Radiografia mitei de un milion de euro la Interne

Scandalul de mită la nivel înalt, în care a fost implicat chestorul Dan Valentin Fătuloiu, a zguduit din temelii Ministerul Administraţiei şi Internelor. Deocamdată, cei care au plătit cu funcţia au fost doar şeful poliţiei, chestorul Petre Tobă şi secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu. Nu este exclus ca pe măsură ce ancheta înaintează să mai cadă şi alte capete de la Interne. Declaraţiile făcute de cei arestaţi conturează o imagine nouă asupra flagrantului de mită, din parcarea MAI.

Cătălin Chelu, cunoscut drept un afacerist veros, ar fi fost provocat de cei care au făcut denunţurile la DNA, Dan Valentin Fătuloiu şi fiul său Alexandru. Ancheta trebuie să lămurească dacă, într-adevăr, chestorul a fost de bună credinţă atunci când l-a pus pe tavă procurorilor pe Cătălin Chelu sau a fost doar o manevră pentru a-l anihila pe omul de afaceri, în folosul unui prieten al poliţistului. Personajul cheie al întregii afaceri a fost fiul chestorului, Alexandru Fătuloiu, care a intermediat mita.

Preludiul scandalului

Câteva evenimente importante au precedat flagrantul de mită de la MAI. Pe 14 noiembrie 2010, la Piatra Neamţ s-a produs o reglare de conturi în lumea interlopă, cămătarul Gheorghiţă Mararu fiind împuşcat mortal de un alt interlop, Cristian Chilat. Incidentul s-a petrecut ziua în amiaza mare, într-o cafenea din centrul oraşului. În aceeaşi zi, secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu a fost trimis la Neamţ de ministrul Internelor Traian Igaş pentru a evalua situaţia. Pe 16 noiembrie, şeful IPJ Neamţ, comisarul-şef Aurelian Şoric, i-a luat apărarea interlopului ucis, întrebându-se retoric într-o conferinţă de presă: „De ce e interlop Gheorghiţă Mararu? Pentru că dă bani la oameni? Şi procurorii dau bani cu camătă”. A doua zi, după evaluarea situaţiei de la Neamţ, Fătuloiu a cerut ministrului Igaş demiterea atât a lui Aurelian Şoric, cât şi a şefului IGPR, Petre Tobă.

Flagrantul din parcarea MAI

Omul de afaceri Cătălin Chelu a fost arestat pe 19 noiembrie, imediat după ce i-a dat mită secretarului de stat Dan Valentin Fătuloiu, 50.000 de euro. Chelu a fost prins în flagrant, după ce a fost denunţat de chestorul Fătuloiu şi de fiul acestuia, Alexandru. În acea dimineaţă, în jurul orei 10.00, Ştefan Badea, cel care a intermediat mita, a venit în biroul lui Fătuloiu de la MAI şi i-a spus acestuia că Chelu nu ar vrea să se întâlnească faţă-n faţă, de teama unui flagrant. Valentin Fătuloiu a insistat să-l vadă pe omul de afaceri, spunând că vrea să primească banii de la el personal. În cele din urmă Cătălin Chelu a acceptat şi la ora 13.30 a venit în biroul lui Fătuloiu. Ulterior, chestorul a coborât în parcare la maşina lui Chelu, unde a primit prima tranşă din mită. Fătuloiu a luat punga cu bani şi a plecat la birou, unde a predat banii procurorilor. Anchetatorii au numărat 212.850 lei, adică echivalentul a circa 50.000 euro.
În paralel, echipajele de filaj ale DNA au blocat cele două jeep-uri de lux BMW X6 cu care veniseră Chelu şi însoţitorii săi, Ştefan Badea, Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu şi i-au reţinut pe toţi. După 24 de ore, timp în care au fost audiaţi de procurori, cei patru au primit mandate de arestare pe o perioadă de 29 de zile. Cătălin Chelu a fost acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar ceilalţi trei pentru complicitate la dare de mită şi cumpărare de influenţă.
După prima tranşă de 50.000 de euro, Dan Valentin Fătuloiu urma să mai primească două maşini de lux şi două apartamente. Valoarea totală a mitei ar fi fost de circa 1.000.000 de euro. În schimbul mitei, Chelu i-ar fi cerut lui Fătuloiu să-i muşamalizeze dosarele de evaziune fiscală şi să-l ajute să preia controlul Hidroconstrucţia SA.

Cătălin Chelu se temea de flagrant

Procurorii care se ocupă de caz au refăcut filmul evenimentelor, care au culminat cu arestarea omului de afaceri Cătălin Chelu. Pe 10 august 2010, Dan Valentin Fătuloiu şi fiul său Alexandru s-au autodenunţat la DNA. Fiul lui Fătuloiu ar fi fost contactat de fostul său partener de afaceri Ştefan Badea, care i-ar fi promis 1.000.000 de euro din partea lui Cătălin Chelu, dacă tatăl său îi va rezolva dosarele penale de evaziune fiscală şi spălare de bani. Imediat după aceea, anchetatorii au obţinut autorizaţii de la judecători pentru interceptări audio-video. Pe 12 august 2010, Alexandru Fătuloiu s-a întâlnit cu Ştefan Badea  şi cu Antonel Bunu, Potrivit procurorilor, Cătălin Chelu era interesat de rezolvarea în regim de urgenţă a dosarului SC Plase Pescăreşti SA, în care era anchetat penal alături de alte persoane, pentru spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat. Chelu dorea să dea mita mascată sub forma unor contracte comerciale, deoarece se temea de flagrant. Una dintre firmele lui Fătuloiu jr. urma să cumpere un utilaj cu preţ foarte mic şi să îl revândă la Alprom Piteşti (societate controlată de Chelu) cu o sumă foarte mare.

Negocieri întrerupte

În august şi septembrie au mai avut loc trei întâlniri între Alexandru Fătuloiu, Ştefan Badea şi Antonel Bunu, toate monitorizate audio-video. Fătuloiu jr. le-a dat intermediarilor numărul de telefon al tatălui său,  pentru ca omul de afaceri Cătălin Chelu să-l contacteze pe secretarul de stat. Acesta nu a făcut-o pentru a vedea dacă protestele de stradă şi moţiunea de cenzură vor dărâma Guvernul Boc. În această situaţie, Fătuloiu ar fi demis din funcţie şi Chelu nu voia să risipească banii. La 1 noiembrie 2010, Antonel Bunu s-a întâlnit din nou cu Alexandru Fătuloiu şi i-a spus că vrea să se întâlnească cu chestorul Fătuloiu, pentru a discuta despre rezolvarea dosarelor penale şi plata mitei. O săptămână mai târziu, Badea s-a întâlnit cu chestorul Fătuloiu la MAI pentru a discuta despre muşamalizarea dosarelor. Cu această ocazie, Fătuloiu a insistat foarte mult să se întâlnească personal cu Chelu.

Au bătut palma

Deşi era foarte suspicios, Cătălin Chelu a acceptat, pe12 noiembrie 2010, să se întâlnească cu chestorul Fătuloiu în biroul său de la MAI. Omul de afaceri a cerut să se pună în funcţiune un aparat de bruiere, dar convorbirea tot a fost înregistrată. În discuţia cu Fătuloiu, Chelu a spus că dacă va fi chemat la audieri în vreunul din acele dosare, va spune presei cum ar fi încercat secretarul de stat să-şi ajute un prieten, Gheorghe Văsîi, să câştige licitaţia de preluare a pachetului majoritar de acţiuni de la Alprom Piteşti. Chelu a precizat că este dispus să-i dea 50.000 de euro în numerar, două maşini de lux şi un teren, pe care s-a obligat să-i construiască o casă. Omul de afaceri i-a mai fi oferit lui Fătuloiu alţi 300.000 de euro şi o casă de locuit, dacă l-ar fi ajutat să devină acţionar majoritar la Hidroconstrucţii SA. La câteva zile după izbucnirea scandalului, atât secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu, cât şi şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă, au fost demişi de ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.

Miza flagrantului

Cel care avea cel mai mult de câştigat din scoaterea lui Chelu pe linie moartă este afaceristul piteştean Gheorghe Văsîi, acţionar minoritar la fabrica Alprom Piteşti. De altfel, imediat după ce a fost arestat, Cătălin Chelu a declarat că atragerea sa în cursă a avut scopul de a decapita conducerea fabricii de mobilă Alprom Piteşti, în interesul lui Văsîi, bun prieten cu Dan Valentin Fătuloiu. Anul trecut, Chelu i-a suflat de sub nas lui Văsîi fabrica de mobilă, achiziţionând pachetul majoritar de acţiuni (51,7% ). Miza afacerii ar fi fost, de fapt, terenurile fabricii, de peste 80 de hectare. Gheorghe Văsîi este un influent om de afaceri din judeţul Argeş, devenit consilier judeţean în mandatul 2000-2006 pe listele ApR. El deţine acţiuni în şapte firme, printre care şi Girexim Financiar IFN SA şi Girexim Imobiliare SRL. Văsîi a făcut mai multe plângeri penale împotriva lui Chelu, pe motiv că omul de afaceri ar fi obţinut acţiunile Alprom pe căi ilegale. Gheorghe Văsâi este un apropiat al chestorului Dan Valentin Fătuloiu, de pe vremea când acesta din urmă era comandantul Poliţiei Argeş, informaţie pe care omul de afaceri nu o neagă.

Fătuloiu jr., cămătar de lux

Unul dintre cei arestaţi în dosarul de mită la nivel înalt, Ştefan Badea, a făcut dezvăluiri fulminante despre fiul chestorului Dan Valentin Fătuloiu. Descris de tatăl său drept “un onest om de afaceri”, Alex Fătuloiu are preocupări mai puţin onorabile. Badea a declarat procurorilor că a spălat pentru Fătuloiu banii obţinuţi de acesta prin camătă. Sumele erau returnate de datornici, sub formă de bilete la ordin, firmei lui Ştefan Badea, SC Fabimex Manufactory SRL, din Priboieni, Ulterior, Fabimex făcea livrări fictive către firmele deţinute de Alexandru Fătuloiu, Alexim Trans Company 2008 SRL şi Alexim Micro Company SRL, până la echivalenţa sumelor datorate. Badea a mai declarat că Alex Fătuloiu l-a obligat să semneze două contracte de împrumut fictive, unul pe persoană fizică, iar altul în numele SC Fabimex, pentru a se asigura că va primi toţi banii spălaţi. Împrumuturile, ambele în valoare a câte 200.000 de lei, au fost încheiate la notarul Gheorghiţa Gojgărea, din Topoloveni, unde, de altfel, erau întocmite toate contractele prin care Fătuloiu jr. dădea bani cu camătă. Întreruperea, vara trecută, a negocierilor pentru darea de mită, l-a înfuriat teribil pe Alex Fătuloiu, care l-a “pedepsit” imediat pe prietenul său Ştefan Badea. El l-a somat pe Badea să onoreze unul dintre cele două contracte fictive de împrumut. Ştefan Badea a declarat procurorilor:  “Am discutat cu Alexandru şi mi-a spus că l-am pus într-o situaţie proastă faţă de tatăl său, pentru că nimeni din grupul lui Cătălin Chelu nu a vrut să dea curs invitaţiilor repetate ale chestorului  Dan Valentin Fătuloiu, pentru a lămuri problema”. Ulterior, Fătuloiu a vândut creanţa avocatului piteştean George Adrian Vasile, contra sumei de 5.000 de lei. El a justificat de ce a cesionat datoria pentru o sumă atât de mică: „Mi-am dat seama că nu o să pot recupera banii niciodată”.

Chestorul Fătuloiu, implicat în numeroase scandaluri

Fost şef al poliţiei române, Dan Fătuloiu a fost numit secretar de stat în octombrie 2009, după ce Vasile Blaga a preluat Ministerul de Interne. În ultima perioadă, Fătuloiu a avut mai multe ieşiri publice, în care a cerut demisii ale unor şefi din Poliţia Română. Chestorul Dan Fătuloiu a fost şeful Poliţiei Capitalei până în 2000, când a fost schimbat din funcţie. A fost şi şeful Poliţiei Române, până în 2007, când a fost demis de Cristian David în urma scandalului achiziţiilor de maşini Logan, pentru poliţie. În 2005, numele lui Fătuloiu a apărut într-un raport, care conţinea date referitoare la fapte de corupţie comise de mai mulţi generali de poliţie. Numele lui Fătuloiu a fost vehiculat şi în scandalul declanşat de fuga lui Omar Hayssam, însă chestorul a negat că ar fi avut vreo legătură cu sirianul.

Cercetat pentru manipularea pieţei de capital

Cătălin Chelu este cercetat de procurorii DIICOT în Dosarul 394/D/P/2007 pentru manipularea pieţei de capital, delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani. Omul de afaceri deţinea la cele cinci SIF-uri pachete de acţiuni mult mai mari decât 1%, decât permite legea. Chelu a fost sancţionat de CNVM pentru că pe 24.07.2010, el şi societăţile pe care le controla deţineau 9,16% din acţiunile SIF Transilvania şi 1,77% din acţiunile SIF Crişana Banat. Prin intermediul a 89 de societăţi, Chelu a fost propulsat în funcţia de preşedinte al CA la SIF Moldova şi membru în CA la SIF Oltenia. Ulterior, a determinat firme din portfoliul SIF Oltenia să bage bani grei în firmele sale.

Firme „de carton”

Imperiul afacerilor lui Cătălin Chelu are la bază o puzderie de SRL-uri „de carton”, firme care nu au salariaţi, ci doar 1-2 asociaţi şi un administrator. Pe str. Prunari, nr. 17, se află sediile unui SA şi 19 SRL-uri. Toate firmele de pe Prunari 17 sunt acţionare la SIF Moldova şi SIF Oltenia. Pe str Dogăriei, nr. 133, este sediul SC Libron Consulting SA şi a 16 SRL-uri. Toate firmele de pe Dogăriei 133 sunt acţionare la SIF Otenia. Pe str Fraternităţii, nr. 9, se află sediile a 23 de SRL-uri, acţionare la SIF Oltenia. Pe str Instrucţiei, nr. 1, se află sediile a 28 de SRL-uri, pe str Narciselor, nr. 47, sunt sediile altor 20 de SRL-uri, în clădirea Hyt Center, de pe str Traian, sunt sediile altor cinci SRL-uri, iar pe str. Democraţiei, nr. 5, mai au sediile alte 15 SRL-uri. Toate aceste firme îi au acţionari pe Chelu, pe mama sa, Doina Râmar, pe tatăl său vitreg, Cezar Râmar, dar şi pe oamenii săi de încredere, Gabi Constantinescu, Liuţa Stan, Carmen Vlaicu, Maricel Stan, etc. Creşterea controlului asupra SIF-urilor înseamnă pentru Chelu obţinerea unei poziţii importante în Consiliul de Administraţie al SIF-ului, ceea ce înseamnă informaţii şi accesul la încheierea unor tranzacţii cu acţiunile unor firme controlate de SIF-uri.

Filantropia SRL

În 2004, CNVM a sesizat Garda Financiară după ce a descoperit că inventivul Cătălin Chelu a înfiinţat mai multe asociaţii umanitare şi prin intermediul lor făcea tranzacţii cu acţiuni, investiţii financiare şi vânzări de titluri de valoare tranzacţionate la bursă. La Asociaţiile “Pentru un nou început”, “Spre Viitor” şi “Un sfat bun”, preşedinte era chiar Cătălin Chelu. Alte asociaţii, “Bucuria”, “Împlinirea”, “Steaua Călăuzitoare”, “Prietenii tăi”, “Dăruieşte”, “Inimă Curată” şi “Tu eşti viitorul”, erau înfinţate de SRL-urile lui Chelu, Cony Sat SA, Globelink SRL, Cony Scop SRL, Rogensoft SRL, Alpinosat SRL, Dacsat SRL, Datobitsat SRL şi Tromero SRL. In perioada ianuarie-februarie 2004, Asociaţiile “Pentru un nou început”, “Spre Viitor” şi “Un sfat bun”, au virat către Cony Sat SA 3.148.926.360 lei vechi, bani proveniţi din comercializarea titlurilor de valoare intrate anterior în proprietatea asociaţiilor. În aceeaşi perioadă, Asociaţiile “Bucuria”, “Împlinirea”, “Steaua Călăuzitoare”, “Prietenii tăi”, “Dăruieşte”, “Inimă Curată” şi “Tu eşti viitorul”, au virat în conturile Cony Sat SA 8.587.444.500 lei.

Vânzare frauduloasă de acţiuni

În dosarul 394/D/P/2007, aflat în anchetarea DIICOT, Cătălin Chelu este cercetat pentru că în calitate de preşedinte CA al SIF Moldova a aranjat vânzarea pachetului majoritar din acţiuni deţinut de SIF la Elnav SA Galaţi unui apropiat, omul de afaceri gălăţean Cornel Mangalea. Elnav SA Galaţi este fosta societate ce producea elice pentru nave şi piese turnate din aliaje speciale. La 28.02.2006, SIF Moldova deţinea 794.371 din acţiunile Elnav SA, adică  58%, alte 546.899 acţiuni (40%) fiind deţinute de SC Nicorex SRL Galaţi, restul de 25.810 acţiuni (1,9%), fiind la micii acţionari. SIF Moldova, al cărui preşedinte CA era Cătălin Chelu, a vândut pachetul majoritar firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, condus de omul de afaceri Cornel Mangalea. Tranzacţia s-a făcut prin intermediul societăţii lui Chelu, EldaInvest. Pentru pachetul de 58%, Mangalea a plătit SIF-ului 515.691 lei. În 2005, Elnav fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro.

Tranzacţii nule

Ulterior, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi ai Nicorex, cumpărând şi pachetul de 40%. Tranzacţia cu acţiunile Nicorex SRL a fost o înşelătorie, pentru că Panaghia a vândut fără ştirea celuilalt acţionar, Gheorghe Mardare. De aici a ieşit la iveală întreaga tărăşenie şi s-a ajuns la dosarul penal. Mardare a cerut instanţelor să anuleze tranzacţiile, care încălcau flagrant legea. Nici SIF-ul lui Chelu, nici Nicorex SRL, nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că la acea dată societatea era în procedură de lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Secţiei Comerciale a Tribunalului Galaţi.

Parchetul Galaţi a blocat ancheta

Gheorghe Mardare a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi. Dar în dosarul 531/II/2007, cererea sa a fost respinsă prin Rezoluţia din 16.07.2007 a prim-procurorului Nicolae Chirilă. A contestat soluţia în instanţă, iar prin sentinţa 632/04.12.2007, pronunţată în dosarul 5898/121/2007, Tribunalul Galaţi i-a admis plângerea penală, redeschizând urmărirea penală împotriva lui Ion Panaghia, Cornel Mangalea şi Cătălin Chelu. Pe 16.06.2008, la judecarea recursului la Curtea de Apel Galaţi, completul format din judecătorii Maria Tacea, Liviu Herghelegiu şi Constantin Carcotă, a acceptat recursul Parchetului. Practic, s-a refuzat anchetarea acestui dosar penal.

Şeful DIICOT, Codruţ Olaru protectorul lui Chelu

După ce parchetul din Galaţi au refuzat anchetarea dosarului, Mardare s-a adresat la structura centrală a DIICOT, iar pe 28.10.2008 i-a fost admisă cererea. Dosarul a fost conexat în dosarul 394/D/P/2007, în care Chelu este cercetat de DIICOT de trei ani. Cercetarea a început, dar nu s-a soldat cu rezultate concrete. Mardare a primit un răspuns semnat chiar de şeful DIICOT, procurorul Codruţ Olaru, în care i se spune că „nu există” ceea ce sesizase până şi instanţa de la Curtea de Apel Galaţi, că faptele se încadrează la infracţiunea de „înşelăciune”. „În legătură cu dosarul penal394/D/P/2007, aflat în instrumentare la această direcţie, vă comunicăm că până în prezent cercetările efectuate în cauză nu au identificat elemente de natură penală în ceea ce priveşte plângerea penală formulată de numitul Gh Mardare”, se spune în hârtia lui Olaru.

„Plase Pescăreşti” SA, preluată prin atacuri cu mascaţii

Metodele mafiote prin care Cătălin Chelu a preluat controlul unor societăţi comerciale au fost dezvăluite de directorul Direcţiei Vamale Galaţi, Petrică Munteanu, care în 2008 era director economic la Plase Pescăreşti SA. El a relatat pentru „Jurnal de Investigaţii” despre asaltul organizat de Chelu, sub protecţia Poliţiei Galaţi, cu zeci de „mascaţi” şi interlopi, pentru ocuparea sediului societăţii. În acest caz, au lucrat pentru Chelu, doi comisari de la IPJ Galaţi şi cinci agenţi de la Secţia 1 Poliţie.

Falsuri în serie

Cătălin Chelu deţinea 14% din acţiunile SC Plase Pescăreşti SA şi îşi dorea să preia controlul absolut, pentru că reprezintă o fabuloasă afacere imobiliară. Fabrica este situată pe un teren de 2 hectare, într-un cartier central al Galaţiului, care valorează 12 milioane euro. Chelu şi-a propus să investească un milion de euro pentru o majorare de capital prin care să crească numărul acţiunilor deţinute de el de la 600.000 la  40.659.870 de acţiuni, devenind majoritarul absolut. Preşedintele asociaţiei era pe atunci directorul economic Petrică Munteanu, nu fost de acord cu intenţiile lui Chelu. La începutul lui iulie 2008, Cătălin Chelu a încercat să înscrie în Registrul Acţionarilor 52 de contracte de cesiune, prin care unii mici acţionari îi cedau lui Chelu acţiunile lor. Contractele erau false, pentru că majoritatea celor care îi cesionau acţiunile lui Chelu erau decedaţi sau plecaţi în străinătate.

Sechestraţi şi loviţi de locotenenţii lui Chelu

În ziua următoare, Chelu a organizat descinderea în birourile societăţii pentru a-i angaja pe patru dintre apropiaţii săi: Gabi Constantinescu şi Antonel Bunu, arestaţi ţn dosarul de mită de la MAI, Ionel Mitu şi Petru Mihalcea. Ca angajaţi ai societăţii, cei patru au cerut înregistrarea unui pachet de acţiuni cumpărate din oraş. Constantinescu şi Mihalcea au intrat peste contabilă, căreia i-au cerut registrul acţionarilor, iar Mitu şi Bunu au blocat uşa, ca să nu intre nimeni. Contabila a refuzat să dea Registrul Acţionarilor şi a fost lovită. Există un certificat medico-legal care dovedeşte agresiunea. Atunci, Munteanu a fost sechestrat timp de patru ore. “La un moment dat, Constantinescu a fost sunat de Chelu, îi spunea <<nu, încă nu am rezolvat>>, apoi a început să ţipe, să dea cu pumnul în masă şi să arunce lucrurile prin birou, m-am speriat. Am început să sun la 112. Cei de la Secţia 1 au venit după al 7-lea apel. În prezenţa celor trei poliţişti, Constantinescu a sărit pe mine, iar unul din poliţişti l-a luat, i-a sucit mâna la spate şi a vrut să-i pună cătuşele, dacă nu se linişteşte. Atunci s-au comportat ca nişte adevăraţi poliţişti. Ulterior, au uitat să facă procesul verbal”, povesteşte Munteanu. Fără procesul verbal al poliţiştilor de la Secţia 1, evenimentul nu a existat. Aşadar, Parchetul nu are ce să ancheteze!

Consiliu fals de Administraţie

Complicii lui Chelu au fabricat, în clandestinitate, o hotărâre AGA, prin care au demis consiliul de administraţie şi au pus altul. AGA din 11 august nu a avut loc, nu fusese convocată nici prin Monitorul Oficial, nici altfel. Dar judecătoarea Doina Mihăilă nu s-a încurcat în astfel de amănunte şi a dat încheierea prin care un fals a devenit un act administrativ cu efecte juridice. Actul cu pricina a fost contestat în instanţă şi a făcut şi obiectul unei plângeri penale, în baza căreia a fost începută urmărirea penală împotriva lui Chelu şi a complicilor săi. Judecătoarea Mihăilă s-a pensionat la două luni după ce a dat sentinţa favorabilă grupării Chelu, prin care falsul a devenit document cu valoare juridică

Share:

Author: Andrei Sidorov