5.9 C
București
vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 7

Fostă judecătoare din București, numită la Tribunalul ONU pentru Dispute

Sursa: Facebook

România a câștigat, în Adunarea Generală a ONU, competiția internațională pentru ocuparea unui post de judecător la Tribunalul ONU pentru Dispute (UNDT).

Numele judecătorului care urmează a prelua acest mandat este Adina Elvira Ghiță, fost judecătorul în cadrul Curții de Apel București.

Judecătoarea Adina Elvira – Ghiță este pensionată din 2023, iar acum urmează a prelua funcția la Tribunalul ONU pentru Dispute pentru un mandat de 7 ani, începând din iulie 2026.

Judecătoare la Curtea de Apel București din anul 2021, Adina-Elvira Ghiță a intrat în sistem în 2005, inițial la Judecătoria Segarcea. Anterior, între 1 octombrie 1998 și 22 februarie 2005 a fost avocat în Baroul Dolj, după ce își luase licența la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din cadrul Universității din Craiova.

În octombrie, 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a încuviințat cererea de pensionare a judecătoarei, care trebuia să opereze de la 1 noiembrie acel an.

Potrivit datelor existente în evidența Direcției resurse și organizare, rezultă că doamna judecător Ghiță Adina Elvira are o vechime în magistratură de peste 25 de ani”, se arăta în hotărârea de atunci.

Acum, Ministerul Afacerilor Externe spune despre fosta judecătoare că este „profesionistă cu peste 17 ani de experiență”.

Candidatura judecătoarei a devenit oficială în august, la propunerea Consiliului Justiției Interne al ONU. Hotărârea aparținea de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, selecția vizând trei poziții vacante în Tribunalul de Apel al Națiunilor Unite (UNAT) și șase poziții în Tribunalul de Dispută al Națiunilor Unite (UNDT) – una cu normă întreagă și cinci cu normă parțială.

„România obține o nouă victorie la ONU! Cu 109 voturi în Adunarea Generală a ONU, România a câștigat competiția internațională pentru un post de judecător la Tribunalul ONU pentru Dispute (UNDT).

Funcția va fi preluată de judecătoarea Adina Elvira-Ghiță, profesionistă cu peste 17 ani de experiență, care își va începe mandatul de 7 ani în iulie 2026.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, subliniază că succesul se datorează profesionalismului românesc și unei campanii diplomatice riguroase, derulate împreună cu Consiliul de Justiție Internă al ONU.

La rândul său, Adina Elvira-Ghiță a mulțumit pentru sprijin și a promis că își va reprezenta țara cu onoare.

Felicitări doamnei judecător Adina Elvira-Ghiță și echipei Misiunii Permanente a României la ONU, coordonată de ambasadorul Cornel Feruță!
România continuă să își consolideze poziția în sistemul onusian
”, arată MAE pe Facebook.

Procedura a fost explică într-un comunicat de Oana Țoiu, ministrul român al Afacerilor Externe, care a subliniat că țara noastră are „profesionişti exemplari care reuşesc, prin munca lor, să crească respectul şi influența noastră”.

Capitalul nostru uman, acasă şi în lume, este cel mai important capital pe care îl avem. Candidații au trecut şi prin trei etape riguros organizate de Consiliul de Justitie Interna al Organizatiei Natiunilor Unite.

Victoria de la New York a doamnei judecător Adina Elvira-Ghiță şi a diplomației române se datorează acestui respect construit în timp şi unui moment de încredere în care profesioniştii români pot vedea, nu doar că statul nu vrea să le pună piedici, ci că muncim să le putem fi aliați şi să deschidem uşi, aşa cum ei, şi România, merită”, a spus ministra.

Pe de altă parte, în același comunicat este citată și fosta judecătoare, care la rândul său a calificat procedura de numire ca fiind una „extrem de riguroasă și complexă”.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu mecanismele de vot în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite este greu de înțeles efortul extraordinar pe care un astfel de rezultat se bazează, efort de echipă, de o intensitate deosebită în perioada premergatoare votului.

Sunt deplin recunoscătoare pentru colaborarea excelentă și sprijinul deosebit de care am beneficiat și sper să aduc, prin activitatea mea, o contribuție onorantă țării mele”, a spus judecătoarea Adina Elvira-Ghiță


Ulterior, pe Facebook, judecătoarea a detaliat etapele parcurse:

Prima etapă, extrem de tehnică, este derulată de către Consiliul de Justiție Internă al Organizației Națiunilor Unite și, după parcurgerea a 3 probe, se finalizează prin întocmirea unui raport cu propuneri de candidați care se înaintează statelor membre și Adunării Generale a ONU în vederea alegerii prin vot a persoanelor care vor ocupa efectiv funcțiile de judecător în cadrul tribunalelor interne.

A doua etapă, esențială în cadrul acestei proceduri, este etapa de campanie și vot a candidaților. Aceasta se derulează exclusiv de către serviciile diplomatice ale țării de proveniență. Alegerea mea ca judecător UNDT este datorată, prin excelență, eforturilor depuse de echipa diplomatică a Misiunii Permanente a României la Organizația Națiunilor Unite condusă de Excelența Sa Domnul Ambasador Cornel Feruță și de către doamna Oana Țoiu, Ministru al Ministerului Afacerilor Externe.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu mecanismele de vot în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite este greu de înțeles efortul extraordinar pe care un astfel de rezultat se bazează, efort de o intensitate deosebită în perioada premergătoare votului și care are la bază relații diplomatice construite cu migală în timp.

Sunt deplin recunoscătoare pentru colaborarea excelentă și sprijinul deosebit de care am beneficiat și sper să aduc, prin activitatea mea, o contribuție onorantă țării mele”.

Mită la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, pentru tratament preferențial

Sursa: Facebook

Condamnare cu suspendare pentru o femeie acuzată de dare de mită de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

Aceasta a recunoscut în faţa procurorilor că a mituit un medic să îi facă analizele complete la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Județean de Urgență Bacău, astfel că a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.

Soluția finală urmează a fi pronunțată la Tribunalul Bacău, recomandarea procurorilor fiind ca bărbatul să fie condamnat la închisoare cu suspendare.

La data de 19.05.2025, inculpatul A.O.M., prin intermediul inculpatului M.S.D., a dat cu titlu de mită suma de 300 lei inculpatului B.G.D., pentru ca acesta, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău – Unitatea de Primiri Urgențe (adulți), contrar îndatoririlor de serviciu, să-i efectueze un consult medical şi analize medicale complexe în cadrul unităţii spitalicești, deşi starea sa de sănătate nu constituia o urgenţă medicală”, sunt descrise faptele, într-un comunicat.

Și, conform acordului încheiat, bărbatul urmează a fi condamnat la 1 an şi 4 luni închisoare cu suspendare, cu interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcții publice şi dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exercițiul autorității de stat.

Totodată, inculpatul ar trebui ca, inculpatul să presteze „60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității”, dar și „să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din
comunitate
”.

De menționat că în vara acestui an, medicul la care se face referire a fost plasat sub control judiciar și i s-a interzis să mai profeseze. La acel moment, medicul era cercetat pe motiv că ar fi primit 4.000 de euro, pentru a-și „exercita direct influența pe care o avea sau lăsa să se creadă că o are asupra membrilor unei comisiei de concurs”.

A doua acuzație era legată de mita de 300 de lei, primită prin intermediul unui alt angajat din sistemul medical:

De asemenea, la data de 19.05.2025, în intervalul orar 08:00-14:00, inculpatul M.S.D., angajat al Serviciului Județean de Ambulanță Bacău, a înlesnit (a obţinut programarea pacientei şi a predat medicului mita) ca inculpatul B.D.G., în calitatea de medic specialist în cadrul Spitalului Judeţean de Urgență Bacău – Unitatea de Primiri Urgențe (adulţi), contrar îndatoririlor de serviciu, să primească în mod necuvenit suma de 300 lei cu titlu de mită de la inculpata A.O.M., pentru ca aceasta din urmă să poată beneficia fără drept de un consult medical şi analize medicale complexe în cadrul unității spitaliceşti, deşi starea sa de sănătate nu constituia o urgenţă medicală”, detaliau anchetatorii.

Orban nu mai e consilier al Administrației Prezidențiale: „Trebuie să recunosc că mă simt eliberat”

Sursa: Facebook


Ludovic Orban a fost eliberat din funcția de consilier al Administrației Prezidențiale.

Relația profesională dintre Nicușor Dan și Ludovic Orban a luat sfârșit și, chiar dacă Administrația Prezidențială a precizat că cei doi „au decis de comun acord încheierea colaborării”, liderul Forța Dreptei a avut alte explicații, mai amănunțite.

Ludovic Orban a fost numit consilier prezidențial începând cu data de 6 octombrie, printr-un decret semnat de președintele Nicușor Dan, fiind, timp de o lună și jumătate, în cadrul Departamentului Politică Internă din cadrul Administrației Prezidențiale.

Însă astăzi, Administrația Prezidențială a precizat ca aceștia „au decis de comun acord încheierea colaborării” și că „decizia a fost luată în termeni amiabili”.

Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează succes în proiectele viitoare”, a mai precizat Administrația Prezidențială.

Ulterior, Orban a susținut o conferință de presă la sediul Forța Dreptei, partidul pe care l-a fondat, după anunțul oficial al Administrației Prezidențiale, explicând că „am simțit nevoia să comunic public”.

„L-am susținut pe Nicușor Dan și-n cursa din 2020 și 2024 de la Primăria Capitalei. Am fost printre primii oameni care i-au susținut candidatura la președinție”, a spus Orban, subliniind că nu a cerut să intre în echipă, „ci a fost invitația președintelui”. De altfel, și „despărțirea vine din inițiativa președintelui”, a spus Orban.

Am dat dovadă de loialitate, de corectitudine, de implicare activă. Timp de o lună și jumătate nu am avut o discuție contradictorie, nu am fost criticat, nu mi s-a reproșat nimic cu privire la declarațiile pe care le-am dat. Azi am aflat că nu mai sunt în echipa președintelui. (…)

În relația dintre mine și președinte eu nu am nicio datorie, cred că mai degrabă președintele ar fi avut o datorie față de mine. Voi continua colaborarea cu Nicușor Dan, mă simt obligat în fața românilor pe care i-am îndemnat să-l voteze ca mandatul să răspundă așteptărilor celor care i-au acordat votul.

Voi continua să-l consiliez, să-i dau sfaturi, așa cum va dori domnia sa, dacă nu în discuții private, o voi face public. (…) Multă lume m-ar putea suspecta că o să-i port pică președintelui.

Nu-i port pică, într-un fel trebuie să recunosc că mă simt eliberat. Am spus întotdeauna ce gândesc, asumându-mi riscuri personale”, a precizat Orban.

Se pare că totul a avut ca punct de plecare faptul că, pe 15 noiembrie, Ludovic Orban a acuzat USR că folosește imaginea lui Nicuşor Dan în campania electorală pentru Primăria Capitalei.

Personal, înțeleg decizia președintelui, m-ar fi bucurat să înțeleg alte motive care au stat la baza deciziei, pentru că mi se pare un fleac această declarație, în apărarea președintelui. (…)

Am declarat că cineva se folosește de imaginea președintelui în alegeri. Cel care conduce Administrația Prezidențială e președintele României, care are dreptul să își aleagă echipa și să elibereze din funcție consilieri cu care consideră că nu poate colabora”, a mai spus Orban.

Patru suporteri ai FCSB, arestați preventiv pentru tâlhărie

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Mai mulți membri ai galeriei FCSB sunt cercetați pentru tâlhărie, iar patru au și fost arestați preventiv, după fapte comise la un meci de fotbal care a avut loc în București.

Aceștia sunt acuzați că, pe 4 octombrie, ar fi tâlhărit două persoane. După ce au fost identificați, patru au fost reținuți iar mai apoi arestați de instanță, în timp ce un al cincilea este cercetat sub control judiciar.

Judecătoria Sectorului 1 a dispus arestarea preventivă a patru bărbați, la solicitarea procurorilor Parchetului de pe lângă această instanță, sub acuzația de tâlhărie. Conform Poliției Române, față de o altă persoană a fost luată măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.

Anterior, polițiștii Biroului de Investigații Criminale dispuseseră măsura reținerii acestora pentru 24 de ore, în condițiile în care pe 5 octombrie existase o sesizare la Poliția Transporturi București.

Inițial, se știa doar că fusese comisă o tâlhărie, la data de 4 octombrie, pe pasajul pietonal Grivița, „în contextul disputării unui meci de fotbal”.

În urma activităților desfășurate s-a stabilit faptul că, în seara de 4 octombrie 2025, un grup format din patru persoane, aparținând unei galerii de suporteri ai unei echipe de fotbal, purtând glugi pe cap, s-ar fi deplasat în zona unui stadion, din Giulești, unde se cunoștea că se dispută meciul de fotbal și, prin acte de violență, ar fi deposedat o persoană vătămată de telefonul mobil, pe motiv că aceasta din urmă ar fi fost suporter al celeilalte echipe de fotbal, purtând o haină inscripționată cu anumite însemne.

Totodată, în aceeași seară, 4 octombrie 2025, la o oră distanță, în aceeași zonă, același grup de persoane, prin acte de violență, ar fi deposedat o altă persoană vătămată de haina pe care o purta, inscripționată cu aceleași însemne, în timp ce s-ar fi deplasat la meciul de fotbal, împreună cu tatăl său.

De asemenea, acesta din urmă ar fi fost agresat fizic, în momentul în care ar fi intervenit pentru a-și proteja fiul de loviturile aplicate de către persoanele în cauză. În urma sustragerii hainei fiului acestuia, i-ar fi fost sustras și un portofel cu mai multe documente personale.

Ulterior celor două infracțiuni de tâlhărie calificată, cele 4 persoane cercetate s-ar fi deplasat la alte două locații, din municipiul București, unde ar fi predat bunurile sustrase. În baza probatoriului complex, rezultat din activitățile investigativ – operative desfășurate, au fost identificate persoanele cercetate pentru comiterea faptelor.

Astfel că, la data de 13 noiembrie 2025, au fost puse în executare 5 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și județul Ilfov. De asemenea, au fost puse în aplicare 5 mandate de aducere pe numele a 5 persoane (o persoană fiind depistată în județul Mehedinți).

În urma cercetărilor, a fost recuperată o parte din bunurile sustrase, urmând ca acestea să fie predate persoanelor vătămate.

La data de 13 noiembrie 2025, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, față de patru persoane, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie calificată și o infracțiune de lovire sau alte violențe și efectuarea în continuare a urmăririi penale, față de o persoană, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire”, au detaliat polițistii.

Adrian Țuțuianu, aviz favorabil în Parlament pentru numirea ca șef al AEP

Sursa: Facebook

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) își va schimba conducerea, în funcția de președinte urmând a fi numit Adrian Țuțuianu.

Cândva parlamentar, acesta a fost unica propunere pentru a prelua funcția, din partea PSD.

Astăzi, cum era și singurul candidat pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, Comisiile juridice l-au avizat favorabil. Fost senator, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița și chiar ministru al Apărării în perioada 29 iunie 2017 – 6 septembrie 2017, Țuțuianu anunțase în urmă cu câteva zile că și-a depus dosarul de candidatură pentru funcția de președinte al AEP.

Nu oricum, ci „la propunerea Partidului Social Democrat și după un timp de reflecție personală”.

Președintele AEP nu poate fi membru al unui partid politic, motiv pentru care mi-am depus demisia din PSD.

Câteva gânduri de recunoștință pentru toți cei care m-au susținut în activitatea politică timp de peste 25 de ani. Unul, special, pentru colegii și prietenii din PSD Dâmbovița, iar apoi pentru alegătorii din acest județ.

Mi-ați fost alături și, în dreptul încrederii voastre, am fost promovat și ales: consilier județean (2004-2008), președinte al Consiliului Județean Dâmbovița (2012-2016), senator (2008-2012; 2016-2020), ministru al Apărării Naționale (2017).

M-am străduit să mă ridic la înălțimea așteptărilor și cred că, în bună parte, mi-am onorat demnitățile publice cu profesionalism și bună credință.

Mulțumesc și colegilor din Organizația PSD Sector 3 București pentru sprijinul politic din ultimii 3 ani, perioadă în care am ocupat funcții de responsabilitate guvernamentală (secretar general adjunct al Guvernului și secretar de stat în cadrul SGG).

De asemenea, conducerii și grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat pentru susținerea candidaturii la funcția de Președinte al AEP”, transmitea Adrian Țuțuianu pe Facebook.

Până la acest moment, Țuțuianu a fost, începând cu 2022, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, dar și conferențiar universitar – doctor la Universitatea Valahia Târgoviște.

Președintele Autorității Electorale Permanente este numit de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Astfel, în urma punctelor de vedere formulate, după audierea candidatului și în urma analizei documentelor depuse de acesta, membrii celor două comisii juridice, prezenți în ședință comună desfășurată în sistem hibrid, în data de 18 noiembrie 2025, au constatat, cu majoritate de voturi, îndeplinirea, de către candidatul – domnul Adrian Țuțuianu a condițiilor prevăzute (…), necesare numirii (…), urmând ca plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului să numească, prin hotărâre, candidatul care va ocupa funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente”, se arăta în raportul comun de astăzi.

Conform procedurii, președintele AEP este numit pe o perioadă de 8 ani, în cazul lui Țuțuianu numirea urmând a opera cu data de 15 decembrie.

În acest moment, AEP este condus interimar de Zsombor Vajda, după ce Parlamentul l-a revocat pe Toni Greblă din fruntea instituției, înainte de încheierea mandatului.

Managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău și responsabilul de achiziții, judecați pentru abuz în serviciu

Sursa: Google maps

Acuzații de corupție la adresa managerului Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău și a responsabilului de achiziții din cadrul unității sanitare.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au anunțat astăzi că cei doi au fost trimiși în judecată, pentru abuz în serviciu, în legătură cu achiziționarea, de către spital, a unor echipamente.

Tribunalul Bacău trebuie să decidă asupra acuzațiilor aduse de procurorii anticorupție lui Nicolae Mădălin Pârâianu, farmacistul-manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău, și a lui Ion Doru Pralea, responsabil achiziții, ambii trimiși în judecată pentru 4 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Totodată, inculpați în dosar mai sunt alte două persoane fizice – un administrator de firmă și un reprezentant de vânzări, dar și trei societăți – toți pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În perioada mai 2022 – ianuarie 2023, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae, în calitate de manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău și în baza unei înțelegeri frauduloase anterioare cu inculpatul I.V.R., administrator al S.C. ORION MOB S.R.L și S.C. RALDIA DISTRIB S.R.L., și-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, încălcând norme din legislația primară și ar fi dispus achiziționarea, de către spital, de la firme agreate, a unor echipamente (aparat radiologic mobil, paturi, noptiere, vestiare metalice, sistem software și hardware) la prețuri supraevaluate, producând un prejudiciu de 1.093.730 lei în dauna spitalului, după cum urmează:

  1. În perioada mai 2022 – ianuarie 2023, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae, în calitatea menționată ar fi dispus achiziționarea, de către spital, a unui aparat radiologic mobil în valoare de 593.810 lei, cunoscând faptul că inculpatul Pralea Doru – Ion, subordonatul său, ar fi încălcat, în cadrul procedurii de achiziție, prevederile legale aplicabile. Achiziția ar fi fost dispusă în cadrul unei proceduri simplificate, iar la data de 11 ianuarie 2023, managerul ar fi dispus semnarea ordonanțării de plată. Astfel, în cursul lunii mai 2022, potrivit înțelegerii menționate, inculpatul I.V.R. i-ar fi transmis inculpatului Pralea Doru-Ion caracteristicile tehnice ale aparatului radiologic ofertat de către operatorul S.C. PROTON IMPEX 2000 S.R.L. (furnizor aflat în înțelegere cu inculpatul I.V.R.), date ce ar fi fost inserate în caietul de sarcini în baza căruia au fost analizate ofertele depuse, pentru a crea un avantaj vădit acestui furnizor. Ulterior, la data de 19 iulie 2022, a fost declarată drept câștigătoare oferta S.C. PROTON IMPEX 2000 S.R.L, după ce în prealabil, cu încălcarea prevederilor legale, o altă ofertă mult mai avantajoasă pentru spital (cu aproximativ 200.000 lei sub cea câștigătoare) fusese declarată drept „inacceptabilă”. Din banii încasați în cadrul contractului cu spitalul, respectiv 593.810 lei, S.C. PROTON IMPEX S.R.L. ar fi virat către S.C. ORION MOB S.R.L. deținută de inculpatul I.V.R. suma de 131.486,5 lei, fără justificarea prestării unor activități.
  2. În perioada septembrie 2022 – decembrie 2022, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae, în calitatea menționată, ar fi dispus achiziționarea, de la persoana juridică S.C. ORION MOB S.R.L., a 70 paturi de spital și a 70 noptiere, la prețuri supraevaluate, cu o valoare totală de 245.000. La data de 14 decembrie 2022, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae ar fi dispus semnarea ordonanțării de plată, deși cunoștea că achiziția efectuată de către inculpatul Pralea Doru-Ion s-ar fi făcut cu încălcarea prevederilor legale, respectiv fără o consultare efectivă a minim trei oferte de preț, ci doar în baza unei înțelegeri frauduloase anterioare, fapt ce echivalează cu o plată directă, situație permisă de lege doar în cazurile în care valoarea estimată a achiziției ar fi fost mai mică de 9.000 lei.
  3. În perioada octombrie 2022 – noiembrie 2022, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae, în calitatea menționată, ar fi dispus efectuarea, de către inculpatul Pralea Doru-Ion, a achiziției a două sisteme IT, de la persoana juridică S.C. RALDIA DISTRIB S.R.L., la valoarea totală de 199.920 lei, supraevaluată. Achiziția ar fi fost făcută cu încălcarea prevederilor legale privind interzicerea divizării contractului de achiziție publică, respectiv fără o consultare efectivă a minim trei oferte de preț, fapt ce echivalează cu o plată directă, situație permisă de lege doar în cazurile în care valoarea estimată a achiziției ar fi fost mai mică de 9.000 lei.
  4. În perioada octombrie 2022 – decembrie 2022, inculpatul Pârâianu Mădălin – Nicolae, în calitatea menționată ar fi dispus efectuarea, de către inculpatul Pralea Doru-Ion, în condiții similare celor descrise anterior, a achiziției a 40 vestiare metalice de la persoana juridică S.C. ORION MOB S.R.L. la valoarea totală de 55.000 lei, considerată dezavantajoasă pentru spital în comparație cu prețurile pieței. Achiziția ar fi fost făcută cu încălcarea prevederilor legale.

Prejudiciul reținut în dauna Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău, estimat la valoarea de 1.093.730 lei, reprezintă suma totală plătită societăților comerciale pentru achizițiile presupus supraevaluate, efectuate de spital cu încălcarea prevederilor legale.

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri aparținând inculpaților Pârâianu Mădălin – Nicolae, Pralea Doru – Ion și I.V.R.”, detaliază procurorii.

Subiectul a fost tratat deja de presa locală din Bacău și, înainte ca DNA să transmită oficial care ar fi acuzațiile aduse managerului, acesta s-a arătat deranjat de articolele din presă, transmițând un drept la replică către Ziarul de Bacău.

Aici, managerul Pârâianu a asigurat că spitalul pe care îl conduce „respectă în totalitate prevederile legale privind achizițiile publice, toate procedurile fiind derulate transparent, prin platforma națională SEAP, cu respectarea legislației în vigoare” și că „toate contractele și documentele aferente sunt publice și pot fi verificate de orice persoană interesată, inclusiv de reprezentanții mass-media, prin canalele oficiale”.

În contrast cu imaginea creată de acest articol, conducerea spitalului a fost întotdeauna interesată doar de creșterea calității actului medical și de îmbunătațirea serviciilor medicale sub toate formele. În ultima perioadă, spitalul nostru a demarat o serie de lucrări și investiții menite să îmbunătățească semnificativ calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.

Modernizarea saloanelor, cabinetelor, radiologiei, reabilitarea fațadelor și amenajarea curții interioare nu reprezintă doar lucrări estetice, ci fac parte dintr-un program amplu de îmbunătățire a condițiilor de spitalizare și a siguranței pacienților.

Totodată, spitalul a investit în aparatură medicală de ultimă generație, pentru a sprijini echipa medicală în oferirea unui act medical performant, precis și adaptat celor mai noi standarde din domeniul sănătății.

Aceste măsuri nu sunt simple modernizări, ci pași concreți pentru creșterea calității actului medical, pentru confortul, încrederea si sanatatea pacienților noștri”, se arată în sursa citată.

Localitate din județul Tulcea, evacuată de urgență după un atac rusesc

Sursa: Facebook

„Operațiunea militară specială” a Federației Ruse în Ucraina a făcut ca, astăzi, o localitate din județul Tulcea să fie evacuată de urgență.

Chiar dacă mulți „specialiști” din țara noastră afirmă sus și tare că războiul din Ucraina nu este treaba României, iată că românii din Plauru, Tulcea, sunt afectați direct.

Astăzi, cincisprezece persoane din localitatea Plauru – județul Tulcea au fost evacuate, după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității Ismail.

În urma atacului cu drone desfășurat pe teritoriul Ucrainei, în cursul nopții trecute, o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității Ismail. Având în vedere proximitatea față de teritoriul României și natura încărcăturii, autoritățile au realizat o primă evaluare a situației.

Ținând cont de acest aspect si de posibilele efecte, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne cu rol în gestionarea unor astfel de situații de urgență, au decis evacuarea preventivă a persoanelor și a animalelor aflate în apropiere, măsură menținută până la eliminarea oricărui risc pentru populație.

Totodată, a fost activat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru monitorizarea permanentă a evoluției situației și coordonarea tuturor măsurilor necesare.

Pentru evaluarea și monitorizarea riscurilor, în zonă s-au deplasat inspectorul șef și prefectul județului, precum și efective de pompieri care execută misiuni de recunoaștere, monitorizare si sprijin operativ.

Până la acest moment, au fost evacuate 15 persoane din localitatea Plauru, care vor fi transportate în localitatea Ceatalchioi, în spații puse la dispoziție de autoritățile locale. Misiunea este în desfășurare”, a transmis a Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Pe de altă parte, și Ministerul Apărării Naționale atrăgea atenția în această dimineață că, în cursul nopții, au fost atacate „zone din Ucraina aflate în proximitatea frontierei fluviale cu România”.

Sistemele de monitorizare și supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au detectat și urmarit ținte care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, în proximitatea județului Tulcea. MApN a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului (zona localitatii Ismail).

La ora 02.30 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Forțele MApN vor executa, în cursul acestei zile, cercetări în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a situației din noaptea trecută.

De asemenea, structurile aliate sunt informate în timp real cu privire la situațiile de la frontiera cu Ucraina. Ministerul Apărării Naționale rămâne ferm în acțiunile de condamnare a acestor atacuri executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și intră în gravă contradicție cu normele de drept internațional”, se arăta pe Facebook.

Această situație vine după ce, vineri, ambasadorul Rusiei în România a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe a țării noastre, legat de incidentul fragmentelor de drone rusești căzute în localitatea românească Grindu.

În replică, seara, biroul de presă al Ambasadei Rusiei în România a calificat totul ca „un spectacol teatral cu o sesiune foto pentru ambasadorul rus la Ministerul român de Externe, care trebuia să convingă publicul de „încă o” încălcare a suveranității și spațiului aerian de către Federația Rusă”:

Dovezile au citat resturi și fotografii ale unei aeronave fără pilot care ar fi „căzut” pe teritoriul României în timpul unui raid asupra instalațiilor de infrastructură civilă din Ucraina.

Diplomaților români li s-a explicat că obiectele civile nu au fost și nu vor fi niciodată ținte pentru Forțele Armate Ruse, în timp ce formațiunile militare ucrainene, fiind incapabile să lovească obiecte militare protejate, efectuează atacuri teroriste în mod special asupra celor civile.

S-a subliniat că așa-numitele „dovezi” nu sunt, de fapt, de vreme ce nu au fost furnizate coordonatele intrării obiectului în țară și datele rutei. În plus, natura resturilor indică clar faptul că drona nu a căzut singură, ci a fost doborâtă de forțele de apărare aeriană, lucru care nu s-ar fi putut întâmpla decât în afara limitelor spațiului aerian românesc. Acest lucru elimină complet orice noțiune de presupusă încălcare intenționată a integrității teritoriale a României și orice amenințări la adresa securității acesteia de către Rusia.

Pentru a evita căderea accidentală a avioanelor doborâte fără pilot, s-a recomandat oprirea pompării armelor regimului anti-național condus de V. Zelensky și gașca lui, care au uzurpat autoritățile din țară. Condițiile pentru obținerea păcii în Ucraina au fost exprimate în repetate rânduri de liderii ruși și, în primul rând, de președintele Putin. Sunt bine cunoscuți părții române, deci performanțele demonstrative cu acuzații indecente și nefondate la adresa Federației Ruse sunt extrem de nepotrivite”.

Nicușor Dan, despre numirea lui Vlad Voiculescu, suspect în dosarul vaccinurilor anti-Covid: „Este un dosar care nu avansează”

Nicușor Dan a comentat în weekend situația legată de unul dintre cei mai noi consilieri prezidențiali pe care îi are, în speță Vlad Voiculescu.

Europarlamentar USR, Voiculescu a fost ministru al Sănătății și, cel mai important în discuția de față, este una dintre persoanele urmărite penal în dosarul vaccinurilor.

Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății, actualmente europarlamentar, este de astăzi consilierul lui Nicușor Dan.

Săptămâna trecută, Nicușor Dan a semnat decretulprivind acordarea calității de consilier onorific pentru reziliență, inovație și solidaritate europeană a domnului Vlad Vasile-Voiculescu, începând cu data de 17 noiembrie 2025”, decret care a fost publicat în Monitorul Oficial.

Însă numirea ar putea fi considerată una neinspirată, dat fiind unul dintre sloganurile USR, care pare că se aplică doar în cazul altor politicieni: „Fără penali în funcții publice!”. Or Vlad Voiculescu este implicat în dosarul privind contractarea unei cantități prea mari de vaccinuri, pe când era ministru al Sănătății, chiar dacă, din perspectiva sa, din funcția pe care a deținut-o în pandemie nu a avut „un cuvânt de spus în privința vaccinării și am spus asta și atunci”.

În decembrie 2023, procurorii DNA confirmau că acesta este suspect pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave (două fapte) și complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.

În datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.

De asemenea, suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer. Precizăm că acest memorandum ar fi fost susținut spre aprobare în ședința Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuții delegate de ministru al Sănătății”, preciza DNA.

Iar Nicușor Dan a confirmat că știe cele de mai sus și, cu toate acestea, a considerat că nu este o problemă ca Vlad Voiculescu să îl consilieze.

Înainte de a face această numire mi-am luat toate informațiile. Este (…) un dosar care a fost deschis acum mulți ani care nu avansează. Ceea ce cred că este legitim, mai ales în momentul în care vorbim de niște oameni care sunt expuși politici – europarlamentari sau au funcții de reprezentare a statului român – eu cred că Parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri, în sensul de a clasa sau a merge mai departe. Dacă se pune în mișcare urmărirea penală sau se întâmplă niște lucruri, atunci înseamnă că trebuie să luăm o distanță. Pentru moment, este un dosar care a fost deschis acum multă vreme și pentru care nu avem niciun progres”, a declarat președintele, citat de Agerpres.

În același timp, Nicușor Dan a făcut referire la propria sa situație, dat fiind că, pe vremea în care eram primar al Capitalei, Agenția Națională de Integritate pornise o verificare a situației sale:

Am fost acuzat (…) că am făcut fel de fel de lucruri și a durat vreo patru ani de zile până când Curtea de Apel și Înalta Curte au zis că nu am făcut nimic care să fie vreo incompatibilitate.

Dar în toți acești patru ani, de câte ori, în numele primăriei, discutam cu o bancă de la care ne împrumutam, trebuia să dau explicații”.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE; autoritățile române condamnă „acțiunea iresponsabilă și ilegală a Federației Ruse”

Sursa: Facebook

O nouă întâlnire între ambasadorul Rusiei în România și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe a țării noastre, după incidentul din această săptămână, când fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.

Potrivit unui comunicat al MAE, convocarea a avut loc „din dispoziția ministrului afacerilor externe”, iar ambasadorului Federației Ruse la București „i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025”.

Au trecut câteva zile de la momentul în care autoritățile au intrat în alertă, după ce, „în cursul nopții de 10 spre 11 noiembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în urma informațiilor primite din partea Statului Major al Forțelor Aeriene, au transmis un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zona de nord a județului Tulcea prin care erau informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”.

Din fericire, nu au fost alte probleme, însă se pare că acum, autoritățile române nu au niciun dubiu asupra provenienței fragmentelor de dronă.

Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România.

Partea română a exprimat, în cursul convocării ambasadorului Federației Ruse, protestul ferm față de acest act inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României.

De asemenea, reprezentanții MAE au atras atenția asupra repetării acestor situații, care constituie riscuri de o deosebită gravitate pentru siguranța cetățenilor români, precum și pentru securitatea României și a regiunii.

Au condamnat încă o dată, în mod ferm, atacurile ilegale și iresponsabile împotriva infrastructurii civile ucrainene din proximitatea frontierei cu România și au reamintit responsabilitatea exclusivă a Federației Ruse pentru războiul de agresiune în curs împotriva Ucrainei.

Totodată, a fost menționat ca România are dreptul să ia măsurile legale necesare să își protejeze cetățenii și teritoriul inclusiv prin tot spectrul de instrumente politice, inclusiv prin sancțiuni.

În pofida acțiunii iresponsabile și ilegale a Federației Ruse, în niciun moment cetățenii României din zona survolată nu au fost în pericol direct și iminent. România și Aliații au capabilitățile și cadrul de acțiune pentru a gestiona orice situație de risc. România este în permanent contact cu Aliații săi și cu ceilalți membri UE pe aceste subiecte”, au transmis reprezentanții MAE.

Ultima oară, în spațiul nostru aerian a fost detectată o dronă de proveniență rusă în luna septembrie. Și atunci, ambasadorul Rusiei în țara noastră a fost convocat la MAE, însă reprezentanții acestei ambasade au scris pe Facebook că e vorba despre „un alt OZN”.

Așadar, fix în urmă cu o lună, pe rețeaua de socializare se preciza că „pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite „protestul ferm” al autorităților române”.

Flagrant cu 60.000 de euro, într-un complex turistic din Delta Dunării

Sursa: 123rf.com

Un bărbat a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind nu mai puțin de 60.000 de euro, într-un complex turistic din Delta Dunării.

Dosarul este instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, primele informații din această cauză fiind făcute publice în urmă cu câteva luni.

Inculpatul ar fi un fost militar, iar în septembrie, DNA arăta că acesta fusese arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce, pe 10 septembrie 2025, ar fi primit de la un martor, „prin intermediul unei alte persoane (suspect în cauză)”, „suma de 60.000 de euro, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”.

Pe surse, bărbatul se dădea drept șef al procurorilor europeni din România, susținând că el este cel care ar emite un aviz conform pe linie informativă, în lipsa căruia nu ar putea fi desfășurate anchete de către aceste organe judiciare.

Mai precis, conform DNA, „în zilele de 29 august 2025 și 04 septembrie 2025, inculpatul M.M.C. ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma totală de 180.000 de euro, promițând în schimbul sumei respective că își va exercita presupusa influență asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului București, pentru a-i determina pe aceștia să pronunțe o soluție de restituire a cauzei la procuror, în cadrul procedurii de cameră preliminară, privind un dosar penal în care un om de afaceri a fost trimis în judecată de Parchetul European – EPPO.”

Luna trecută, când a venit vorba despre prelungirea arestării preventive, Curtea de Apel București a considerat că măsura nu se mai impune:

Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de de inculpatul Mihail-Cristinel MILITARU, prin încheierea din data de 11.09.2025 pronunțată în dosarul nr. 5952/2/2025 al Curții de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală cu măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

Impune inculpatul Mihail-Cristinel Militaru obligația să nu părăsească imobilul situat în municipiul București, fără permisiunea judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată şi să se supună restricţiilor stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu inculpatul Mihail-Cristinel Militaru are următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, după caz, ori de câte ori este chemat; să nu comunice, pe nicio cale, cu ceilalți suspecți și inculpați din prezenta cauză și nici cu martorii.

Inculpatul poate părăsi imobilul de domiciliu pentru prezentarea în faţa organelor judiciare la chemarea acestora. Dispune punerea în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare emis în baza încheierii din data de 11.09.2025, pronunţată în dosarul nr. 5952/2/2025 de către de Curtea Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, la data rămânerii definitive a prezentei încheieri, dacă nu este arestat, reţinut sau în executare altei pedepese”.

Discuțiile de la Cotroceni cu magistrații, fără rezultat

Niciun rezultat concret după întâlnirea convocată săptămâna aceasta la Cotroceni de șeful statului, în cadrul căreia au fost invitați reprezentanții magistraților.

Părțile prezente nu au reușit să cadă la un acord privind modul în care ar trebui să opereze modificările la legea privind pensiile magistraților, în condițiile în care timpul se scurge, apropiindu-se „scadența”.

Atât premierul Ilie Bolojan, cât și Consiliul Superior al Magistraturii au confirmat ieri că nu s-a ajuns la un punct comun. Pe de o parte, Bolojan a punctat că nu s-a ajuns „la o soluție care să fie agreată de ambele părți”.

Mai mult, a arătat acesta la Euronews România, nici măcar „nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun”.

Nu mai putem să susținem și nu mai putem suporta nici din punct de vedere al sustenabilității, nici din punct de vedere al unei justiții sociale, o pensionare care să fie între 48 și 50 de ani. Deci vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată, aceasta este o realitate pe care nu o putem contesta”, a subliniat prim-ministrul.

Însă, mai mult decât atât, sunt și aspecte care țin de cuantumul pensiilor, a mai spus Bolojan, pentru sursa citată:

O pensie cu care astăzi se iese în magistratură, în medie, este aproape 5.000 de euro (…). O pensie medie în România este 500, 550, 600 de euro astăzi.

Adică este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură și atunci aceste lucruri, că ne place, că nu ne place, trebuie să fie corectate, v-am spus, pentru că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai și un sistem care poate să stea în picioare în anii următori. (…)

Dacă s-ar aplica ceea ce am propus, ar fi 70% din ultimul salariu, deci ar fi aproximativ 3.500 de euro net, la care se aplică CASS-ul de 10%, care se aplică la toți cei care au pensii mai mari de 3.000 de lei, prin acea diferență, asta ar însemna că ar mai cădea încă 300 de euro, deci ar fi 3.200 de euro net pe lună”, a mai explicat Ilie Bolojan.

Pe de cealaltă parte, și CSM a transmis public, într-un comunicat de presă, care a fost concluzia la întâlnirea la care au participat președintele și vicepreședintele instituției. Mai bine spus, nicio concluzie.

Discuţiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale.

În concret, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. (…)

Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională.

Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR.

Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.

În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților.

În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit.

Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”.

Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă 2025: România aduce la aceeași masă experți internaționali în longevitate și politici publice

Congres imbatranire activa

România găzduiește cel mai important eveniment dedicat îmbătrânirii active

Bucureștiul devine, în perioada 17–18 noiembrie 2025, centrul dezbaterilor privind îmbătrânirea activă, în cadrul Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă, organizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, la Palatul Parlamentului.

Aflat la cea de-a III-a ediție, congresul reunește peste 600 de participanți și 100 de experți, printre care demnitari, cercetători, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști UNESCO. Evenimentul confirmă poziția României ca platformă de dialog în domeniul longevității și politicilor pentru vârsta a treia.

Participanți de nivel înalt

Printre personalitățile care vor lua cuvântul se numără:

  • Mircea Abrudean – Președintele Senatului
  • Victor Negrescu – vicepreședintele Parlamentului European
  • Petre Florin Manole – ministrul Muncii și Solidarității Sociale
  • Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății
  • Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru – președintele Fundației Ana Aslan Internațional
  • Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica București

Invitatul internațional de referință al ediției este Dr. Pier Kommers, profesor UNESCO în tehnologii digitale, unul dintre cei mai influenți specialiști europeni în digitalizarea proceselor de longevitate.

Un congres care pune îmbătrânirea activă pe agenda națională

Evenimentul tratează îmbătrânirea activă ca prioritate strategică, într-un context demografic alarmant. În prezent, aproape 20% dintre români au peste 65 de ani, iar proiecțiile arată că până în 2060, România ar putea deveni una dintre cele mai îmbătrânite țări din Uniunea Europeană.

Deși există o strategie națională pentru îmbătrânirea activă, România nu dispune încă de un buget dedicat pentru îmbunătățirea calității vieții seniorilor – un aspect asupra căruia experții insistă că necesită decizii rapide și ferme.

Paneluri dedicate și teme esențiale pentru viitor

Congresul include șapte paneluri tematice, axate pe:

  • îmbătrânirea activă – de la strategie la implementare
  • îngrijirea pe termen lung
  • medicina adaptată vârstei
  • prevenția și sănătatea mintală
  • planificarea financiară pentru vârsta a treia
  • inovația digitală în longevitate

Prezentarea profesorului Pier Kommers, dedicată digitalizării proceselor de îngrijire, este considerată unul dintre momentele centrale ale ediției din 2025.

O provocare reală pentru România

Datele oficiale confirmă o realitate îngrijorătoare:

  • 32,9% dintre persoanele peste 65 de ani sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială;
  • România are una dintre cele mai rapide dinamici de îmbătrânire din Europa;
  • lipsa infrastructurii și a investițiilor dedicate seniorilor accentuează vulnerabilitatea acestei categorii demografice.

În acest context, Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă devine nu doar un eveniment academic, ci o platformă națională de presiune pentru politici publice coerente, finanțare adecvată și programe sociale durabile.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
5.9 ° C
6.6 °
3 °
86 %
2.1kmh
1 %
vin
5 °
S
9 °
D
10 °
lun
9 °
mar
9 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...