Parcările-autobază ale lui Sorin Oprescu

Nu mai este un secret pentru nimeni că Bucureştii au un deficit enorm de locuri de parcare pentru autoturismele locuitorilor. Rezultatul nepăsării autorităţilor locale, care în 20 de ani au construit o singură parcare subterană, cea de la Universitate. În ultimii ani, primăriile de sector au încercat să mai remedieze problema, amenajând spaţii de parcare printre blocuri şi pe marginea marilor bulevarde. Multe dintre acestea au fost însă ocupate de camioane, microbuze, autocare, rulote sau chiar puncte de lucru ale unor firme. Toate acestea se întâmplă cu complicitatea Primăriei Capitalei, care, deşi are bază legală pentru a a readuce situaţia la normal, se face că plouă.

Şi aşa puţine pentru câte autoturisme sunt în oraş, parcările bucureştene de pe marginea bulevardelor şi-au pierdut destinaţia iniţială, trasformându-se în adevărate autobaze, unde sunt garate camioane, dube, microbuze sau chiar autocare.
Ba sunt chiar cazuri în care unele firme şi-au făcut puncte de lucru în rulotele parcate, neregulamentar, evident, în aceste locuri. În majoritatea cazurilor de acest fel, autorităţile invocă lacunele legislative, spunând că au mâinile legate la spate, neputând acţiona în niciun fel. Ei bine, de această dată lucrurile stau cu totul altfel. Baza legală există, însă Primăria Municipiului Bucureşti, condusă de Sorin Oprescu, refuză s-o aplice, iar camioanele stau bine-mersi în parcările care ar trebui ocupate de autoturisme. Ba, mai mult, camionagiii respectivi pot fi suspectaţi şi de concurenţă neloială cu firmele de transport care plătesc chirie pentru gararea vehiculelor pe care le operează.

Punct de lucru pe domeniul public

P7130008

Spuneam că bază legală există. Ei bine, iată ce se stipulează la articolul 1 al Hotărârii nr. 216 din 30 august 2006 a Consilului General al Municipiului Bucureşti: „Pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei traficului rutier şi pietonal, în scopul creşterii numărului de locuri de parcare pentru autoturisme şi a gradului de confort al cetăţenilor, se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t. pe drumurile publice şi terenurile aparţinând domeniului public sau privat ale municipiului Bucureşti”. Mai clar de atât nu se poate. Şi totuşi, nimeni nu pare să-şi amintească de prevederile respectivei hotărâri, care mai stabileşte o interdicţie: „Se interzice comercializarea de produse sau servicii direct din aceste vehicule”.
Nici această prevedere nu este respectată. Şi nu mă refer aici la negoţul sezonier, cum ar fi vândutul verzei pentru murat direct din camionul parcat lângă piaţă. Sunt situaţii în care unele firme şi-au statornicit în parcările de pe domeniul public puncte de lucru în adevăratul sens al cuvântului. Un singur exemplu: în parcarea de pe marginea bulevardului Nicolae Grigorescu, între intersecţia cu Liviu Rebreanu şi cea cu Baba Novac, de ani buni funcţionează bine-mersi, într-o rulotă, un punct de lucru al unei firme de tractări auto.
Dar ce sancţiuni ar trebui să se aplice şi cine ar trebui să vegheze la respectarea legii, din moment ce ea există? Ne lămureşte tot textul hotărârii menţionate: „Încălcarea prevederilor art. 1 alin.1 şi alin.3 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 5.000 lei. Pentru abateri repetate se poate aplica şi măsura ridicării vehiculului. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.1 se fac de către ofiţerii şi agenţii de poliţie, personalul Poliţiei Comunitare şi împuterniciţi ai Primarului General, conform competenţelor ce le revin, potrivit legii”.

Poliţia arată spre ograda Primăriei

Ceva amenzi s-au mai dat, susţin cei de la Poliţia Rutieră, însă nu se ştie dacă cei în cauză le-au şi plătit. În răspunsul trimis la solicitarea Jurnalului de Investigaţii, oficialii Poliţiei Rutiere arată că sunt la curent cu situaţia, însă nu pot face mare lucru pentru remedierea ei: „Din verificările efectuate, s-a constatat că utilizatorii ce deţin autovehicule de peste 3,5 tone (societăţi comerciale sau persoane fizice) nu au posibilitatea practică de a parca vehiculele în spaţii special amenajate care să asigure şi protecţia bunurilor. De regulă, aceste vehicule de tonaj mărit sunt staţionate în zonele unde se află sediile operatorilor de transport sau domiciliile şoferilor”. Pe lângă casa omului, pentru ca să nu se mai deplaseze şoferul până la autobază.
De ridicat autovehicule, nici vorbă, iar Poliţia arată cu degetul către Primărie: „Această prevedere nu poate fi pusă în aplicare deoarece autorităţile publice locale nu dispun de mijloace tehnice destinate acestui scop”. În consecinţă, mingea este în ograda Primăriei Capitalei, care, pe lângă faptul că nu a reuşit să se doteze cu utilaje care să permită ridicarea sau tractarea vehiculelor de mare tonaj parcate alandala, nu a respectat nici o altă prevedere a Hotărârii de Consiliu din 2006. Este vorba de articolul 2 al actului normativ, care prevede că „parcarea autovehiculelor cu o greutate mai mare de 3,5 t este permisă numai în autobaze sau în locuri special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje avizate de către Comisia Tehnică de circulaţie a Municipiului Bucureşti”. Şi aceste locuri special amenajate lipsesc cu desăvârşire, aşa cum se poate constata dând o tură prin oraş, situaţie confirmată, cum am văzut mai devreme, şi de oficialii Poliţiei Rutiere.

Alina Roman se spală pe mâini

Agerpres 5752049 Alina Roman

Contactată telefonic de noi, Alina Roman, directorul general al Administraţiei Străzilor, instituţie subordonată Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi-a arătat iniţial întreaga disponibilitate de a ne lămuri cum stau lucrurile. Apoi, în răspunsul scris pe care ni l-a furnizat, s-a spălat pe mâini, aruncând pisica în ograda Poliţiei Rutiere: „Administraţia Străzilor Bucureşti nu are atribuţii de sancţionare a cetăţenilor care circulă pe drumurile publice cu autovehicule care depăşesc masa total maxim admisă pe drumurile din Capitală. De asemenea, ASB nu îi poate sancţiona pe şoferii bucureşteni care parchează în locuri nepermise, aceste atribuţii revenind Poliţiei”.
Întrebată câte sancţiuni a aplicat instituţia sa pentru nerespectarea HCGMB 216/2006, doamna Roman a susţinunt încă o dată, în răspunsul trimis redacţiei noastre, că Poliţia Rutieră este singura care poate acest lucru. Greşit! Domnia sa dă dovadă de o crasă necunoaştere a textului actului normativ la care face referire, adoptat de însuşi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, instituţie căreia îi este subordonată.
Aşa cum am arătat anterior, în textul hotărârii scrie negru pe alb (sau pe galben, dacă luăm în calcul versiunea on-line, prezentă pe site-ul www.pmb.ro) că atribuţii în acest sens au şi personalul Poliţiei Comunitare, dar şi împuterniciţi ai primarului general.

P.S. Deşi am trimis, încă din data de 4 septembrie, o solicitare către Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, în care ceream lămuriri legate de această problemă, până la închiderea ediţiei reprezentanţii acesteia nu au binevoit să ne răspundă.


Concurenţă neloială

Dincolo de disconfortul indus bucureştenilor, parcările unor camioane pe domeniul public, fără a plăti niciun fel de taxe, ridică şi o problemă de concurenţă neloială, fiind puse în inferioritate firmele corecte, care-şi ţin vehiculele la autobază, fie ea proprie sau închiriată. „Eu am cheltuieli de 50 de euro pe lună cu parcarea fiecărui autotren, fie că el stă garat sau este în cursă. Este rolul autorităţii locale să rezolve această problemă”, a declarat pentru Jurnal de Investigaţii Ion Lixandru, patronul companiei Romtrailer şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). El a adăugat că, prin licenţiere, orice vehicul este obligat să aibă un loc de garare. Ce ne facem însă cu cei care nu şi-au licenţiat camioanele şi fac transporturi la negru? Dragoş Anastasiu, proprietarul Eurolines România, una dintre cele mai mari societăţi de transport auto de persoane, nu se plânge de concurenţă neloială, dar subliniază faptul că este vorba de o lipsă acută de cultură antreprenorială. „Dacă asta au înţeles ei (cei care-şi parcheză camioanele şi autocarele pe domeniul public – n.red.) că trebuie să facă după 23 de ani de capitalism… E o lipsă a oraşului, nu a mea”, ne-a declarat el.