Promoția BAC ratat. Cum au dispărut aproape 30.000 de elevi de liceu din sistem

Anual, mii de elevi români renunță la școală. Pentru aceștia finalizarea studiilor și obținerea diplomei de bacalaureat nu reprezintă un obiectiv. 6% dintre absolvenții de liceu aleg să nu mai dea examenul maturității. Dintre cei care se prezintă, o treime nu reusesc să obțină media 6, notă care atestă promovarea examenului.

Aproape 20% din elevii care s-au înscris la liceu în 2015 nu au mai dat examenul de bacalaureat anul acesta. În cifre absolute asta înseamnă că din promoția de liceu 2015-2019 au dispărut din sistemul aproape 30.000 de copii. Cei mai mulți au renunțat la școală pe parcursul anilor de liceu, în timp ce restul nu s-au mai prezentat la examen. Un sfert dintre ei au renunțat chiar în ajun.

În ultimii 4 ani, aproape 44.000 de elevi au renunțat să susțină examenul de bacalaureat. Anul 2018 detine recordul la acest capitol. La sesiunea de bacalaureat 2018 un numar de peste 13.000 de absolvenți de clasa a XII-a nu s-au susținut examenul. Comparativ cu anul trecut, numarul elevilor inscrisi la bac care nu s-au mai prezentat la examen anul acesta este de două ori mai mic față de anul precendet.

Statisticile rușinii: România, locul 3 în UE la abandonul școlar

România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană la capitolul abandon școlar. Datele ultimului Eurostat arată că, în 2018, abandonul şcolar timpuriu a fost de de 16,4%. Țara noastră a fost este precedată în clasamentul abandonului școlar de Spania (17,9%) şi Malta (17,5%). La polul opus s-au aflat Croaţia (3,3%), Slovenia (4,2%), Lituania (4,6%), Grecia (4,7%), Polonia (4,8%) şi Irlanda (5,0%). 

În ultimii 12 ani recordul la abandonul şcolar îl deţine anul şcolar 2006-2007. Atunci au abandonat peste 83.000 de copii. Rata cea mai mică a abandonului a fost înregistrată în anul şcolar 2012-2013, respectiv peste 50.000 de copii.

Cei mai mulți elevi care se pierd pe drum sunt în anii terminali, cum ar fi clasa a V-a, clasa a VIII-a sau pe parcursul liceului sau școlii profesionale, după cum arată cel mai recent raport al Ministerului Educației.

Băieţii abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele

Începând cu anul 2009/2010, s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au abandonat studiile liceale; o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata abandonului a crescut de la 2,2% la 3,8%. În perioada următoare, s-au înregistrat ameliorări semnificative ale ratei abandonului, până la 2,5% la finalul anului 2016/2017 – în scădere faţă de anul şcolar anterior.

„La sfârșitul anului 2016/2017, o pondere de 2,5% dintre elevii de liceu au abandonat studiile, valoare ameliorată faţă de anul şcolar anterior. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele. Reorganizarea învăţământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea de 3,5% în 2016/2017, cu o pondere uşor mai mare în cazul populației şcolare feminine”, se arată în „Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2017-2018”, al Ministerului Educației.

Pentru 2020, România e obligată, ca membră a Uniunii Europene, să reducă la jumătate rata părăsirii timpurile a şcolii.

3 din 10 absolvenți de clasa a XII-a nu au luat examenul de bacalaureat

Rezultatele examenului de bacalaureat de anul acesta arată că România nu stă prost nu doar la capitolul abandonului școlar. 3 din 10 absolvenți de clasa a XII-a nu au reușit să obțină o medie de promovare a examenului de bacalaureat.

Datele Ministerului Educației arată că rata de promovare în ansamblu, înainte de afișarea rezultatelor după contestațiile depuse, incluzând și elevii proveniți din promoțiile anterioare, este de 67,2%.

„S-au înregistrat 177 de medii generale de 10 (104 – anul trecut). Din totalul candidaţilor înscrişi, respectiv 136.091, s-au prezentat 129.166 de candidaţi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 84 de candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale examenului national de Bacalaureat. S-au consemnat procente ridicate de promovare în: sectorul 4 al Capitalei (80,94%), judeţele Cluj (80,71%), Iași (76,34%), Bacău (75,96%), Sibiu (74,54%), Brăila (73,40%), Galați (73,01%), Municipiul București (72,84%), respectiv județele Buzău (72,84%) și Brașov (72,74%)”, se arată într-un comunicat dat publicității de Ministerul Educației în ziua publicării rezultatelor la bacalaureat 2019.

Daniel Funeriu, explică rezultatele slabe înregistrate în ultimul deceniu la bacalaureat

Introducerea camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat, în 2011, a scăzut dramatic numărul de absolvenți de clasa a XII-a care reușeau să obțină media 6. În urmă cu 10 ani, rata de promovare al bacalaureatului era de aproape 82%.  Introducerea camerolor de supraveghere aproape a înjumătățit numărul candidaților care promovau examenul maturității.

În 2011, rata de promovare a bacalaureatului a fost de 45,72%. Cea mai mică rata de promovare s-a înregistrat în ultimele două decenii a fost în anul 2012. Atunci doar 4 din 10 elevi au promovat acest examen.

Daniel Funeriu, fostul ministrul al Educației, în perioada decembrie 2009 – februarie 2012, demnitarul care a introdus camerele de supraveghere la examenul de bacalaureat si clasa pregătitoare, a explicat, pentru Ziarul de Investigații, care sunt factorii care au dus la aceasta rata scăzută de promovare a bacalaureatului.

„Introducerea camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat nu a fost o măsură periferică, cu impact doar în educaţie, ci a fost una care a arătat starea morală deplorabilă în care se afla naţiunea noastră. 20 de ani de democraţie (la vremea aceea) au făcut din naţiunea noastră una care frauda masiv examenul, adică începutul în viaţa de adult a copiilor noştri. Cum să ceară nişte oameni care îşi încurajează copiii să fraudeze, să fie conduşi de politicieni oneşti? A fost o oglindă pe care, cu bună-ştiinţă şi intenţie, am pus-o în faţa naţiunii. Dacă «poporul», cel pe care am jurat să îl servesc la învestitură, ar fi considerat că această măsură e proastă, mi-aş fi dat demisia imediat. La vremea respectivă erau tot felul de politruci, cu vipera plângăcioasă cvadriministru pe post de lider, care, pentru a-şi păstra privilegiile, tot spuneau: «de ce ne trebuie o lege nouă»? Aşa au avut răspunsul exact: pentru că sistemul de educaţie, care consuma din ce în ce mai mulţi bani, producea pe bandă rulantă fraudatori”, a declarat fostul ministru.

Întrebat cine este vinovat pentru rezultatele slabe obținute la examenul de bacalaureat, Daniel Funeriu a identificat principalele probleme.

„Punem greşit problema. Nu faptul că doar 37% dintre copiii unei generaţii iau bacalaureatul e problema. Problemele sunt: 1) ce ştiu şi ce competenţe au aceşti copii ? Răspunsul corect este: majoritatea insuficient. 2) Ce facem pentru cei 60% dintre copii care nu iau bacul? Ce calificări le dă şcoala? Răspunsul şi aici este unul defavorabil : am introdus în 2012 învăţământul profesional dual, cu practica la firmă şi bursă. În baza acelei măsuri s-a făcut, de exemplu, şcoala Kronstadt la Braşov. Dar, evident, actuala guvernare a distrus măsura. Azi, în trei ani de studii, avem doar 6-7.000 de elevi pentru că nimeni nu se ocupă cu adevărat. 3) Abia după ce răspundem la aceste întrebări putem să găsim vinovatul şi el e clar. (…) Responsabilitatea la clasă este calitatea slabă a profesorilor, pentru că ei nu beneficiază de formare de calitate. Actuala guvernare a distrus masteratul didactic, prin care cele mai bune universităţi ar fi format 10.000 de profesori de calitate din 2012 încoace. Deci, am fi avut azi 70.000 de profesori buni, adică o treime”, conchide demnitarul.

Share:

Author: Marcu Alina