Ion Obloja, vicepreședinte al UTI Grup, a fost ridicat miercuri dimineaţă de anchetatori și dus la sediul DIICOT. El este acuzat că a înființat un grup infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală. 

UPDATE Ion Obloja, cercetat sub control judiciar

Ion Obloja va fi cercetat de procurorii DIICOT în libertate sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că a înființat un grup infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală. Tot sub control judiciar vor fi cercetate și alte patru persoane implicate în acest dosar, printre care se află și membri ai familiei lui Obloja.

Procurorii DIICOT au făcut miercuri dimineaţă şapte percheziții în București și în localitățile limitrofe, la sediul UTI Grup din aeroportul Otopeni și la domiciliile unor suspecți, printre care și la locuința lui Ion Obloja, în cadrul unui dosar de spălare de bani și evaziune fiscală.
Din primele date ale anchetei rezultă că, în perioada 2009-2011, Ion Obloja, vicepreședinte al UTI, a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plății obligațiilor fiscale datorate bugetului statului și obținerea unor venituri ilegale. Ion Obloja a constituit grupul infracțional împreună cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, și soția sa, Sorina Luminița Obloja, care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați/administratori în mai multe firme, ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.
Procurorii spun că Obloja a cooptat și alte persoane, care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor firme, deoarece acestea urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora.
De asemenea, Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole și Florin Gabriel Stroe. Beneficiind de cunoștințele economice ale unor angajați din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis și Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.
Astfel, membrii grupului cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăților comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție, fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora. Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de firme care funcționa pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”. Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.
Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.

Articolul precedentProcurorii cer 14 ani de închisoare pentru Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor subevaluate de la Ferma Băneasa
Articolul următorSuspiciuni de spălare de bani la BCR, cea mai mare bancă de pe piața românească. Curtea de Apel București a sesizat DIICOT