Clotilde Amand, ex-primărița Sectorului 1 al Capitalei și parlamentar ales pe listele USR, este convinsă că își poate prelua mandatul de senator.

Și l-ar putea prelua, numai că în calea „fericirii” stă raportul Agenției Naționale de Integritate, menținut de instanță, cu consecința pierderii dreptului de a se instala în Parlament.

În 2022, ANI o acuza de conflict de interese și incompatibilitate, fiind sesizat totodată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Armand Clotilde Marie Brigitte a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal întrucât, în exercitarea atribuțiilor de primar, respectiv în perioada februarie – august 2022, a semnat un număr de 5 dispoziții care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine”.

Firește, ca primăriță care era pe atunci, a contestat raportul de evaluare, însă două instanțe i-au respins acțiunea. Ultima oară, definitiv, Înalta Curte de Casație și Justiție:

„Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Clotilde Marie Brigitte Armand împotriva sentinţei nr. 389 din 11 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva aceleiaşi sentinţe, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”

Aceasta a însemnat că fusese menținută soluția pronunțată de Curtea de Apel București:

„Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1), (3), (4) şi (5) din Legea nr. 176/2010. Admite cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010.

Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de suspendare a judecăţii cauzei până la pronunţarea de către Curtea Constituţională asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cu privire la care s-a admis cererea de sesizare.

Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Respinge ca neîntemeiată excepţia tardivității invocării unor noi critici cu depășirea termenului prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, excepţie ridicată de către pârâtă.

Respinge ca neîntemeiată contestaţia, astfel cum a fost completată, formulată de către reclamanta ARMAND CLOTILDE-MARIE-BRIGITTE în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE”.

Însă Armand este convinsă că legea este în favoarea sa, așa că ieri, a mers cu pieptul înainte în Parlament, pentru a-și prelua mandatul. Aseară, pe Facebook, Clotilde Armand s-a dat în continuare victimă și a oferit propria sa „explicație juridică”:

„În legislația din România nu există o prevedere explicită prin care să interzică unui primar să fie managerul unui proiect pe fonduri europene. În schimb sunt multe opinii diferite, am sesizat și CCR cu acest aspecte. Există un vid legislativ, de care a profitat PSD pentru a-mi face dosarul acest dosar penibil cu ajutorul ANI- instituție a statului care este controlată tot de PSD.

Am venit astăzi în Parlament pentru a ridica o altă problemă – există un vid legislativ și în cazul parlamentarilor care trebuie validați deși există o situație de incompatibilitate cu funcția de ales local.
Articolul 25, alin. 2, din Legea 176/ 2010, stabilește clar că pot ocupa demnitatea de senator, deoarece starea de incompatibilitate priveste doar funcția de primar: “Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.”

Cuvintele cheie sunt: “cu exceptia celor electorale” și “nu mai poate ocupa aceeași funcție.” Astfel, decizia de incompatibilitate vizează doar interdicția ocupării timp de 3 ani a funcției de primar, nu și de parlamentar.
Articolul 25 a fost verificat de CCR în mai multe rânduri, din punct de vedere al constituționalității. A fost dată și o decizie interpretativă, dar nu a fost modificat textul de lege. Parlamentul a apreciat în cazul de față că textul de lege este explicit și nu necesită schimbarea lui.

Practic, în acest moment sunt în situația în care mandatul meu de senator trebuie validat de Comisia specială constituită în Parlament.
Iar comisia respectivă trebuie să o valideze fiindcă altfel este un abuz”.

Toate ar fi bune și frumoase, numai că ANI a anunțat Senatul, printr-o adresă oficială, că Înalta Curte a menținut raportul privind starea de incompatibilitate și conflict de interese în care s-a aflat Clotilde Armand – cu consecința interdicției interdicție de a ocupa funcții sau demnități publice timp de trei ani, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010.

Iar interpretarea legală ar fi că interdicția instituită se aplică nu doar funcției specifice ocupate anterior de Clotilde Armand, ci oricărei alte funcții publice eligibile, precum cele de consilier local, județean, senator, deputat sau primar. Și, conform ANI, interdicția este valabilă până la data de 11 decembrie 2027.

Între timp, Armand va fi judecată „fain frumos” la Judecătoria Sectorului 1 în dosarul trimis în instanță în primăvara acestui an. Luna trecută s-a decis respingerea cererilor și excepțiilor „formulate de inculpata Armand Clotilde-Marie-Brigitte, ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză. Constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 11057/160/P/2022 din data de 24.04.2024 al Parchetului de pe lângă Sectorului 1 București, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Dispune începerea judecății cauzei față de inculpata Armand Clotilde-Marie-Brigitte, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată (4 acte materiale)”