Nicușor Dan, despre numirile în fruntea serviciilor de informații și a marilor parchete

Autor

-

7 ianuarie 2026

Președintele României, Nicușor Dan, ieri, la Ambasada României de la Paris, declarații de presă după participarea la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință”, ocazie cu care a răspuns și unor întrebări legate de viitoarele numiri a șefilor de servicii și de parchete.

Este vorba despre conducerile Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informaţii Externe (SIE) și a prim procurorii marilor parchete, șeful statului explicând care e procedura care va fi aplicată.

Urmează declanșarea procedurilor pentru desemnarea șefilor SRI și SIE și pentru marile parchete, a precizat ieri președintele Nicușor Dan în fața jurnaliștilor, răspunzând la întrebări legate de aceste numiri.

Numirile sunt aflate în prezent în stadiul de negocier, iar șeful statului a confirmat că își dorește să înainteze propuneri pentru SRI și SIE, dar numai în urma unor discuții politice prealabile, având în vedere că numirile trebuie să treacă prin votul Parlamentului.

Astfel, din ce a arătat Nicușor Dan, deși are „niște oameni în cap”, vor fi discuții anterioare între partenerii de coaliție.

„În ceea ce privește șefii de servicii, pentru că Președintele propune și Parlamentul trebuie să voteze, tocmai din perspectiva acestei stabilități, nu cred că se va întâmpla ca să nu discutăm înainte. Dimpotrivă, vom discuta astfel încât numirile să fie validate de Parlament.

În ceea ce privește șefii de Parchete, aici, din nou, este o procedură, care va fi lansată în zilele următoare, în care procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul Justiției va înainta, și Președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi.

Dată fiind această procedură, cred că și aici este firesc să există o consultare între Președinte și Prim-ministru. (…) Am niște oameni pe care îi am în cap, și o să fie niște discuții, și o să aveți niște nume”, a precizat ieri Nicușor Dan.

Conform surse politice citate de Agepres, pentru funcțiile de directori ai serviciilor de informații există în prezent „patru – cinci” variante, în condițiile în care în septembrie, președintele declara că are o „listă scurtă”.

Apoi, la finalul lunii noiembrie, Nicușor Dan a menționat că „probabil la începutul anului viitor” – 2026 -, va face numirile la conducerea serviciilor de informații, subliniind că „e nevoie de un director civil la SRI”.

„Până atunci, garantez eu”, a mai spus președintele, după ce a prezentat în Parlament Strategia Națională de Apărare a Țării.

Funcția de director civil al SRI este vacantă din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat. Serviciul este condus acum de prim-adjunctul Răzvan Ionescu. În ceea ce privește SIE, din 2018 director este Gabriel Vlase, fost consilier local, subprefect de Bacău și deputat PSD.

Legat de parchete, procedura ține de ministrul Justiției, în speță Radu Marinescu. Acesta ar trebui să declanșeze procedura pentru desemnarea noilor conduceri la Parchetul General, DNA și DIICOT – șefii acestora, adjuncții lor și șefii de secții.

Procedura declanșată de Radu Marinescu va include un termen de 40 zile pentru depunerea candidaturilor, apoi, după propunerile făcute de ministrul Justiției, urmează avizul consultativ al CSM, urmat de decizia finală a șefului statului.

Președinta CA București recunoaște că, în doar 3 ani, a modificat completuri de judecată de 361 de ori

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 ianuarie 2026

La distanță de aproape patru săptămâni de la apariția documentarului „Justiție capturată”, conducerea Curții de Apel București și-a adunat gândurile pentru a da un drept la replică.

„Informare publică Recorder” – se numește un document publicat ieri pe site-ul instituției, unde se explică situația modificărilor din completurile de judecători din ultimii trei ani. Potrivit documentului, cauzele prescripției în mai multe dosare de corupție nu au legătură cu aceste proceduri.

Pe 9 decembrie, Recorder publica de acum celebrul material-documentar „Justiție capturată”, în care se explica, pas cu pas, că „dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele”, dar și că sistemul juridic este condus cu mână forte de câteva persoane.

Printre acestea, fosta și actuala conducere a Curții de Apel București – ex-președinta Lia Savonea, în prezent șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Liana Arsenie, cea care care conduce Curtea de Apel București.

A urmat un comunicat din partea CA București, în care unul dintre judecătorii care își asumaseră apariția în documentar cu nume și prenume a fost acuzat că ar fi ofițer acoperit, dar și o așa-zisă conferință de presă, unde Arsenie a citit câteva chestii de pe foi și a răspuns la întrebări după ce i-au fost date indicații de la vicepreședintele sale, Sabina Adomniței și Ionela Tudor.

Ba chiar aceasta din urmă i-a spus Lianei Arsenie clar, fiind înregistrată de microfoane: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”. „Lia” – adică nimeni alta decât șefa Înaltei Curți.

Ieri, CA București a anunțat cumva că a mai strâns niște drepturi la replică, sintetizate într-un material întins pe 10 pagini, semnat Liana Arsenie și intitulat „Informare publică Recorder”.

În material, președinta CAB arată că „prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă”.

„Curtea de Apel București își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a legii și a standardelor de integritate. Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar, situații inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă 218 judecători.

Astfel, în 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:
⁃ în 39,9% din cazuri pentru integrarea în activitate a judecătorilor nou veniți: 144 situații;
⁃ în 15,2% din situații pentru pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare (55 situații);
⁃ 14,7% – promovări în carieră (53 modificări);
⁃ 13,3% dintre modificări au fost impuse de reluarea activității după concedii de maternitate, alte astfel de situații obiective (48 cazuri);
⁃ 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații (41 modificări);
⁃ 5,5 % detașări – 20 situații.

În ceea de privește prescripția răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%), iar în singurele 3 cauze în care prescripția a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instanței.

Prescripția a fost efectul vechimii dosarelor (chiar și 8–10 ani de la data faptelor), nu al activității instanței.

În acest context, fără a nega dreptul presei de a aborda subiecte de interes public, cum este și domeniul de justiție, devine în același timp necesar pentru public și pentru cei implicați să se analizeze dacă astfel de abordări au fost însoțite de responsabilitatea firească ce trebuie atașată unui astfel de demers, din perspectiva realității faptelor prezentate, a interpretării lor, precum și a impactului produs în domenii de interes major pentru funcționarea statului de drept”, este concluzia de la finalul documentului.

Prefecta din Argeș, implicată într-un scandal la spitalul din Pitești

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 ianuarie 2026

Incident petrecut în cursul nopții de luni spre marți la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Pitești, în care ar fi fost implicată prefecta județului Argeș, Ioana Făcăleață.

Prefecta s-ar fi prezentat la UPU însoțind un pacient și ar fi intrat în zona de urgență, deși mai mulți pacienți își așteptau rândul. Cu toate acestea, prefecta a scris astăzi pe Facebook că a mers în control.

Fostă jurnalistă, Ioana Făcăleață a fost pe locul 4 pe lista PSD Argeș pentru Camera Deputaților, însă a ratat intrarea în Parlament. Ulterior, aceasta l-a înlocuit pe Dragoș Predescu (PNL) ca prefect, începând cu februarie 2025.

Și acum, la început de an, a fost protagonista unui scandal în spital, care a culminat inclusiv cu intervenția polițiștilor. Ioana Făcăleață a fost acuzată că intrat peste rând la UPU a Spitalului de Ugență din Pitești, stârnind reacția pacienților aflați pe hol. Astăzi, IPJ Argeș a venit cu primele clarificări.

„În urma informațiilor apărute în spațiul public, cu privire la o intervenție a polițiștilor la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Pitești, Compartimentul Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Argeș este abilitat să transmită următoarele:

În seara zilei de 5 ianuarie a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Pitești au fost sesizați prin serviciul Național Unic Apeluri de Urgență 112, cu privire la o stare conflictuală, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului, la fața locului deplasându-se două echipaje de poliție.

În urma verificărilor nu au fost constatate fapte de natură penală și nu au fost aplicate sancțiuni până la acest moment, starea conflictuală fiind aplanată.

Verificările continuă, pentru clarificarea situației de fapt și stabilirea tuturor împrejurărilor în care faptele au avut loc. De asemenea, nicio persoană nu a depus plângere până la acest moment”, a transmis IPJ Argeș.

Intervenția polițiștilor a fost așadar reală. Însă prefecta Făcăleață susține că nu a intrat în spital ca apcient sau aparținător, ci în exercitarea atribuțiilor. Totodată, în postarea de pe Facebook în care aduce aceste lămuriri, Ioana Făcăleață are și sfaturi pentru pacienții spitalului din Pitești.

„În aceste zile, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Argeș a fost, efectiv, luată cu asalt de pacienți din tot județul, iar medicii lucrează la foc automat. Am primit sesizări de la cetățeni privind timpul mare de așteptare la UPU, motiv pentru care am fost aseară să verific care este situația.

Sala de așteptare era foarte aglomerată, iar în UPU erau doar doi medici, dintre care unul se afla în plină procedură de resuscitare a unui pacient, iar celălalt se ocupa de o altă urgență. Am discutat cu personalul medical și cu managerul spitalului despre fluxul de la Urgențe și despre măsurile care pot fi luate.

În continuare, personalul medical de la UPU este insuficient, în ciuda eforturilor conducerii de a angaja noi urgentiști. În plus, Spitalul Județean de Urgență Pitești preia toate urgențele grave din județul Argeș, dar și din alte județe.

În momentul în care am revenit pe hol unde așteptau oamenii, o parte dintre aceștia au devenit agitați, au creat o stare de conflict și au adresat injurii.
Nu am fost și nu voi fi niciodată de acord cu astfel de comportamente, cu atât mai mult într-o unitate medicală.

Este drept, uneori timpii de așteptare sunt mai mari, dar urgențele majore sunt o prioritate și de multe ori investigațiile medicale necesită timp. Știu că oamenii își doresc să fie văzuți cât mai repede de un medic, dar în același timp este prioritar să beneficieze de o atenție deosebită atunci când sunt tratați.

De asemenea, atrag atenția că nu toate situațiile medicale sunt urgențe și nu toate pun viața în pericol.
Conform Spitalului Județean, peste 1.000 de persoane au avut nevoie de asistență medicală în perioada 31 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026”.

Trafic de influență pretins printre magistrați și polițiști, plătit cu mii de euro

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 ianuarie 2026

Un bărbat din Snagov a fost trimis în judecată la finele anului trecut pentru nu mai puțin de trei infracțiuni de trafic de influență.

Trafic despre care, explică procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, s-ar fi derulat începând cu toamna anului 2024, când inculpatul i-ar fi promis unei femei că, în schimbul a câteva mii de euro, va rezolva problemele penale ale soțului acesteia, arestat și cercetat în mai multe dosare. Ce nu știa bărbatul era că, după câteva luni, femeia respectivă a anunțat anchetatorii.

În total, inculpatul ar fi solicitat nu mai puțin de 13.000 de euro, din octombrie 2024 și până în luna mai 2025. Nu a primit însă chiar toți banii, arată anchetatorii, motiv pentru care, periodic, solicita să i se achite sumele complete, în schimbul traficării influenței.

„În perioada octombrie 2024 – mai 2025, la diferite intervale de timp, inculpatul L.G. i-ar fi solicitat unei persoane (martoră) suma de 13.000 euro și ar fi primit de la aceasta echivalentul a 6.000 euro, afirmând că are influență (direct sau prin intermediul unor terțe persoane) asupra unor organe judiciare (magistrați și ofițeri de poliție) și susținând că îi va determina pe aceștia (direct sau prin intermediul unor terțe persoane) să efectueze acte contrare îndatoririlor de serviciu, astfel:

în perioada octombrie-noiembrie 2024, inculpatul L.G. i-ar fi pretins martorei suma de 9.000 euro, lăsând să se creadă că are influență, prin intermediul unor terți (inclusiv magistrați), asupra unor magistrați (procurori, respectiv judecători de la Judecătoria Sectorului 1 București și de la Tribunalul București) învestiți cu soluționarea unor cauze penale privind o persoană din familia martorei și promițând că îi va determina pe magistrații respectivi să efectueze acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să înlocuiască măsura arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă și să pronunțe o sentință ”favorabilă” (pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei), indiferent de probele administrate și de situația concretă din dosarele penale aflate pe rolul instanțelor de judecată.

În perioada octombrie-decembrie 2024, inculpatul L. G. ar fi primit de la martoră suma de 4.000 euro din suma solicitată, iar, în perioada decembrie 2024-mai 2025, inculpatul L. G. i-ar fi pretins martorei să îi remită diferența de 5.000 euro neachitată;

în perioada octombrie-noiembrie 2024, inculpatul L. G. i-ar fi pretins martorei suma de 4.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unor ofițeri de poliție și promițându-i că îi va determina pe aceștia să efectueze acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să propună reunirea dosarelor penale aflate în lucru la organele de urmărire penală privind aceeași persoană din familia martorei și să nu efectueze cercetări în dosarele penale astfel reunite, indiferent de probele administrate și de situația concretă din dosarele respective.

În perioada noiembrie-decembrie 2024, inculpatul L. G. ar fi primit de la martoră suma de 2.000 euro din suma pretinsă, iar, în perioada decembrie 2024-mai 2025, inculpatul L. G. i-ar fi pretins martorei să îi remită diferența de 2.000 euro neachitată”, detaliază DNA.

Pentru a proba acuzațiile, ancheta s-a derulat pe parcursul a câteva luni, iar în primăvara acestui an, inculpatul a fost plasat sub control judiciar. În plus, la acest moment, „în vederea confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asiguratorii”.

Și, odată cu rechizitoriul trimis spre judecare la Tribunalul Ilfov, procurorii anticorupție au solicitat și menținerea măsurii controlului judiciar și a celei asiguratorii dispuse în cauză.

Iar măsura preventivă în cazul inculpatului a fost discutată chiar ieri, la Tribunalul Ilfov, când instanța a constatat „legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul LUPU GEORGE”.

Menține măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul Lupu George, dispusă prin ordonanţa nr. 34/1/P/2025 din data de 20.05.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie- Secţia de Combatere a Corupţiei, definitivă prin Încheierea Tribunalului București pronunțată la data de 28.05.2025, până la următoarea verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile de la pronunțarea prezentei încheieri.

Inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la Poliția Stațiunii Snagov, desemnată cu supravegherea inculpatului, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

Inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; să nu ia legătura cu Chami Yasser și Chami Elena Georgiana (fostă Vlădescu). Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”.

De altfel, tot ieri, unul dintre dosarele inculpatului pe care bărbatul din Snagov promisese că îl scoate „basma curată” prin traficul de influență a fost condamnat la Judecătoria Sectorului 1 pentru abuz de încredere, la 2 ani și 5 luni de închisoare cu suspendare.

Concurs pentru postul de director general la Administrația Națională „Apele Române”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 ianuarie 2026

Începe un proces de selecție pentru ocuparea celei mai înalte funcții la Administrația Națională „Apele Române”.

Mai precis, cea de director general, a anunțat ministra Mediului, care a promis că procedura, care se va derula luna aceasta, va fi una „transparentă”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat astăzi calendarul procedurii de selecție a viitorului director general de la Apele Române, ministra Diana Buzoianu arătând că dosarele se vor putea depune până pe data de 12 ianuarie, iar interviurile vor avea loc în perioada 14–16 ianuarie 2026.

Funcția este vacantă din decembrie, după demisia fostului directorului general Florin Ghiță, în contextul criza apei potabile din Prahova. În locul său, pe 11 decembrie, a fost numit interimar Sorin Rîndașu, „pentru o săptămână, maxim două”, după cum preciza la acel moment Diana Buzoianu, ministra Mediului, într-o conferință de presă

„Pentru prima dată, numirea viitorului director general ANAR se realizează printr-un demers deschis, public și fundamentat pe competență și integritate, după o perioadă îndelungată în care conducerea instituției a fost stabilită prin numiri eminamente politice, în care criteriile profesionale și de integritate au fost secundare susținerii din partea politicienilor”, se arată pe site-ul ministerului.

Și, conform informațiilor publicate aici, în vederea participării la interviu, candidații trebuie să transmită un dosar la cabinet.ministru@mmediu.ro, cu o copie digitală a actului de identitate, documente care atestă experiența profesională în domeniul apelor, inclusiv experiența academică, dacă este cazul, certificat de cazier judiciar din care să rezulte lipsa unor condamnări pentru fapte de corupție sau trafic de influență, dar și o scrisoare de intenție de maxim 500 de cuvinte (3.000 caractere) care să prezinte succint viziunea managerială și principalele 3 – 5 măsuri de reformă instituțională pe termen scurt, mediu și lung.

Mai departe, candidații vor fi intervievați „de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice”.

„Numirea este a ministrului, dar asta nu exclude un proces transparent de depunere de programe, de interviuri și analiză obiectivă din partea unor experți în domeniu. Voi numi, așadar, un director pentru Apele Române după aceste etape parcurse, marcând o schimbare fundamentală de abordare în modul de numire a conducerii uneia dintre cele mai importante instituții din domeniul gospodăririi apelor din România.

Mulți ani de zile conducerea instituției a fost stabilită prin numiri eminamente politice, în care criteriile profesionale și de integritate au fost secundare susținerii din partea politicienilor. Da, numirile se fac de miniștri, dar hai să arătăm că se pot face numiri și după ce persoanele respective dovedesc în interviuri publice că au experiența necesară.

Administrația Națională ,,Apele Române” a fost, de-a lungul anilor, afectată de scandaluri publice repetate, care au erodat încrederea cetățenilor și au slăbit capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea. Este momentul unei schimbări reale. În ultimele luni am făcut primii pași necesari acestei reforme în cadrul instituției. Acum punem cărămizile necesare pentru o reformă profundă a sistemului de gospodărire a apelor, după decenii de investiții insuficiente și de decizii luate fără o viziune coerentă.

Procesul de selecție va fi organizat într-un cadru de maximă transparență, care presupune înregistrarea și publicarea interviurilor, pentru a asigura responsabilitate publică și un standard ridicat de credibilitate instituțională. Candidații vor fi intervievați de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice.

Da, profesionalismul este baza solidă pe care vom construi în domeniul gospodăririi apelor. Se poate”, a scris și ministra Diana Buzoianu pe Facebook.

Nicușor Dan merge mâine la Paris, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 ianuarie 2026

Președintele României, Nicușor Dan, va avea mâine o întâlnire cu mai mulți șefi de stat, în cadrul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina.

Întâlnirea a fost organizată de omologul său francez, Emmanuel Macron, la Palatul Élysée – Paris.

O nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina va avea loc mâine, prima după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel american Donald Trump au negociat la finele anului trecut noi detalii ale planului de pace între Ucraina și Rusia.

Summitul grupului de 31 de state coalizate de Franța și de Marea Britanie va avea loc după ce anterior, la Kiev, au discutat consilierii pentru securitate națională din 15 țări membre ale NATO, dintre care 12 ale Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai președinților Comisiei Europene și Consiliului European și secretarului general al NATO.

România nu a participat la acel summit, însă mâine, pe agenda oficială a șefului statului este anunțată participarea, de la ora 15.45, „ora României” „la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), Palatul Élysée – Paris, Republica Franceză”.

Pe agenda summitului de la Paris figurează sprijinul continuu pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia; negocieri privind garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord de pace; continuarea coordonării politice și strategice între statele membre.

Summitul vine după o serie de întâlniri pregătitoare între consilieri în materie de securitate din statele membre Coaliției, desfășurate la începutul anului la Kiev, unde s-au examinat documente de negociere privind un plan de pace și garanții de securitate pentru Ucraina.

Președintele Venezuelei, arestat după o operațiune militară a SUA, prezentat azi în fața unui tribunal federal din New York

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 ianuarie 2026

Arestarea președintelui Nicolas Maduro, după atacul SUA din weekend în Venezuela, continuă cu inculparea oficială a liderului.

Astăzi, Maduro ar urma să fie prezentat în fața unui tribunal federal din New York, însă președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat duminică faptul că nu exclude lansarea unei noi incursiuni militare dacă autoritățile venezuelene nu cooperează cu cerințele Washingtonului.

Capturarea lui Nicolás Maduro a fost anunțată sâmbătă de președintele american Donald Trump, care a precizat că forțele americane au lansat un „atac de mare anvergură” împotriva Venezuelei.

Alături de președintele venezuelean, reținută a fost și soția acestuia, Cilia Flores. Ambii au ajuns la New York, la Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn, informațiile oficiale fiind acelea că Maduro a fost acuzat de conspirație la narcoterorism, conspirație la importul de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație în vederea deținerii de mitraliere și dispozitive distructive împotriva Statelor Unite.

Operațiunea militară a SUA a făcut însă și victime inocente. Cel puțin 40 de persoane au fost ucise în urma atacului american, nu doar militari, ci și civili.

De altfel, pe 3 ianuarie, în Venezuela a fost declarată starea de urgență din cauza a ceea ce autoritățile au descris ca fiind „o agresiune militară extrem de gravă din partea actualului guvern al Statelor Unite”. Momentan, Trump a promis că Statele Unite vor „administra” Venezuela cu ajutorul vicepreședintei lui Maduro, Delcy Rodríguez, iar Armata Venezuelei a recunoscut-o pe aceasta drept președinte interimar al țării.

În vârstă de 63 de ani, Nicolas Maduro a fost lider sindical înainte de a ocupa funcția de președinte al Venezuelei în 2013. Maduro a preluat președinția după moartea lui Hugo Chávez, iar din 2015, a guvernat Venezuela prin decrete, în baza unor puteri acordate de legislativul controlat de partidul de guvernământ.

Maduro este considerat pe scară largă ca lider al unui regim autoritar, caracterizat prin fraudă electorală, încălcări ale drepturilor omului, corupție și dificultăți economice severe. Cu toate acestea, Maduro a susținut permanent că Statele Unite au conspirat pentru a fabrica o criză cu scopul de a provoca o schimbare de regim.

Simion a chemat oamenii la proteste pe Facebook, apoi a șters postarea

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 ianuarie 2026

George Simion nu a revenit la gânduri mai bune nici la acest început de an, ci pare să-și continue apetența pentru mișcări de protest.

Uite postarea, nu-i postarea – ar fi sinteza unei acțiuni în mediul online a liderului AUR, care le-a transmis fanilor săi pe Facebook că e timpul să meargă (din nou) la un protest. Numai că postarea respectivă a dispărut de pe Facebook.

Mai protestează sau nu președintele AUR George Simion? Greu de răspuns la această întrebare, dat fiind că, după ce pe 2 ianuarie a făcut un apel pe Facebook la proteste masive, postarea a fost ștearsă de pe pagina sa oficială.

Până să fie ștearsă, au existat câteva entități media care au făcut capturi de ecran, pentru eternitate. Și, conform B1 TV, motivul manifestației mari ar fi organizarea de alegeri libere.

„E timpul pentru o manifestație MARE de protest împotriva Guvernului și pentru alegeri libere. Sunteți pregătiți?”, se arăta în postarea care acum este inexistentă.

Păi și dacă suntem pregătiți… cui mai spunem, unde mai comentăm, unde mai facem planuri? Mai ales că exista o completare ulteriorară, conform aceleiași surse:

„Colegii mei din AUR vor decide azi când putem cel mai rapid să facem manifestația, la București și, separat, și în toată țara. Sper ca până diseară să vă anunțăm data și mai sper că de data asta nu va mai face nimeni proteste paralele pentru a diviza și a împărți”.

Bolojan, la începutul lui 2026: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 ianuarie 2026

Premierul Ilie Bolojan a „dezvăluit” și alte planuri pe care le are în ceea ce privește reforma administrativă – dacă îi putem spune așa.

Am încheiat „un an dificil”, spunea Bolojan la finalul anului 2025, într-un mesaj pe Facebook, iar reformele par a nu se opri aici.

Conform B1 TV, la început de an, premierul PNL a vorbit despre reforma sistemului de pensionare, astfel încât să fie eliminate diferențele mari dintre domenii în ceea ce privește pensionările timpurii.

Iar sursa citată traduce declarațiile premierului prin aceea că reforma este necesară întrucât țara noastră se confruntă cu o presiune bugetară tot mai accentuată, motiv pentru care este necesară o apropiere a vârstei de pensionare de pragul standard de 65 de ani, aplicabil tuturor domeniilor.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat. (…)

Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede. (…) E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. (…)

Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a explicat Bolojan, potrivit sursei citate.

Tragedie într-un bar din Elveția, de Anul Nou; printre persoanele decedate este și un român

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

4 ianuarie 2026

Tragedie în noaptea de Anul Nou într-un bar din Elveția, unde zeci de persoane au venit cu gândul de a sărbători trecerea dintre ani.

Numai că în această locație a izbucnit un incendiu, în urma căruia au fost 40 de morți și 119 răniți.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, potrivit informațiilor transmise de autoritățile elvețiene competente, un cetățean român, presupus inițial dispărut, a decedat în urma incendiului produs în Elveția, în stațiunea Crans-Montana. Românul se numără printre zecile de persoane care și-au pierdut viața în urma incendiului.

De altfel, încă de vineri, MAE detalia că Ambasada României la Berna era „în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului”.

„Echipa consulară desfășoară demersurile necesare pe lângă autoritățile elvețiene competente și va comunica public orice evoluție confirmată oficial. Totodată, România face parte din grupul de contact umanitar constituit pentru a sprijini autoritățile elvețiene în gestionarea cazurilor persoanelor spitalizate.

În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale sunt pregătite să ofere sprijin, inclusiv pentru eventuale zboruri medicale specializate, la solicitarea părții elvețiene.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Berna, continuă să monitorizeze situația cu prioritate”, se arăta pe Facebook.

Astăzi însă, ministra Oana Țoiu a precizat că a fost confirmat decesul tânărului român: „Transmit condoleanțe familiei îndoliate; mult prea repede a fost luat de lângă ei. Dumnezeu să îl odihnească în pace. Împărtășim durerea lor, care, pentru noi, aduce brutal în amintire și incendiul de la Colectiv.

În fața unei tragedii de asemenea amploare, doar solidaritatea umană poate să fie răspunsul.
Colegii noștri din Ambasada de la Berna și consulul României au fost alături de mama tânărului, acordând asistența necesară.

România, prin mecanismul european de urgențe civile, pe care îl folosim și noi când cerem ajutorul internațional, a acordat asistență pentru transportul unor răniți din Elveția spre spitale din Franța, sub coordonarea DSU, cu o aeronavă a MApN”.

Prețul energiei electrice în Europa la final de 2025: cine plătește cel mai mult și cine își permite cel mai puțin

Autor

Sorin PREDA

-

3 ianuarie 2026

La finalul anului 2025, piața europeană a energiei electrice intră într-o fază de stabilizare relativă, dar la niveluri de preț structural mai ridicate decât înainte de 2020. Diferențele între statele membre nu mai sunt explicate exclusiv prin mecanisme de piață, ci prin decizii politice, regimuri de taxare, scheme de plafonare și capacitatea fiecărui stat de a absorbi costul social al energiei.

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici diferă de aproape 4 ori între statele UE analizate, în timp ce salariul minim diferă de peste 3 ori.
Această disjuncție indică o ruptură structurală între piața unică a energiei și realitățile socio-economice naționale.

Clasamentul prețurilor la energie electrică – decembrie 2025

Datele disponibile pentru 30–31 decembrie 2025 și media lunii decembrie arată următoarea ierarhie a prețurilor finale (€/kWh, consumatori casnici), ordonate descrescător:

Poziție	Țara	Preț energie (€/kWh)	Salariu minim brut (€/lună)
1	Germania	0,3835	2.161
2	România	0,2700	814
3	Olanda	0,2500	2.193
4	Grecia	0,2400	968
5	Franța	0,1952	1.802
6	Bulgaria	0,1300	551
7	Ungaria	0,1040	707

Germania are cel mai mare preț absolut al energiei electrice din grupul analizat.
Ungaria și Bulgaria au cele mai mici prețuri finale, prin regimuri de preț reglementat.
Prețul absolut este irelevant fără raportare la venitul minim disponibil.

Prețul energiei raportat la salariul minim: indicatorul real al presiunii sociale

Pentru a evalua impactul real, criteriul relevant nu este €/kWh, ci câtă energie poate cumpăra un angajat plătit cu salariul minim.

Observații-cheie:

Germania și Olanda, deși au prețuri ridicate, amortizează costul prin venituri minime ridicate.
Franța menține un echilibru artificial prin intervenție statală (tarife reglementate).
România și Grecia sunt cazurile critice:
- prețuri apropiate de vestul UE,
- salarii minime semnificativ mai mici.

România se află într-o zonă de risc structural de sărăcie energetică.

De ce România este un caz distinct negativ

România ocupă locul 2 la prețul energiei, dar locul 6 la salariul minim.

Fapte structurale:

piață liberalizată, apoi corectată administrativ;
plafonări succesive finanțate din buget și din distorsiuni de piață;
lipsa unui mecanism durabil de corelare energie–venit.

România nu plătește „preț european” pentru energie, ci un preț disproporționat față de capacitatea sa economică.
Aceasta nu este o problemă de piață, ci una de guvernanță energetică și politică socială.

Europa cu două viteze energetice

Analiza comparativă arată trei modele distincte:

Modelul „preț mare – venit mare”
Germania, Olanda
→ sustenabil social, competitiv industrial cu subvenții țintite.
Modelul „preț controlat – stat intervenționist”
Franța, Ungaria, Bulgaria
→ stabilitate pe termen scurt, cost fiscal pe termen lung.
Modelul „preț mare – venit mic”
România, Grecia
→ cel mai vulnerabil, cu efecte directe asupra consumului, inflației și coeziunii sociale.

Implicații economice directe

Energia electrică scumpă se transferă în:

prețuri mai mari la bunuri și servicii;
competitivitate industrială redusă;
presiune pe salarii și pe bugetul public.

Fără o reformă structurală a politicii energetice, România va continua să importe inflație prin energie. Dar cine să aibă capacitatea intelectuală să gândească o astfle de reformă? Actualul Guvern, din păcate, nu!

La final de 2025, problema energiei electrice în Europa nu mai este una de volatilitate, ci de echitate economică.

Piața este relativ stabilizată.
Diferențele între state sunt determinate de decizii politice, nu de costuri reale.
Energia a devenit un test de maturitate instituțională, iar România îl ratează voit, în mod repetat.

Educația între improvizație politică și instabilitate legislativă. Anatomia unui declin sistemic (1990–2025)

Autor

Sorin PREDA

-

31 decembrie 2025

Educația în declin - Foto WOKANDAPIX - Pixabay

Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă

În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale, unele persoane revenind de mai multe ori în funcție.

Această frecvență ridicată a schimbărilor indică o durată medie a unui mandat sub un an, insuficientă pentru:

conceperea,
implementarea,
evaluarea unei reforme educaționale coerente.

Miniștrii Educației după 1990

Ministru	Număr mandate	Apartenență politică
Mihai Șora	1	Independent
Gheorghe Ștefan	1	FSN
Mihail Golu	1	FSN/FDSN
Liviu Maior	1	FDSN/PDSR/PSD
Virgil Petrescu	1	PNȚCD
Andrei Marga	1	PNȚCD
Ecaterina Andronescu	4	PSD
Alexandru Athanasiu	1	PSD
Mircea Miclea	1	PD
Mihai Hărdău	1	PD
Cristian Adomniței	1	PNL
Anton Anton	1	PNL
Emil Boc	1	PD
Daniel Funeriu	1	PDL
Cătălin Baba	1	Independent
Ioan Mang	1	PSD
Liviu Pop	2	Independent / PSD
Remus Pricopie	1	PSD
Sorin Cîmpeanu	2	Independent
Adrian Curaj	1	Independent
Mircea Dumitru	1	Independent
Pavel Năstase	1	PSD
Valentin Popa	1	PSD
Rovana Plumb (interimar)	1	PSD
Daniel Breaz	1	PSD
Monica Anisie	1	PNL
Ligia Deca	1	Independent
Daniel David	1	Independent

Un sistem educațional condus de aproape 30 de miniștri în 35 de ani nu poate produce continuitate strategică, ci doar succesiuni de inițiative fragmentare, abandonate odată cu schimbarea conducerii.

Educația ca teren de testare pentru ambiții politice efemere

Transformarea educației într-un laborator de experimente succesive, dependente de ciclurile politice, reprezintă una dintre cele mai grave erori de guvernanță publică din România postdecembristă.

Fiecare schimbare de ministru a adus cu sine o nouă „viziune”, rar corelată cu cea anterioară și aproape niciodată evaluată în raport cu rezultatele reale. În absența continuității, reforma nu mai este un proces strategic, ci o succesiune de inițiative discontinue, abandonate înainte de a produce efecte măsurabile.

Educația nu mai este tratată ca infrastructură critică a statului, ci ca proiect personal cu termen de expirare electoral.

2. Instabilitatea legislativă: reformă prin acumulare haotică

După 1990, cadrul normativ al educației a fost reorganizat prin mai multe legi-cadru, fiecare supusă unui număr ridicat de modificări ulterioare.

Legislația educației și actele modificatoare

Lege-cadru	Perioadă de aplicare	Număr de acte modificatoare
Legea învățământului nr. 84/1995	1995–2011	42
Legea educației naționale nr. 1/2011	2011–2023	104
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023	2023–prezent	8
Legea învățământului superior nr. 199/2023	2023–prezent	10

Clarificare metodologică

Prin „acte modificatoare” se înțeleg legi și ordonanțe care modifică explicit conținutul legii-cadru, nu simple hotărâri de aplicare.

O lege care necesită peste 100 de intervenții normative într-un deceniu nu este o lege stabilă, ci un cadru improvizat, reparat succesiv pentru a corecta deficiențe de concepție.

Legiferarea excesivă ca substitut al responsabilității instituționale

Frecvența modificărilor legislative din domeniul educației indică nu adaptabilitate, ci incapacitatea statului de a construi un cadru normativ coerent și durabil.

O lege care necesită zeci sau sute de intervenții corective nu reflectă dinamismul societății, ci eșecul concepției inițiale. În loc ca legislația să ofere stabilitate și predictibilitate actorilor educaționali, aceasta devine o sursă permanentă de incertitudine. Profesorii, elevii și părinții sunt obligați să se adapteze continuu la reguli schimbătoare, fără garanția că acestea vor rămâne valabile dincolo de un ciclu politic.

Efectul cumulativ: elevul ca variabilă reziduală

Instabilitatea politică (rotația miniștrilor) și instabilitatea normativă (modificări legislative frecvente) generează:

programe școlare schimbate repetat,
examene redefinite la intervale scurte,
curricule inconsecvente,
formare profesională a cadrelor didactice permanent depășită de noile reglementări.

Integrare cu indicatori externi

Această dinamică se suprapune peste:

scăderea performanțelor României la testările internaționale (PISA),
niveluri ridicate de analfabetism funcțional,
abandon școlar persistent,
discrepanțe majore urban–rural.

Elevul, victima tăcută a incoerenței sistemice

Într-un sistem lipsit de stabilitate decizională, elevul nu mai este beneficiarul politicilor publice, ci suportul pasiv al disfuncționalităților instituționale.

Schimbările frecvente de curriculă, examene și standarde de evaluare afectează direct parcursul educațional al generațiilor succesive. În lipsa unei direcții clare și constante, școala încetează să mai ofere un traseu previzibil de formare intelectuală și socială. Declinul performanțelor educaționale nu este un accident statistic, ci rezultatul logic al unui sistem care își schimbă regulile înainte de a-și asuma consecințele.

Reformă imposibilă fără coerență

Atât timp cât educația este tratată ca un portofoliu politic temporar, iar legislația ca un document perfectibil la infinit, rezultatul nu poate fi decât degradarea lentă, dar constantă, a calității actului educațional.

Nu lipsa ideilor este problema sistemului românesc de educație, ci excesul de idei necorelate, aplicate fragmentar, fără continuitate și fără evaluare longitudinală.

Fără stabilitate instituțională, fără coerență legislativă și fără o viziune care să depășească ciclurile electorale, viitorul educației românești rămâne structural compromis. Iar efectele acestui asediu asupra Educație încep să se vadă!

Ziarul de Investigații

Nicușor Dan, despre numirile în fruntea serviciilor de informații și a marilor parchete

Președinta CA București recunoaște că, în doar 3 ani, a modificat completuri de judecată de 361 de ori

Prefecta din Argeș, implicată într-un scandal la spitalul din Pitești

Trafic de influență pretins printre magistrați și polițiști, plătit cu mii de euro

Concurs pentru postul de director general la Administrația Națională „Apele Române”

Nicușor Dan merge mâine la Paris, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina

Președintele Venezuelei, arestat după o operațiune militară a SUA, prezentat azi în fața unui tribunal federal din New York

Simion a chemat oamenii la proteste pe Facebook, apoi a șters postarea

Bolojan, la începutul lui 2026: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”

Tragedie într-un bar din Elveția, de Anul Nou; printre persoanele decedate este și un român

Prețul energiei electrice în Europa la final de 2025: cine plătește cel mai mult și cine își permite cel mai puțin

Clasamentul prețurilor la energie electrică – decembrie 2025

Prețul energiei raportat la salariul minim: indicatorul real al presiunii sociale

Observații-cheie:

De ce România este un caz distinct negativ

Europa cu două viteze energetice

Implicații economice directe

Educația între improvizație politică și instabilitate legislativă. Anatomia unui declin sistemic (1990–2025)

Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă

Miniștrii Educației după 1990

Un sistem educațional condus de aproape 30 de miniștri în 35 de ani nu poate produce continuitate strategică, ci doar succesiuni de inițiative fragmentare, abandonate odată cu schimbarea conducerii.

Educația ca teren de testare pentru ambiții politice efemere

Educația nu mai este tratată ca infrastructură critică a statului, ci ca proiect personal cu termen de expirare electoral.

2. Instabilitatea legislativă: reformă prin acumulare haotică

Legislația educației și actele modificatoare

Clarificare metodologică

O lege care necesită peste 100 de intervenții normative într-un deceniu nu este o lege stabilă, ci un cadru improvizat, reparat succesiv pentru a corecta deficiențe de concepție.

Legiferarea excesivă ca substitut al responsabilității instituționale

Efectul cumulativ: elevul ca variabilă reziduală

Integrare cu indicatori externi

Elevul, victima tăcută a incoerenței sistemice

Reformă imposibilă fără coerență

Rămâi conectat

Ultimul articol

Nicușor Dan s-a decis și participă la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington

Ministrul Sănătății vrea să elimine „monopolul CNAS”, iar banii din asigurările de sănătate obligatorii...

Medic cardiolog de la „Sf. Spiridon” Iaşi, trimis în judecată pentru luare de mită