Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, românii ar vota masiv AUR, formațiune care se menține în topul preferințelor.
Acestea sunt datele prezentate recent de INSCOP Research, conform unui sondaj realizat în perioada 12 – 15 ianuarie.
Potrivit sondajului INSCOP, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, acestea ar fi câștigate de AUR cu 40,9%. Pe locul doi se află PSD, însă la distanță considerabilă – 18,2%.
Apoi, respondenții au arătat că ar pune ștampila pe PNL – 13,5%-, și USR – 11,7%. Aceasta au răspuns cei intervievați prin telefon – respectiv 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste.
Tot ca cifre, 58,4% dintre respondenți au indicat faptul că vor merge la vot „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare”. Însă 22,4% dintre cei intervievați au răspuns „sigur nu”, iar 2,3% – „nu știu/ nu răspund”.
„Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după reculul de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%.
Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare.
Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război.
Ne aflăm deocamdată într-un status-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a precizat Remus Ștefureac, director INSCOP Research
Un bărbat din județul Bacău a avut surpriza vieții sale anul acesta, când a aflat că este… mort.
Băcăuanul a primit un document din partea Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC) Bacău prin care era înștiințat că este decedat și pierde anumite drepturi.
Pe numele său Eugen Popa, bărbatul din Bacău a fost cel care a făcut publică situația, anunțând totodată că este cât se poate de viu.
„Dragi prieteni, astăzi am aflat că pentru statul român sunt decedat. Oficial. Undeva, într-o bază de date prăfuită, cineva a apăsat un buton și a decis că povestea mea s-a încheiat.
Nu știu ce știu ei, dar eu sunt încă aici. Viu. Respir. Merg. Am puls. Chiar și nervi, din belșug.
Probabil nu m-am sincronizat la timp cu sistemul. Sau poate viața mea n-a avut suficiente ștampile, copii legalizate și cozi interminabile. Cert e că, administrativ vorbind, am murit.
Practic însă, sunt încă pe picioarele mele și destul de conștient încât să constat ironia. Când se va întâmpla cu adevărat, pentru că, la final, toți ajungem acolo, vă propun un pact de prietenie: să ținem secretul. Să nu ne grăbim să anunțăm statul. Să-l lăsăm să afle ultimul, din greșeală sau din întâmplare, așa cum se întâmplă de obicei. Măcar atunci să râdem și noi puțin.
Până una-alta, dacă mă vedeți pe stradă, să știți că sunt o apariție. Un decedat funcțional.”, a scris bărbatul pe Facebook, însoțind postarea cu o fotografie doveditoare.
Iar din poză se vede atât adresa, cât și destinatarul, viu și nevătămat.
Conform unui punct de vedere al DGASPC Bacău, transmis către Agerpres, totul a fost doar o eroare și se pare că nici angajații nu doreau să îl declare mort pe băcăuan.
De aceea, documentul nu produce efecte juridice. Cert este că, în urma situației, în instituție a fost demarată o anchetă internă.
„Facem precizarea că, începând cu data de 1 decembrie 2025, ca urmare a procedurii de reevaluare prevăzută de Ordinul nr. 312/2025 privind aprobarea Procedurii de reevaluare a persoanelor cu handicap prevăzute la art. 58^3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, domnul P.E. nu se mai încadrează în prevederile Legii nr. 448/2006.
În acest context, domnului P.E. i s-a transmis o informare administrativă prin care ne-am fi dorit să îl înștiințăm că dreptul la rovinieta gratuită a încetat.
Din nefericire, s-a produs eroarea de redactare, în sensul utilizării termenului ‘deces’ în locul mențiunii corecte ‘neîncadrare în grad de handicap în urma reevaluării”, a declarat pentru sursa citată purtătorul de cuvânt al DGASPC Bacău, Elena Emilia Sorana Colțănel.
Când vor membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să „curețe” sistemul de justiție, nu-i oprește nimic.
Nici chiar detalierea, cu subiect și predicat, vizavi de constatarea încălcării „de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Ca să intrăm în subiect, CSM a publicat astăzi pe site o „informare” – am spune noi similară cu „informările” Curții de Apel București după documentarul Recorder.
Iar în informarea CSM se explică de ce o judecătoare de la Curtea de Apel Craiova a fost găsită vinovată de încălcarea Codului deontologic. Nu ieri sau astăzi, ci pe 14 ianuarie anul acesta, când s-a „ținut” o ședință a Secției pentru judecători a CSM, în cadrul căreia a fost discutat și „Raportul Inspecției Judiciare nr. 25-2152 privind încălcarea de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Cu acea ocazie, a fost dată o soluţie, anume „Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea de către doamna Marinaș Sorina Iolanda – judecător în cadrul Curții de Apel Craiova a dispoziţiilor art. 9 alin.(2) și art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24.08.2005. (majoritate: 6 Da; 2 Nu -pentru constatarea încălcării art. 9 alin.(2) din Codul deontologic; majoritate 7 Da; 1 Nu -pentru constatarea încălcării art. 17 din Codul deontologic)”.
Era vorba despre Hotărârea nr. 1, despre care suntem informați azi:
„I. În esență, pentru a pronunța această soluție, Secția, cu majoritate, a reținut că afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda expuse în cuprinsul postării din data de 04.09.2025 publicată de aceasta pe pagina personală de Facebook, se circumscriu unor acte sau fapte de natură să compromită demnitatea magistratului în profesie și societate, astfel cum sunt prevăzute de art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
În cuprinsul postării menționate, doamna judecător a făcut afirmații denigratoare, lipsite de suport factual la adresa unei întregi categorii socio-profesionale, sugerând că liber profesioniștii încalcă dispozițiile legale, desfășurând activități ilicite: ”98% (am luat o marjă de 2%, de bun simț) din contribuabilii liber profesioniști (inclusiv avocați), comerț, agricultură etc. fac evaziune. Zic să nu mai faceți evaziune dacă statul nu are. Eu nu mai tolerez opinii de la „micii evazioniști”. Mic cu mic se face mare.”
În aceeași măsură, folosirea unui limbaj cu conotații vulgare de genul ”se umplu de secreţii unii vorbind despre justiţie, dar care nu îşi plătesc amenzile de circulaţie” depășește limitele unui discurs public al magistratului care trebuie să se raporteaze la obligația de rezervă, neputând fi justificat de exprimarea unei opinii referioare la aspecte de interes public ce privesc funcționarea justiției.
Din această perspectivă, aprecierile făcute de doamna judecător nu pot fi circumscrise exprimării unei opinii juridice cu referire strictă la o anumită problemă de drept sau la un aspect privind funcționarea justiției şi depăşesc limitele în care un magistrat, conştient de importanţa statutului deţinut, poate să se manifeste în spațiul public.
II. De asemenea, Secția pentru judecători, cu majoritate, a reținut că, la data de 24.09.2025, doamna judecător Marinaș Iolanda Sorina a postat pe rețeaua de socializare Facebook un mesaj în cuprinsul căruia a prezentat detaliat o soluție de condamnare a unui inculpat pe care o pronunțase în aceeași zi.
Modalitatea în care doamna judecător s-a exprimat a depășit limitele unui discurs public echilibrat și imparțial, în condițiile în care mesajul transmis sugera că judecătorul cauzei a fost influențat, la momentul pronunțării soluției de condamnare a respectivului inculpat, de propriile trăiri emoționale, depășind limitele aplicării obiective și imparțiale a legii.
Astfel, folosirea unor exprimări de genul ”N-am vreun sentiment de milă, deşi sunt conştientă că va muri în detenție (…..) Ba, dimpotrivă, e o soluţie care pe mine mă bucură, ştiu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas” sugerează opiniei publice percepția unei convingeri pur subiective și a unor prejudecăți ale judecătorului, afectând aparența de imparțialitate a acestuia în soluționarea cauzelor cu care este învestit.
Totodată, afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda încalcă demnitatea umană, exhibând satisfacția personală, vindicativă în pronunțarea unei soluții de condamnare la pedeapsa cu închisoarea de 30 de ani și afectează, în mod direct, dreptul la un proces echitabil și imaginea de neutralitate a sistemului judiciar în societate, în condițiile în care judecătorul trebuie să aibă o poziţie neutră în cadrul conflictului ce se poartă înaintea sa, să fie echidistant şi să impună respect prin ceea ce face.
Astfel, judecătorul are obligația fundamentală de a fi imparțial și obiectiv, bazându-și hotărârile strict pe probe și lege, nu pe convingeri personale, în condițiile în care autoritatea morală a unui magistrat derivă din respectul şi încrederea participanţilor la proces, impunându-se a fi câştigată şi menţinută în mod continuu.
Raportat la aspectele expuse anterior, Secția, cu majoritate, a reținut că prin exprimarea de către doamna judecător Marinaș Sorina Iolanda a unor opinii care, unui observator rezonabil (persoană de bună-credinţă, dezinteresată şi informată) îi pot crea îndoieli cu privire la imparțialitatea acesteia, chiar doar și la nivel de aparență, au fost încălcate normele de conduită impuse magistraților de art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, în condițiile art. 60 alin. (5) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii raportat la art. 29 alin. (6) și (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, transmite instituția.
Cum s-ar spune, doamna Marinaș a fost verificată temeinic la postări. Probabil nu au ajuns încă la postări ulterioare, când doamna anunța că se alătură protestelor după documentarul Recorder. Dar nu e timpul pierdut pentru o nouă sesizare „din oficiu”. Doar știți că Inspecției Judiciare nu îi scapă nicio abatere din magistratură. În afară de cele pe care le omite.
Judecătoarea Sorina Marinaș știa că Inspecția Judiciară o verifica, conform unei postări din 30 septembrie – tot pe infama rețea Facebook:
„Urmare a publicării unei soluții de referință, unica în țară pe art. 77 h cod penal, azi, la a 42 a victimă a omorului, am primit minunea asta.
N-am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l-am recitit acum, pe seară, și tot n-am identificat o normă încălcată.
Dacă într-o procedură deontologică împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte, în condițiile în care în cameră preliminară în acuzații trebuie indicat cu articol și alineat ce anume a făcut omul, pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu.
Sunt curioasă măcar dacă a fost citită decizia înaintea sesizării din oficiu. Nu cred, că nu era atașată. Multe sunt posibile în România și nu te plictisești niciodată, îndeosebi ca judecător care vrea să aducă în atenția publică probleme pentru care statul a fost condamnat la Cedo. Soluția a fost prezentată în Plenul Parlamentului azi și este avută în vedere de colegii din întreaga țară.
Posibil inspecția să nu își dorească ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferarii și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat”.
Pe 25 septembrie, aceasta explica, drept replică la un articol, câteva „considerente” referitoare la același subiect – „N-am comentat cu satisfacție”, am expus public o problemă sistemică și am făcut asta cu conștiință, nu cu satisfacție. Mă bucură că am eliminat din societate un astfel de element, n-am făcut-o pentru mine, ci pentru societate și pentru victimă. Uneori, alegerea cuvintelor (și în justiție și în presă) poate face o mare diferență in percepția publică”.
Ei, și așa ajungem la „infama” postare de pe „infama” rețea Facebook, datată 24 septembrie. La acel moment, judecătoarea dădea un link de pe portal.just, unde era vorba despre o sentință pe care o pronunțase în apel: 30 de ani de închisoare, pentru tentativă de omor.
„Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă postexecutorie, după un alt omor și o altă tentativă de omor, și cu agravantă specifică violenței de gen. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție.
Când judecătorii inhibă sentimente născute (ne naștem dispuși la iertare și creștem încercând să găsim scuze, atenuante) fiind conștienți că prin soluție condamnă la moarte în detenție, fapta aia, grefată pe antecedente, e atât de gravă încât determina eliminarea oricărei remușcări.
Ba, dimpotrivă, e o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea că societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale.
As vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât. O fac publică pentru că e nevoie de ea”, explica judecătoarea Marinaș.
Anchetă finalizată în cazul unui bărbat din județul Botoșani, în privința căruia, în urmă cu câteva luni, a demarat o anchetă pentru o serie de infracțiuni, inclusiv legate de antisemitism.
Bărbatul a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, care au recomandat instanței condamnarea acestuia la închisoare cu suspendare, plus interzicerea dreptului de a posta pe rețelele sociale.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București au înaintat Judecătoriei Dorohoi acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu un bărbat din județul Botoșani, acuzat de 4 infracțiuni comise prin intermediul rețelelor de socializare.
Inițial, inclupatul a fost chiar reținut pentru 24 de ore, apoi plasat sub control judiciar în perioada anchetei. Acum, în acordul de recunoaștere a vinovăției, a fost stabilită o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare cu suspendare, plus interzicerea dreptului „de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc) în scopul realizării de postări, comentarii, aprecieri, distribuiri de imagini/ videoclipuri sau texte publice, pe o durată de 3 ani”.
În plus, acesta trebuie să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Însă cercetările în dosar, arată procurorii într-un comunicat, au demarat în vara anului trecut.
Apoi, bărbatul a fost acuzat oficial de ameninţare, utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului ori a efectelor acestuia şi promovarea în public de idei, concepţii sau doctrine antisemite, infracţiuni comise în formă continuată.
Faptele au avut loc în cursul anului trecut, când, folosind mai multe conturi pe rețelele de socializare, bărbatul şi-a manifestat în repetate rânduri părerile xenofobe şi a ameninţat o altă persoană.
Mai precis, pe 15 iunie, când când a postat două comentarii publice pe contul altei persoane pe care a ameninţat-o cu acte de violenţă „de natură a-i produce o stare de temere”.
Apoi, pe 5 august, „folosind un alt cont de pe aceeaşi reţea de socializare, i-a trimis un mesaj privat aceleiaşi persoane vătămate, prin care a ameninţat-o cu acte de violenţă de natură a-i produce o stare de temere, dar şi printr-un comentariu public prin care a ameninţat-o cu acte de violenţă de natură a-i produce o stare de temere”.
De altfel, potrivit anchetei, tot în iunie anul trecut, bărbatul distribuise, pe pagina sa de socializare, o fotografie cu sigla Mişcării Legionare din România – Garda de Fier, postând şi sloganul „Trăiască Legiunea!”.
Ulterior, în august, folosind un alt cont pe reţeaua de socializare, „a distribuit o postare ce conținea o fotografie care îl ilustra pe dictatorul german Adolf Hitler făcând salutul nazist”, în aceeaşi zi distribuind „o postare prin care minimaliza efectele Holocaustului”.
Mai multe service-uri auto și societăți de asigurare au fost prinse încălcând legea concurenței, astfel că au fost amendate cu peste 14 milioane de lei.
Măsura a fost luată de Consiliul Concurenței, autoritatea constatând că respectivele companii au participat „la o înțelegere pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor din România”.
25 service-uri auto și două societăți de asigurare au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 14,73 milioane de lei (aproximativ 2,9 milioane de euro) pentru practici ilegale pe piață, practici pe care de altfel le-au și recunoscut.
De altfel, se pare că a existat și o altă companie implicată, care însă „a primit imunitate la amendă pentru că a cooperat cu autoritatea de concurență”, după ce a depus o cerere „de clemență”. De aici, arată Consiliul Concurenței, a și fost declanșată investigația.
„25 dintre companiile sancționate sunt sau au fost membre ale rețelei de service-uri autorizate ale Auto Italia Impex SRL din România și desfășoară, printre altele, activități de întreținere și reparare a autovehiculelor.
Autoritatea de concurență a constatat, în urma unei investigații, că acestea și-au coordonat comportamentul comercial în vederea fixării și/ sau uniformizării tarifelor de manoperă, a prețului pieselor de schimb, precum și a altor condiții comerciale, în relația cu anumite societăți de asigurare.
În acest fel, acestea au eliminat concurența între ele. Această înțelegere a fost consolidată prin implicarea societăților de asigurare Gothaer Asigurări-Reasigurări SA (actuala Allianz-Țiriac Unit Asigurări SA) și Uniqa Asigurări SA care, prin acțiunile lor, au susținut coordonarea comportamentului reparatorilor.
Ca urmare, cele două societăți au fost sancționate cu amenzi în valoare de 6,7 milioane lei, restul sumei reprezentând amenzile aplicate reparatorilor auto care au luat parte la înțelegere.
Invesțigația a fost declanșată în urma unei cereri de clemență depusă de una dintre companii, care a primit imunitate la amendă pentru că a cooperat cu autoritatea de concurență în cadrul programului de clemență. Politica de clemență este un instrument prin care Consiliul Concurenței poate aplica un tratament favorabil companiilor implicate într-o înțelegere de tip cartel și care cooperează cu autoritatea de concurență în vederea descoperirii și sancționării acestor practici anticoncurențiale.
Toate cele 27 de companii sancționate și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancțiunilor. Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile”, precizează Consiliul Concurenței.
Prin Hotărârea nr. 334/2025, Consiliul Județean Hunedoara a aprobat eșalonarea la plată a creanțelor fiscale datorate de Supercom SA către bugetul județean. Decizia este una legală, formal corectă și însoțită de constituirea unor garanții. Însă, dincolo de cadrul procedural, hotărârea ridică o problemă esențială de risc financiar: natura garanțiilor acceptate și capacitatea lor reală de a acoperi o datorie de aproape 12 milioane de lei, pe o perioadă de doi ani .
Consiliul Județean nu a ales ipoteci pe bunuri imobile, ci garanții mobiliare. Iar această opțiune, deși legală, nu este lipsită de consecințe.
Ce spune, exact, hotărârea CJ Hunedoara
Articolul 1 al hotărârii stabilește fără echivoc cadrul deciziei:
„Se aprobă cererea de acordare a eșalonării la plată a creanțelor fiscale ale debitorului SC SUPERCOM S.A. datorate bugetului propriu al județului Hunedoara conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta.”
Articolul 2 introduce condiția garanțiilor:
„Se aprobă constituirea unei garanții pentru eșalonarea la plată, bunurile mobile individualizate și prevăzute în anexa 2 care face parte integrantă din prezenta.”
Prin urmare, CJ Hunedoara a condiționat eșalonarea de bunuri mobile, nu de active imobiliare.
Contractul de ipotecă: ce garantează, concret, Supercom
Detaliile decisive apar în Contractul de ipotecă mobiliară, anexat hotărârii. Aici, Supercom este definit explicit ca „GARANT CONSTITUITOR”, iar Consiliul Județean Hunedoara ca „CREDITOR” .
În document se precizează:
„Subscrisa, S.C. SUPERCOM S.A., în calitate de GARANT CONSTITUITOR, mă oblig să garantez creanța datorată în valoare de 11.285.922,19 lei și majorările de întârziere prevăzute în Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara…”
Garanția este constituită prin ipotecă mobiliară asupra bunurilor enumerate în anexe, bunuri care includ autovehicule și echipamente utilizate în activitatea curentă.
Problema-cheie: bunuri care se devalorizează, nu care conservă valoarea
Aici apare miza reală a deciziei CJ Hunedoara.
Bunurile mobile:
se uzează,
se depreciază,
își pierd valoarea prin utilizare zilnică,
sunt sensibile la avarii și la uzură accelerată.
În contract, Supercom declară:
„GARANTUL CONSTITUITOR declară că sunt unicul proprietar al bunurilor.”
și
„GARANTUL CONSTITUITOR declară că bunurile se află în circuitul civil.”
Dar nicăieri în hotărâre sau în contract nu apare o evaluare independentă actualizată, atașată deciziei, care să arate valoarea reală de piață a acestor bunuri pe întreaga perioadă a eșalonării.
Valoare declarată versus valoare executabilă
Există o diferență fundamentală între:
valoarea declarată a unui bun la momentul constituirii garanției,
valoarea sa reală, obținută prin executare silită peste 12, 18 sau 24 de luni.
În cazul utilajelor și autovehiculelor:
fiecare oră de funcționare înseamnă depreciere,
fiecare lună reduce atractivitatea pe piața secundară,
valoarea de lichidare este, de regulă, mult sub valoarea contabilă.
Hotărârea nu conține nicio clauză care să oblige la reevaluare periodică a garanțiilor.
Ce nu s-a ales: ipoteca pe bunuri imobile
CJ Hunedoara avea, teoretic, și o altă opțiune: solicitarea unor garanții care:
își păstrează valoarea în timp,
pot chiar să o crească,
sunt mai ușor de valorificat în caz de executare.
Faptul că nu s-a optat pentru bunuri imobile nu este explicat în hotărâre. Documentul nu conține o motivare privind respingerea acestei variante.
Această absență ridică o întrebare legitimă de oportunitate, nu de legalitate.
Cine a fundamentat decizia
Hotărârea se bazează pe referate și rapoarte interne, inclusiv:
„Văzând referatul nr. 31395/29.12.2025 al Direcției Programe, Prognoze, Buget, Finanțe și al Direcției Administrație Publică Locală din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Hunedoara…”
Decizia finală este una politică și administrativă, asumată de plenul CJ. Însă fundamentarea tehnică aparține aparatului de specialitate și conducerii executive.
Riscul asumat explicit de CJ Hunedoara
Contractul conține o clauză relevantă:
„În caz de neexecutare a obligației garantate, creditorul are dreptul, la alegerea sa, să își realizeze creanța prin executarea ipotecii.”
Cu alte cuvinte, dacă Supercom nu respectă graficul de plată, CJ Hunedoara va trebui:
să execute bunurile,
să le valorifice,
să încaseze ce se poate obține pe piață.
Diferența dintre suma datorată și suma recuperată devine, în mod direct, pierdere bugetară.
O decizie legală, dar cu efecte potențial costisitoare
Hotărârea nr. 334/2025 este legală. Nu există, în forma sa, un viciu procedural evident. Însă legalitatea nu anulează riscul economic.
Întrebarea care se ridică nu este dacă CJ Hunedoara avea dreptul să aprobe eșalonarea. Avea. Întrebarea este dacă structura garanțiilor alese protejează efectiv interesul județului pe termen mediu.
O problemă de gestiune, nu de intenție
În lipsa unei evaluări publice clare și a unor garanții care să conserve valoarea, CJ Hunedoara se află într-o poziție vulnerabilă: aceea de creditor care acceptă active a căror valoare scade în timp, în timp ce creanța rămâne fixă.
Este o problemă de gestiune financiară, nu o acuzație de intenție. Dar este o problemă reală.
Un risc care nu dispare prin hotărâre
Prin Hotărârea nr. 334/2025, Consiliul Județean Hunedoara a rezolvat o problemă procedurală: a creat cadrul legal pentru recuperarea eșalonată a unei datorii mari. Nu a rezolvat însă problema fundamentală: ce se întâmplă dacă garanțiile nu mai valorează, la final, cât datoria?
Aceasta este întrebarea care rămâne deschisă. Și este o întrebare care privește direct patrimoniul public al județului Hunedoara.
Un test al competenței, nu al intențiilor
Dacă, ipotetic vorbind, la finalul perioadei de eșalonare se va constata că bunurile ipotecate nu mai acoperă integral datoria, discuția nu va mai putea fi mascată de proceduri sau paragrafe de hotărâre. În acel moment, explicațiile posibile se vor reduce la un binom inconfortabil, pe care niciun raport administrativ nu îl poate evita: fie președintele Consiliului Județean, Laurențiu Nistor, s-a dovedit un administrator slab al patrimoniului public, incapabil să anticipeze un risc elementar de depreciere, fie Ilie Ciuclea a confirmat încă o dată că știe să facă afaceri foarte bune atunci când partenerul de negociere este statul. Între aceste două variante nu este loc pentru explicații morale sau scuze tehnice. Există doar o diferență de rezultat: cine a pierdut bani și cine a reușit, din nou, să-i pună la adăpost.
Răspunsul, oricare ar fi el, nu va veni din declarații sau comunicate. El se află deja în fața noastră, scris negru pe alb, în paginile unei hotărâri care a ales anumite garanții și a respins altele. Tot ce rămâne de făcut este să așteptăm. Să treacă timpul, să curgă ratele și să vedem dacă valoarea promisă va rezista până la capăt. Abia atunci, după ce se va fi uscat cerneala și se vor fi făcut calculele finale, vom ști cine a avut dreptate și cine a plătit prețul unei decizii care, astăzi, este doar legală, dar mâine, va fi contabilă.
Liderul AUR, George Simion, a încheiat momentan cu protestele, așa că se pregătește pentru un alt eveniment.
Se apropie ziua de 24 ianuarie, pare că e vremea unor noi promisiuni – mai precis, un program dedicat românilor din diaspora, intitulat „Înapoi acasă”.
Cândva, a existat un plan Simion pentru construcția de locuințe. Iar liderul AUR a cheltuit un milion de euro pentru a promova promisiunea cu apartamente la 35.000 de euro, despre care a ulterior a spus că a fost o strategie de campanie, „o formă de marketing”.
A trecut mai bine de un an de când AUR a desfășurat respectiva campanie, în toată țara, în care invita românii să semneze contracte pentru locuințe ce urmau să coste 35.000 de euro, cu avans de 1.000 de euro și dobândă zero – condiționate de alegerea lui George Simion ca președinte.
Alegerile au trecut, Simion a fost confirmat doar în funcția de etern președinte al AUR, așa că acum se pregătește altceva:
„Nu vă luăm casele! Cred că până acum ați înțeles asta. Dar ne organizăm pentru reunirea românilor când vom redeveni stăpâni în propria Țară!
Pe 24 Ianuarie, de ziua Unirii, peste 50 de parlamentari AUR vor veni în peste 40 de comunități românești din Diaspora pentru a lansa programul pilot „Înapoi Acasă”, calea concretă prin care pregătim revenirea celor care își doresc sau își vor dori să revină în România.
E un uriaș efort organizatoric făcut de filialele AUR din Diaspora, vă îndemn să participați în țara unde sunteți. Vă ofer detaliile concrete prin mesaj privat sau le găsiți în Aplicația AUR.
Ca în fiecare an, colegii din Țară vor fi la Iași (08:30 în Piața Unirii) și Focșani. Și la depunerile de coroane din fiecare județ”, precizează Simion pe Facebook.
De altfel, a apărut și un site – inapoiacasa.ro, unde adepții promisiunilor lui Simion trebuie să completeze un chestionar.
„Închide ochii, stai câteva momente și imaginează cum ar arăta drumul tău înapoi spre casă, înapoi în România” – este „cuvântul de deschidere”.
„Completează formularul următor pentru tine și pentru ai tăi. Îți vom fi alături pe tot parcursul. Nu ești singur!”, este asigurat cel care intră pe site, înainte de a completa întrebările.
Ultima fiind „care este, concret, ajutorul de care ai avea nevoie din partea noastră pentru a reveni în România?”.
Mai multe persoane au fost reținute în weekend într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Cauza are ca obiect infracțiunile comise de mai mulți inculpați cu prilejul încheierii unor contracte de credit la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Constanţa, bănci și instituții financiare nebancare, cu ajutorul unor acte false.
Înșelăciune și fals, inclusiv privind identitatea. Acestea sunt, în mare, infracțiunile comise de mai mulți inculpați cercetați de judecătorii constănțeni, începând cu anul 2024, când ar fi convins persoane cu situații financiare precare să își falsifice documentele astfel încât să apară ca pensionari militari, pentru a obține sume importante de bani.
De altfel, într-un comunicat transmis de CARP Constanţa, referitor la anchetă, se arată că primele semne de întrebare asupra legalității unor dosare au apărut anul trecut:
„La începutul anului 2025, când am constatat nereguli punctuale în documentele prezentate în vederea acordării împrumuturilor, am sesizat organele de anchetă.
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Constanța, prin consiliul director, aduce la cunoștința membrilor și publicului interesat că activitatea curentă a asociației se desfășoară în condiții optime. Așteptăm rezultatul cercetărilor”
Joi, 15 ianuarie, Poliția Română anunța că sunt derulate percheziții în două județe – Constanța și Buzău, „într-un dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals privind identitatea”.
Mai precis, pentru probarea acuzațiilor, au fost percheziționate domicilii, spații folosite de către persoanele cercetate de săvârșirea infracțiunilor, precum și punctul de lucru al unei societăți comerciale din județul Constanța.
„Din cercetările efectuate de polițiști a reieșit faptul că o femeie, ajutată de alte persoane, ar fi racolat persoane cu venituri modeste, cărora le-ar fi pus la dispoziție cărți de identitate și documente falsificate, din care reieșea că acestea au calitatea de pensionari militari, cu venituri fictive, iar, în baza acestor documente, ar fi obținut credite bancare”, precizau polițiștii.
Ulterior, polițiștii constănțeni anunțau că peste 40 de persoane au fost conduse la sediu pentru audieri, fiind emise 12 ordonanțe de reținere, care vizează 10 persoane, dintre care 3 femei și 7 bărbați, cu vârste cuprinse între 37 și 70 de ani, aceștia fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Conform procurorilor, inculpații au fost propuși spre arestare preventivă, la Judecătoria Constanța.
Astfel, M. D. a fost acuzată de înşelăciune, complicitate la înşelăciune (în total 48 acte materiale), tentativă la înșelăciune (10 acte materiale), uz de fals (16 acte materiale) și complicitate la uz de fals (12 acte materiale), iar V. C. O., C. M., V. I. B., Ţ. N. și P. G. B. – înşelăciune, complicitate la înşelăciune și uz de fals.
În privința acestora, procurorii arată că „în perioada 2024 – 2025, cu prilejul încheierii unor contracte de credit cu persoana vătămată CARP Constanţa, uzând de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari, au indus în eroare persoana juridică, obținând fiecare foloase patrimoniale injuste în urma aprobării creditelor, respectiv sume în valoare de 49.900 lei.
De asemenea, în sarcina unor inculpaţi s-a reţinut că au ajutat alţi inculpaţi să inducă în eroare persoana vătămată şi să obţină creditările menţionate, garantând în calitate de giranţi obligaţiile rezultate din contractele de credit şi uzând în acest scop de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari.
În cauză sunt cercetate 35 de infracţiuni de înşelăciune, iar valoarea totală a prejudiciului estimat este de peste 1.700.000 lei”.
Iar o parte dintre acuzațiile aduse inculpatei M. D. sunt prinse într-o altă „schemă”, derulată tot între 2024 – 2025. Pentru aceasta, cercetați sunt și P. G. G. – înşelăciune, două infracţiuni de tentativă la înşelăciune, trei infracţiuni de uz de fals, (2 acte materiale), trei infracţiuni de fals privind identitatea, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, precum și o altă inculpată – V. I., pentru complicitate la tentativă la înșelăciune și complicitate la uz de fals (două acte materiale).
Alți inculpați sunt M. I. și S. O. – pentru complicitate la înşelăciune, complicitate la tentativă la înșelăciune, complicitate la uz de fals și complicitate la fals privind identitatea, iar o a treia femeie, M. L., este cercetată pentru două infracţiuni de înşelăciune, tentativă la înşelăciune, trei infracţiuni de uz de fals (2 acte materiale), trei infracţiuni de fals privind identitatea (2 acte materiale), plus două infracţiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.
„În esenţă, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că în perioada 2024 – 2025, cu prilejul încheierii unor contracte de credit cu instituţii bancare, uzând de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari, au încercat să inducă în eroare şi au indus în eroare persoanele juridice, în scopul de a obţine foloase patrimoniale injuste în urma aprobării creditelor.
De asemenea, în sarcina unor inculpaţi s-a reţinut că au ajutat alţi inculpaţi să încerce inducerea în eroare şi să inducă în eroare persoanele vătămate şi să obţină creditările menţionate, garantând în calitate de giranţi obligaţiile rezultate din contractele de credit şi uzând în acest scop de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari.
În sarcina unor inculpaţi s-a mai reţinut că, în scopul obţinerii unor credite în mod fraudulos, s-au prezentat în faţa unor funcţionari bancari sub identităţi nereale, folosind cărți de identitate falsificate.
În cauză sunt cercetate 10 infracţiuni de înşelăciune şi 17 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, iar valoarea totală a prejudiciului estimat este de peste 1.400.000 lei”, mai arată procurorii.
Zeci de persoane au fost declarate decedate în urma unui accident feroviar care a avut loc duminică în Spania.
Tragedia a avut loc la scurt timp după ora 19.30, după ce un tren care circula de la Malaga la Madrid a deraiat și a intrat pe șinele pe care un alt tren circula în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva.
Accidentul a avut loc în apropiere de localitatea Adamuz, în provincia Cordoba, la aproximativ 360 de kilometri sud de Madrid. Trenul Iryo plecat din Malaga transporta peste 300 de pasageri, iar trenul Renfe, care circula din direcția opusă, avea la bord aproximativ 100.
Conform elmundo.es, 39 de persoane și-au pierdut viața, iar 73 sunt spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori.
Abia spre orele dimineţii salvatorii au anunţat că au terminat de evacuat unul dintre trenuri, în condițiile în care au fost mobilizate zeci de unităţi de salvare şi la faţa locului a fost montat un spital de campanie.
În aceste condiții, vorbim momentan despre un bilanț provizoriu al tragediei feroviare din Spania, pe care ministrul transporturilor, Oscar Puente, a descris-o „extrem de ciudată”.
Amendă aplicată ieri unui bărbat, care, în timpul protestului organizat de AUR, a proiectat cu laser pe o clădire mesajul „Marş la Moscova”.
Pe acesta nu l-a „judecat” – vorba aceea, Eminescu – cu referire la numele protestului de ieri – „Eminescu să ne judece”, ci i s-a imputat „instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice”.
Jandarmeria Capitalei a anunțat că l-a amendat cu 1.000 de lei pe bărbatul aflat pe o motocicletă care, aseară, a oprit în apropierea manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi a proiectat cu un aparat laser un mesaj pe o clădire din apropiere.
„În contextul adunării publice din data de 15 ianuarie, din Piaţa Universităţii, pe timpul deplasării manifestanţilor, un bărbat a proiectat un mesaj pe o clădire, stârnind indignarea celorlalţi participanţi la adunarea publică.
Totodată, pentru protecţia persoanei în cauză şi a celorlalţi participanţi la manifestaţie, a fost nevoie de intervenţia jandarmilor”, informează Jandarmeria Capitalei.
Filmulețul în cauză a fost postat pe un cont de Facebook, cu un alt mesaj: „Trolling extraordinaire”, iar în material se poate vedea cum, tacticos, un motociclist aflat în trafic a oprit în apropierea manifestanţilor din Piaţa Universităţii, a scos un aparat laser pentru proiecţii din rucsac şi a afişat mesajul „Marş la Moscova” pe o clădire din apropiere.
Însă nu doar acesta a fost sancționat. Până la acest moment, jandarmii au aplicat patru sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 10.400 de lei şi au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală pentru ultraj, în urma neregulilor constatate cu ocazia protestului din Piaţă.
„În continuare, se fac verificări pentru identificarea şi sancţionarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare”, informează Biroul de presă al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (DGJMB).
Social democrații din Iași și-a exprimat astăzi nemulțumirea la adresa premierului PNL Ilie Bolojan, declinând astfel invitația la o întâlnire.
Din ce explică într-un comunicat PSD Iași, Bolojan urmează ca astăzi să vină în Iași, pentru a se întâlni cu primarii – nu însă și cu cei din PSD.
Premierul Ilie Bolojan – supranumit de PSD Iași drept „Taie-Tot”, „va avea ședințe de lucru cu primari din județele Iași și Botoșani, pe teme ce țin de administrația publică locală”, se arată în programul oficial de astăzi al șefului Guvernului.
Însă nu cu toți primarii, avertizează PSD Iași, care avertizează că edilii social democrați nu vor participa la vreo întâlnire, motivul fiind că „Taie-Tot” are „reflexe antidemocratice”, face „consultări formale” și dă dovadă de „opacitate totală”.
Și, chiar dacă pe site-ul Guvernului se precizează că „la întâlniri vor participa reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, fără alte menționări politice, social democrații din Iași văd și în aceasta o jignire.
Adică de ce nu sunt discuții cu parlamentarii PSD? În plus, PSD Iași mai are o problemă – a realizat că presa nu a fost invitată și că nu a fost anunțată vreo conferință cu jurnaliștii. Așa ceva…
„Premierul „Taie-Tot”, liberalul Ilie Bolojan, acest propovăduitor al austerității, vine la Iași, astăzi, să se întâlnească cu primarii din județ. Întrunirea este, însă, una pur formală: deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate.
Adoptarea măsurilor de austeritate, fără o consultare reală cu toate părțile implicate, va avea efecte dramatice asupra comunităților locale. Ignorarea partenerilor politici și a opiniei publice este inacceptabilă.
După o atentă analiză, primarii PSD din județul Iași au decis să nu participe la convocarea făcută de Ilie Bolojan. Pentru că PSD nu vrea să legitimizeze austeritatea, nu vrea să gireze tăierile, nu vrea sărăcie.
În condițiile în care PSD este parte a coaliției de guvernare, este inexplicabilă poziția lui Ilie Bolojan. La discuția de astăzi nu au fost invitați parlamentarii PSD Iași. În fapt, cei care contribuie, prin voturile lor, la asigurarea unei majorități în Parlament.
Ca partid situat pe primul loc în preferințele ieșenilor la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2024, PSD trebuia să se afle la masă cu premierul pentru a discuta, dincolo de măsurile de restricție bugetară, și un plan serios de investiții publice pentru zona noastră.
Nu este pentru prima dată când Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, refuză o astfel de întrevedere în interesul ieșenilor.
La fel de neînțeles, nici jurnaliștilor locali nu le este asigurat accesul, nu a fost anunțată nicio conferință de presă. De ce se teme Ilie Bolojan să răspundă întrebărilor ziariștilor? Ieșenii trebuie să fie informați și implicați în toate hotărârile ce le vor afecta viețile. PNL are o abordare care arată lipsă de respect, opacitate și dispreț față de valorile democratice”, se arată în comunicatul PSD Iași.
Nu mai puțin de cinci angajați ai Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București au admis că se fac vinovați de luare de mită, dare de mită și trafic de influență, în cadrul unui dosar intrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupției.
Cei cinci angajați ai ANAF, doi administratori de firme și o a treia persoană implicate în caz au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, în condițiile în care ancheta a demarat doar în urmă cu câteva luni.
În octombrie, DNA detalia că au reținut un inspector din cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, în timp ce alți funcționari ai instituției au fost plasați sub control judiciar.
În același timp, sub control judiciar fuseseră plasate și alte cinci persoane, administratori ai unor societăți comerciale, totul având legătură cu șpăgile oferite și primite de angajații ANAF.
La acel moment, reținut fusese Marius Eduard Marin, inspector antifraudă cercetat de DNA pentru luare de mită, acesta fiind ulterior plasat sub control judiciar.
Acum, atât Marius Eduard Marin, cât și colegul său Costică Aurică – acuzat de luare de mită în formă continuată (două acte materiale), și-au admis vinovăția și au fost de acord cu pedepse cu închisoare cu suspendare, acestora interzicându-li-se „suplimentar, dreptul de a exercita profesia de inspector antifraudă”.
Alți inculpați care au încheiat acorduri cu procurorii DNA sunt Bogdan Istrati, la data faptelor șef serviciu (trafic de influență și dare de mită), Ionuț Bogdan Ivan, șef serviciu (două infracțiuni de trafic de influență), Valentin George Ionescu, inspector antifraudă (două infracțiuni de complicitate la dare de mită).
Totodată, inculpații persoane fizice sunt doi administratori ai unei societăți comerciale – dare de mită în formă continuată (două acte materiale) și o persoană fără calitate specială – complicitate la dare de mită.
Conform DNA, acordurile încheiate cu cei opt inculpați au fost înaintate Tribunalului București. Și, în continuare, procurorii anticorupție fac cercetări și ceea ce îi privește pe alți doi inculpați.
„În luna noiembrie 2024, o echipă formată din inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, în calitate de inspectori antifraudă, a efectuat un control la o societate comercială cu activitate în domeniul transportului alternativ de persoane, administrată în fapt de inculpații E.T. și M.A.G, în urma căruia s-au constatat o serie de nereguli.
La solicitarea inculpaților E.T. și M.A.G., formulată prin intermediar, în vederea sustragerii de la răspundere penală, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan, în calitate de șef serviciu, le-ar fi promis că va interveni la colegul său, inculpatul Istrati Bogdan, șeful serviciului care îi avea în subordine pe inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard.
În acest context, în cursul lunii noiembrie, inculpatul Istrati Bogdan ar fi promis că, în schimbul sumei de 9.000 de euro, i-ar putea determina pe cei doi inspectori din subordine, inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate.
În baza înțelegerii cu inculpatul Istrati Bogdan, în perioada imediat următoare, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan le-ar fi pretins, la rândul său, prin intermediar, inculpaților E.T. și M.A.G, suma de 75.000 de lei, în schimbul influenței pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra colegilor săi, respectiv inspectorii antifraudă care efectuau controlul la societatea respectivă și că îi va determina pe aceștia să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu se întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate, iar la data de 02 decembrie 2024, prin același intermediar și în scopul mai sus menționat, ar fi primit de la cei doi suma pretinsă, în cuantum de 75.000 de lei.
Din această sumă, la data de 3 decembrie 2024, inculpatul Istrati Bogdan ar fi primit suma de 45.000 lei, iar în cursul lunii decembrie 2024, a remis mai departe, suma de 20.000 lei, inculpaților Aurică Costică și Marin Marius-Eduard (câte 10.000 lei fiecăruia), în scopul finalizării controlului efectuat la societatea menționată, fără a se formula o sesizare penală.
Anterior, în perioada februarie – martie 2023, în calitatea menționată, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan ar fi pretins, printr-un intermediar (martor) suma de 50.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro, de la inculpații E.T. și M.A.G., administratori în fapt ai unor societăți comerciale cu activitate în transportul alternativ de persoane, lăsând să se creadă că are influență asupra colegilor săi, respectiv inspectorii antifraudă care efectuau controale la societățile respective și că îi va determina să soluționeze activitățile de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu se întocmi sesizări penale cu privire la neregulile constatate, iar, la scurt timp, prin același intermediar, inculpatul ar primit de la cei doi administratori suma pretinsă, corespunzătoare cuantumului de 50.000 de lei.
În contextul unui alt control desfășurat în cursul anului 2024 de inspectorii antifraudă inculpații Marin Marius-Eduard și Aurică Costică la o societate comercială cu activitate în domeniul comerțului cu legume și fructe, colegul lor, inculpatul Ionescu Valentin-George, la solicitarea unei persoane (martor), l-ar fi abordat pe primul menționat, în vederea finalizării favorabile, pentru respectiva societate comercială, a controlului inițiat.
Ca urmare, în perioada 11 aprilie – 07 august 2024, inculpatul Marin Marius-Eduard, ar fi pretins pentru sine și pentru Aurică Costică, suma de 20.000 lei și, urmare a pretinderii, inculpatul Ionescu Valentin-George ar fi remis, cu titlu de mită, suma de 20.000 de lei, primită de la martor (reprezentând 10.000 de lei pentru inculpatul Marin Marius-Eduard și 10.000 de lei pentru Aurică Costică), în legătură cu neîndeplinirea de către cei doi inspectori antifraudă a unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu, respectiv pentru finalizarea controlului efectuat într-o manieră favorabilă reprezentanților societății comerciale, constând atât în limitarea verificărilor doar la ceea ce constataseră până la momentul respectiv, cât și în stoparea extinderii controlul cu privire la alte aspecte care ar fi putut conduce la sesizarea organelor de urmărire penală.
Într-un context diferit, în cursul lunii septembrie 2025, la un control inițiat de Direcția Regională Antifraudă Fiscală București din cadrul A.N.A.F. la societatea administrată de inculpații Z.T. și L.D., s-a constatat că la depozitele deținute de societatea respectivă, exista un plus de marfă, raportat la documentele contabile, în valoare de 160.000 lei. În consecință, depozitele respective au fost sigilate.
În perioada sfârșitul lunii septembrie – 3 octombrie 2025, inculpații Z.T. și L.D., prin intermediul inculpatului Z.J. și al inculpatului Ionescu Valentin-George, inspector antifraudă, i-ar fi promis unui alt inspector antifraudă (coleg al ultimului menționat) suma de 5.000 euro, iar la data de 08 octombrie 2025, i-ar fi remis acestuia suma de 25.000 lei (echivalent a 5.000 euro), în legătură cu neîndeplinirea unui act care intra în îndatoririle sale de serviciu, respectiv finalizarea într-un mod favorabil a controlului efectuat la societatea respectivă.
Pentru a urgenta desigilarea depozitelor, la data de 13 octombrie 2025, inculpații Z.T. și L.D. i-ar mai fi remis aceluiași inspector antifraudă, în mod direct, suma de 10.000 lei.
În prezența avocaților, cei opt au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
pentru inculpatul MARIN MARIUS-EDUARD o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Totodată, față de acesta s-a dispus și aplicarea unei amenzi penale în cuantum de 40.000 de lei, reprezentând 200 de zile-amendă, stabilite la valoarea de 200 de lei/zi;
pentru inculpatul AURICĂ COSTICĂ o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul IVAN IONUȚ-BOGDAN o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul ISTRATI BOGDAN o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul IONESCU VALENTIN-GEORGE o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpații Z.T. și L.D. câte o pedeapsă de un an și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani;
pentru inculpatul Z.J. o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Totodată, celor cinci funcționari publici menționați anterior li s-a interzis, pe perioade de 3 ani, 4 ani, respectiv 5 ani, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, exercitarea drepturilor de a fi aleși în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
De asemenea, inculpaților Marin Marius-Eduard și Aurică Costică li s-a interzis, suplimentar, dreptul de a exercita profesia de inspector antifraudă.Cei opt inculpați au declarat că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.
În vederea confiscării speciale, față de inculpații Marin Marius-Eduard, Aurică Costică, Ivan Ionuț-Bogdan și Z.T. s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor sume de bani puse la dispoziție de către inculpați, în conturile ANABI”, detaliază DNA.
Poate vă era dor de europarlamentarul Rareș Bogdan, trecut pe „linie moartă” o perioadă de amicii din PNL.
Cunoscut strict pentru faptul că tăia pensiile...
Ionela „m-a sunat Lia” Tudor, din cadrul Curții de Apel București este, de acum, oficial, judecător pensionar.
Proaspăta pensionară a fost una dintre cele două...
Din spatele tastelor, cu identitatea ascunsă, un bucureștean s-a simțit suficient de puternic încât să îl amenințe cu moartea pe actorul Victor Rebengiuc, în...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
