a debutat în anul 2002, când Guvernul Năstase a aprobat o hotărâre (930) care cuprindea, printre altele, inventarul domeniului public al comunei Snagov. Inventar în care a fost strecurat, hoţeşte, lacul Snagov, ca aparţinând domeniului public al comunei. Falsul este evident – şi astăzi, la fel ca în 2002, lacul Snagov figurează la toate instituţiile statului – Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului şi cel de Interne, ca aparţinând domeniului public al statului, nicidecum al comunei Snagov.

Întrebat cum crede că s-a putut aproba hotărârea de guvern fără ca nimeni să observe eroarea, Niculae Dima, secretarul primăriei Snagov ne-a spus : Fiţi serios, domnule! N-a fost greu de loc. Puteam trece în inventar şi Casa Poporului şi tot se aproba”. De ce a trebuit însă făcută această manevră? Simplu, pentru că numai aşa putea udispune, fraudulos, edilii comunei, de lac, păstrând o aparenţă de legalitate.

Cum a „secat” lacul primarul Snagovului

Următorul pas a fost făcut abia după cinci ani, la data de 27 septembrie 2007, când Consiliul Local Snagov a „aprobat”, la propunerea primarului Apostol Muşat, diminuarea suprafeţei „luciu de apă” a lacului Snagov, cu 22 de hectare. Hotărârea Consiliului Local este din start în afara legii, deoarece, după cum ne-au confirmat juriştii consultaţi de „Ziarul de investigaţii”, acesta nu poate opera asupra domeniului public, chiar dacă edilii Snagovului aveau în spate, cum am arătat mai sus, o hotărâre de guvern „strâmbă”! Consilierii comunei nu s-au oprit însă aici, deoarece, prin aceeasi hotărâre, au aprobat includerea în inventarul din Hotărârea de Guvern a suprafaţei de 22 ha, dar la poziţia „TEREN”, fără să aibă vreo aprobare în acest sens de la „Apele române”!
O lună mai târziu, la data de 31 octombrie 2007, Consiliul Local a recidivat, hotărând trecerea imobilului de 22 hectare (tarlaua 10, parcela 117 Snagov) din domeniul public al statului, în domeniul privat al comunei (evident că ei au continuat să afirme că terenul în domeniul comunei).

Roşca Stănescu şi Truică, unicii beneficiari

Pasul cel mare a fost făcut însă la data de 7 aprilie 2009, când primarul comunei a trimis o adresă OCPI (oficiul de cadastru) Ilfov „în vederea scrierii titlurilor de proprietate”! A urmat, începând din luna iunie, împroprietărirea (reconstituirea dreptului de proprietate) pentru mai mult de o sută de cetăţeni ai comunei ori moştenitori ai acestora. Nici nu s-au văzut bine proprietari ai terenurilor că le-au şi vândut şi nu la licitaţie ci către „vecinii” Remus Truică şi Sorin Roşca Stănescu. Toate contractele de vânzare – cumpărare au fost încheiate la doi notari (unul din Bucureşti, altul din Snagov), preţul vânzării fiind acelaşi – 15 euro pe metrul pătrat!

Terenurile din domeniul public au fost preluate pe două tipuri de contracte: de vânzare – cumpărare a stufărişului (pardon, terenului) pentru cei proaspăt împroprietăriţi (sfârşitul anului 2009 – începutul lui 2010) sau contracte de cesiune a drepturilor încheiate încă din 2008, înainte de „împroprietărire”. În toate aceste contracte se regăseşte o clauză interesantă: „Dau mandat expres cesionarului (Sorin Roşca Stănescu sau Remus Truică – n.n.) pentru obţinerea documentelor cu privire la acest teren”. Ceea ce s-a şi întâmplat, toţi cei care au încheiat astfel de contracte cu Roşca Stănescu sau Remus Truică primind terenul taman pe „insulă”.

Insula e vecină cu „zone rezidenţiale privilegiate
La data de 19 aprilie 2010, Remus Truică a cerut certificat de urbanism pentru un PUZ (plan urbanistic zonal) Ansamblu rezidenţial + Dotări, pentru întreaga insulă. El a depus un memoriu justificativ cu propunerea de trecere a terenului în intravilan cu scopul construirii unui ansamblu rezidenîial de lux. „Funcţiunea principală este de locuire individuală (în regim izolat şi cuplat), dar se propun şi funcţiuni complementare precum agrement şi servicii/comerţ/alimentaţie publică (…) Terenul este înconjurat de Lacul Snagov, reprezentând o insulă ce are vecini în sud şi vest zone rezidenîiale privilegiate (de cand poate avea o insulă alâi vecini decât apa? – n.n.). Accesul în zonâ se va realiza prin două poduri, unul în partea de sud şi al doilea în est”. Cererea pentru emiterea certificatului de urbanism a fost deja avizată de primarul Muşat Apostol, care a calificat stufărişul şi mâlul aferent drept „teren agricol”!!!

Muşat nu a suflat o vorbă, Baranga e fudul de urechi

Insistăm asupra faptului că în toate documentele oficiale (mai puţin cele ale Prefecturii Ilfov) Lacul Snagov continuă să figureze drept domeniul public al statului deşi cele 22 de hectare au ajuns în poprietatea lui Truică şi Roşca Stănescu.

David Csaba, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, ne-a confirmat că întregul lac este  domeniu public al statului : „Lacul Snagov, în suprafaţă de 592 hectare aparţine în întregime domeniului public al statului având nr. MF 64094 şi este administrat de  către noi”. Csaba ne-a dezvăluit însă că ar fi existat o propunere de hotărâre de guvern, la începutul acestui an, prin care Lacul Snagov să fie transferat din domeniul public al statului în cel al judeţului Ilfov, iar „Apele Române” să renunţe la administrarea lacului în favoarea Consiliului Judeţean Ilfov. David Csaba ne-a spus că nu are cunoştinţă să se fi  împroprietărit cineva pe suprafaţa lacului: „Nici măcar nu-mi pot închipui aşa ceva”.

La Consilul Judeţean Ilfov, am întâlnit aceeaşi consternare. Cel puţin preşedintele Consiliului a rămas „mască” la aflarea subiectului. „Nu pot să cred că s-au putut face împroprietăriri acolo, fără o bază legală”, ne-a declarat Cristache Rădulescu, preşedintele CJ Ilfov. El ne-a spus că a iniţiat, într-adevăr, o hotărâre de Consiliu Judeţean prin care s-a aprobat propunerea de trecere a lacului Snagov din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului. „Hotărârea de consiliu reprezintă acordul acestuia de preluare a lacului numai dacă şi după ce Guvernul aprobă acest lucru prin hotărâre de guvern. |n conformitate cu dispoziţiile legale în materie, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Ilfov se poate face numai prin hotărâre de guvern, la cererea Consiliului Judeţean”, ne-a mai spus Rădulescu.

Aici trebuie să-i dăm crezare preşedintelui şi să remarcăm că dacă există o persoană care nu avea cum să nu ştie că Lacul Snagov nu mai este în proprietatea exclusivă a statului, acea persoană este prefectul judeţului Ilfov. El este cel care are cadastrul în subordine şi tot subordonaţii domniei sale dau viza de legalitate hotărârilor de consiliu local. Este adevărat, Dan-Cornel Baranga a fost numit prefect abia la data de 8 ianuarie 2010, dar la fel de adevărat este că Baranga a avizat proiectul de hotărâre de guvern de trecere a lacului din domeniul public al statului în cel al judeţului Ilfov. Altfel spus, Dan Cornel Baranga, trebuia să afle de la subalternii săi despre „bulboana” de pe lacul Snagov. Atitudinea lui Baranga a fost mai mult decât contradictorie. El a părut a fi mai degrabă deranjat şi interesat de provenienţa documentelor aflate în posesia noastră, atrăgându-ne atenţia că documentele noastre nu au nicio valoare dacă „nu au fost obţinute legal”. Cât despre problema lacului, prefectul ne-a spus că nu crede că va lua vreo măsură până nu-l sesizăm în scris, lucru pe care-l facem prin articolul de faţă. Sperăm ca măcar acum, când Ministerul Internelor a refuzat să promoveze hotărârea de guvern deoarece „întregul lac este domeniu public al statului”, Baranga să ia toate măsurile legale şi să nu se împiedice cumva, spunem asta fără răutate, de faptul că are o casă de vacanţă proprietate personală taman în comuna Snagov. Potrivit declaraţiei sale de avere, în 2008, când a cumpărat-o, a contractat credite bancare substanţiale sau pur şi simplu i-or mai fi rămas ceva bani din creditul preferenţial obţinut odinioară, de la defuncta Bancorex.

„Mai facem un grătar, mai bem un vin roşu”

Pe Apostol Muşat, primarul comunei Snagov, l-am găsit chiar în Primărie. El ne-a spus că nu era primar în 2002 (era viceprimar -n.n.) iar hotărârile (ilegale) aprobate în 2007, la propunerea sa, prin care edilii din Snagov au dispus de lac în dispretul legilor şi a Constituţiei au fost avizate de Prefectura Ilfov. Mai mult, Muşat ne-a declarat că hotărârile din 2007 nu au fost atacate în instanţa de contencios în termen de 6 luni, aşa că… Greşit, spun juriştii consultaţi de noi, răspunderea penală înlătură prescripţia sugerată de Muşat iar aici este limpede un caz de natură penală. Despre cei doi proprietari ai insulei, Muşat ne-as pus că îl stimează pe Remus Truică iar cu Sorin Roşca Stănescu este chiar prieten – „mai facem un grătar împreună, mai bem un vin roşu”.

Cât despre cei doi proprietari, Sorin Roşca Stănescu şi Remus Truică, să spunem că ei ar putea fi marii păgubiţi, dacă de bună credinţă au dat atâţia bani pe insulă, deoarece NIMENI nu poate deveni proprietar pe domeniul public al statului. Nu o spunem noi, o spune Constituţia României. Altfel, am stat de vorbă cu oameni cu experienţă în afaceri imobiliare care ne-au spus că astfel de scenarii, care includ şi hotărâri de guvern strâmbe sunt făcute mai mereu cu direcţie şi cu dedicaţie pentru anumite persoane. Persoane care acum par a fi Sorin Roşca Stănescu şi Remus Truică, dacă nu or mai fi alţii în aşteptare. Dar aceasta nu mai este treaba noastră, ci a procurorilor anticorupţie!

Share:

Author: Catalin Antohe