De ce nu o cunoaște Ciprian Ciucu pe Adriana Georgescu?

Autor

-

30 ianuarie 2026

Fotografiile care complică o delimitare simplă

Zin.ro a intrat în posesia unor fotografii în care Ciprian Ciucu apare alături de Adriana Georgescu, în contexte publice. Nu este vorba despre cadre private sau întâlniri informale, ci despre apariții în spații și evenimente de partid.

În acest context factual, este greu de susținut, în mod credibil, teza unei necunoașteri totale, chiar dacă ulterior este invocată absența unei relații formale sau a unei colaborări asumate. Această observație nu constituie o acuzație, ci o problemă de coerență publică și strict necesară între realitatea documentată și discursul de delimitare.

Ce spun ancheta și presa despre bani

Potrivit relatărilor din presă, Adriana Georgescu este vizată într-un dosar al DNA în care procurorii susțin că aceasta ar fi pretins sume de bani cuprinse între 100.000 și 1.000.000 de euro, bani despre care ar fi afirmat că sunt destinați campaniei electorale a unui candidat la Primăria Capitalei.

În același dosar, Georgescu a fost prinsă în flagrant în timp ce primea 60.000 de euro, sumă descrisă de anchetatori ca fiind o tranșă din totalul pretins pentru „intervenții” promise. Aceste informații nu provin din speculații, ci din relatări bazate pe surse judiciare, publicate de mai multe instituții media naționale.

Delimitarea PNL și ruptura de realitate

După izbucnirea scandalului, PNL Sector 1 a transmis public că Adriana Georgescu nu deține nicio funcție de conducere, nu este consilier și nu are un mandat de reprezentare în cadrul filialei. Delimitarea este una formală și, în sine, legitimă.

Totuși, aceeași presă a documentat că, anterior anchetei, Georgescu apărea public ca președintă a unei comisii din PNL București și figura în fotografii alături de lideri importanți ai partidului. Această disonanță nu poate fi rezolvată printr-un comunicat sec.

În politică, influența nu se măsoară exclusiv prin funcții, ci prin acces și validare. Iar accesul lasă urme.

Numele lui Ciprian Ciucu în narațiunea publică

Un element suplimentar care face imposibilă ignorarea subiectului este apariția numelui lui Ciprian Ciucu în relatări de presă privind stenograme din dosar. Unele publicații au citat fragmente în care Adriana Georgescu ar fi invocat numele lui Ciucu în discuții despre bani și influență politică.

Este esențial de subliniat: apariția numelui într-o stenogramă relatată de presă nu echivalează cu vinovăția persoanei respective. Dar, din punct de vedere public și mai ales etic și onest creează o obligație de clarificare, nu de tăcere.

Întrebarea care nu mai poate fi evitată

Nimeni nu afirmă, pe baza acestor fapte, existența unei relații ilegale sau a unei complicități dovedite, însă devine insuficientă în fața unei acumulări de realități:

– existența unor fotografii comune în contexte politice;
– invocarea numelui lui Ciucu în relatări de presă despre dosar;
– bani pretinși explicit pentru o campanie la Primăria Capitalei;

În aceste condiții, întrebarea din titlu nu este ironică și nici personală. Este o întrebare de interes public:

Cum ajunge numele unui candidat la Primăria Capitalei să circule ca monedă de influență, iar explicația oficială să se lase așteptată?

Piedone îl critică pe noul primar general: „Nu poți juca rolul de victimă când colegii tăi ți-au dat toată puterea!”

Autor

Ioana Mitrit

-

29 ianuarie 2026

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro

Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”

Într-o postare incisivă și plină de substanță, Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Național pentru Reconstrucția României (PNRR), transmite un mesaj direct și necosmetizat către actualul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Piedone subliniază că Bucureștiul nu are timp de scuze și lamentări, ci are nevoie de asumare, coerență și, mai ales, maturitate administrativă.

„Nu poți să vii să te plângi de greaua moștenire când predecesorul tău e colegul tău de partid! Nu poți să spui că nu știai cum stă Primăria financiar, când oamenii tăi îți raportau totul la virgulă!”, spune Piedone, referindu-se la noul context politic de la nivelul Capitalei.

O nouă majoritate, un primar izolat și… multe întrebări

Cristian Popescu Piedone a fost prezent la ședința Consiliului General al Municipiului București, unde s-a format oficial o nouă majoritate politică. Cu ochii săi, a văzut un primar general „uitat în clădirea din Regina Elisabeta de propriul partid”.

Un scenariu greu de imaginat, spune el, dar real: „Bucureștenii au votat, iar de acum încolo, trebuie să vadă și rezultatele. Slavă Domnului că mandatul e de doar doi ani…”

Piedone: „Administrația publică nu e un joc de orgolii!”

Cu o experiență vastă în administrație, Piedone subliniază că nu face politică atunci când vine vorba de binele cetățenilor. Pentru el, primăria este ca o căsnicie la început: o iei cu tot cu zestre – și bună, și grea.

„Ciucule, ești primar general! Revino-ți! Nu poți conduce un oraș dacă te comporți ca un spectator sau ca o victimă. Ai luat primăria? Deschide lada de zestre și apucă-te de treabă!”

Un apel la decență și colaborare în interes public

Piedone le reamintește tuturor consilierilor generali, indiferent de partidul din care provin, că au puterea în mâini. Ei sunt cei care pot face viața mai bună în București, iar el, spune deschis, e dispus să-și ofere întreaga experiență:

„Vor din experiența mea? Le-o dau pe toată, doar ca să vă fie bine tuturor!”

În același timp, atrage atenția asupra faptului că cei care conduc azi companiile municipale sunt, în mare parte, tot din PNL, iar multe dintre deciziile discutabile – cum ar fi posibila creștere a costurilor de transport – vin tot din interiorul noii puteri.

„Sunt aici să spun adevărul!”

Piedone spune clar de ce a mers la ședința CGMB: să spună adevărul, nu să caute aplauze. Pentru el, cetățeanul rămâne în centrul administrației, nu partidul și nici imaginea de moment.

„Primarul general nu e doar primarul celor care l-au votat. Este al tuturor bucureștenilor! Iar gunoiul, gropile sau cultura nu au culoare politică.”

În final, liderul PNRR face un apel la responsabilitate și asumare, afirmând că este deschis să ofere sprijin, dacă din partea actualei administrații vine maturitate și respect față de interesul public.

„Politica la nivel înalt nu e o partidă de ‘leapșa’, ci un exercițiu de responsabilitate. Bucureștiul nu mai are timp de pierdut.”

Ciolacu, în calitate de președinte al CJ Buzău, vrea un audit în instituție

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

După ce a câștigat un prim mandat de președinte – la șefia Consiliului Județean Buzău, după un eșec la prezidențiale, social democratul Marcel Ciolacu a anunțat că vrea un audit extern în instituție.

Fostul șef al social democraților are astfel în intenție să modifice organigrama, aceasta însemnând inclusiv câteva concedieri.

Marcle Ciolacu a prezidat, astăzi, prima ședință ordinară a Consiliului Județean Buzău, după ce a câștigat alegerile din decembrie. Și, cu această ocazie, a transmis că are gânduri mari.

„Am cerut un audit administrativ la nivelul Consiliului Județean și al instituțiilor subordonate. Vom veni cu propuneri de organigrame și cu un aparat mai eficient și mai suplu, așa cum își doresc buzoienii”, a explicat Ciolacu într-o postare pe Facebook.

Postarea are însă și o parte introductivă, unde Ciolacu explică faptul că modificările pe care le așteaptă au legătură directă cu proiectele pe care și le-a pus în gând:

„Prioritatea numărul unu rămâne sănătatea. Lucrăm la un consorțiu medical care să lege spitalele din județ, am avut întâlniri cu managerul Spitalului Universitar de Urgență București și cu primarul municipiului Râmnicu Sărat, iar discuțiile vor continua și cu primarul orașului Nehoiu. Obiectivul este ca Spitalul Județean Buzău să facă pasul către statutul de spital clinic. (…)

Dezvoltarea județului înseamnă investiții. Autostrada A7 deschide oportunități reale, iar rolul nostru este să le valorificăm prin colaborare cu mediul privat. În turism, Organismul de Management al Destinației va aduce ordine, strategie și finanțări clare.

Ne implicăm și în sport, cu accent pe construirea unei academii de juniori, pentru performanță pe termen scurt, mediu și lung.
În perioada următoare voi merge în județ, împreună cu cei doi vicepreședinți, pentru a identifica urgențele din comunități și pentru o coordonare mai bună cu administrațiile locale”.

Marcel Ciolacu a fost ales la conducerea Consiliului Județean Buzău în cadrul alegerilor parțiale desfășurate la începutul lunii decembrie 2025, după ce fostul președinte al instituției administrative, ales în alegerile locale din 2024, Lucian Romașcanu, a plecat pentru un post de membru în Curtea Europeană de Conturi.

Avocată din București, membră PNL, reținută pentru corupție; colegii liberali asigură că va fi suspendată din partid

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

Flagrant ieri a procurorilor anticorupție, în urma căruia o avocată din București, membră a PNL, dar și un fals general SIE au fost reținuți.

Cei doi sunt acuzați de trafic de influență, și, conform procurorilor, „vor fi prezentați Curții de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”.

„PNL Sector 1 susține principiile integrității, responsabilității publice și respectului față de lege”, transmiteau ieri liberalii, după primele informații conform cărora avocata Adriana Mihaela Georgescu fusese prinsă în flagrant pe când primea 60.000 de euro pentru a-și trafica influența la Guvern și la șeful Direcției Naționale Anticorupție.

Azi, oficial, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au anunțat că avocata a fost reținută pentru trafic de influență în formă continuată (două acte materiale), trafic de influență și complicitate la trafic de influență, în același dosar fiind totodată reținut și un bărbat, care pretindea a fi general al Serviciului Extern de Informații.

Așa că, practic, PNL ar cam trebui să se țină de cuvântul dat… pe Facebook. Aici se preciza că „în legătură cu informațiile apărute recent în spațiul public, PNL Sector 1 face următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice:
➡️ Doamna Adriana Georgescu nu este consilier al PNL Sector 1,
➡️ nu este liderul Organizației de Femei a PNL Sector 1,
➡️ nu ocupă nicio funcție de conducere sau reprezentare în cadrul filialei PNL Sector 1.

Menționarea unor astfel de funcții în articolele apărute în presă este eronată și nu reflectă realitatea obiectivă.
În ceea ce privește situația juridică prezentată în mass-media, PNL Sector 1 va respecta strict prevederile statutare și legale, iar imediat ce va exista un comunicat oficial al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Adriana Georgescu va fi suspendată din calitatea de membru al Partidului Național Liberal, conform procedurilor interne”.

Există ceva oficial și, conform DNA, faptele s-ar fi derulat în perioada octombrie – decembrie 2025, când avocata Georgescu i-ar fi pretins unei persoane, devenit martor în cauză, direct sau prin intermediul altei persoane, diferite sume de bani, din care ar fi primit 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025.

„În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.

Totodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.

La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.

În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.

În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul inculpatei G.A.M., i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.

În acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.

În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, arată DNA.

Medici din Gorj, cercetați pentru falsuri

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

Amplă acțiune a procurorilor din Gorj, într-un dosar în care sunt cercetați mai mulți medici, în legătură cu eliberarea de acte neconforme cu realitatea.

Așa că ieri au fost efectuate 41 de percheziții domiciliare în județul Gorj, la locuințele unor persoane fizice și la sediile unor cabinete de medicină a muncii, în vederea probării activității infracționale a mai multor suspecți.

Pe de o parte, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu arată că în cauză există suspiciunea că cinci persoane – un medic și 4 asistenți medicali, ar fi comis o serie de infracțiuni, de la abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

În plus, în cauză mai sunt cercetate și alte 31 de persoane, în beneficiul cătora ar fi acționat cadrele medicale. Însă aceste persoane nu sunt singurele cercetate.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în perioada 2022 – 2025, cinci suspecți, respectiv un medic și patru asistenți medicali specializați în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, fiind instigați de către 31 de suspecți, care în trecut au fost condamnați definitiv de către instanțele de judecată în mai multe cauze penale, și față de care s-a dispus obligarea la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, le-au eliberat acestora din urmă, în fals, fișe de aptitudini și adeverințe medicale prin care au atestat că aceștia nu sunt apți să își îndeplinească obligațiile ce le-au fost stabilite de către instanțele de judecată.

Aceste adeverințe și fișe de aptitudini falsificate au fost utilizate de către cei 31 de suspecți pentru a solicita Serviciului de Probațiune Gorj și instanțelor de judecată, încetarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității.

Totodată, un suspect, medic specializat în domeniul ginecologie, din sistemul privat de sănătate, a emis în cazul mai multor paciente documente în care a consemnat diagnostice medicale fictive și le-a direcționat apoi spre un anumit cabinet medical pentru noi consultații, cu scopul de a furniza acestui cabinet medical un număr mai mare de pacienți și venituri mai mari din consultații medicale.

Un alt suspect, medic din domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, a eliberat în fals adeverințe de concediu medical, care au fost folosite de persoanele cărora li s-au eliberat pentru a justifica lipsa de la locurile de muncă”, precizează procurorii.

CS Olimpia București, Primăria Capitalei, întrebările, tăcerea instituțională, consilierii, votul și șampania

Autor

Sorin PREDA

-

28 ianuarie 2026

Juramant consiler general - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Cu două luni în urmă am trimis 28 de întrebări oficiale, în baza Legii 544/2001, către patru instituții direct implicate în viitorul Clubului Sportiv Olimpia București:
– Agenția Națională pentru Sport (ANS),
– Primăria Municipiului București (PMB),
– Primăria Sectorului 2,
– Ministerul Finanțelor.

Întrebările au fost punctuale și foarte clare, adică simple. Au vizat patrimoniul, temeiul juridic, impactul administrativ și riscurile unui demers care urmează să fie supus votului în Consiliul General al Municipiului București, astăzi 29 ianuarie.

După aproape 60 de zile, niciuna dintre aceste instituții nu a răspuns, cu o singură excepție: PMB.
Iar ceea ce a transmis PMB nu este un răspuns, ci un exercițiu de evitare grosolană a subiectului.

Analfabetism administrativ sau refuz deliberat?

Răspunsul primit de la PMB nu tratează niciuna dintre întrebările mele în mod punctual. Nu clarifică, nu cuantifică, nu asumă. În schimb, reia fragmente de legislație și descrie, vag, un proiect de hotărâre aflat deja pe circuitul decizional.

Această conduită lasă doar două variante posibile:

analfabetism administrativ – în sensul incapacității reale de a înțelege întrebări simple despre bunuri publice concrete;
refuz deliberat de a răspunde, înaintea unui vot cu impact patrimonial major.

Indiferent care dintre cele două variante este adevărată, efectul este identic:
Consiliul General este chemat să voteze fără informații complete, corecte și asumate.

Ce confirmă, de fapt, PMB

Dincolo de evitări, documentul PMB confirmă explicit câteva lucruri ”esențiale”:

– există un proiect de hotărâre privind reorganizarea CS Olimpia București; (știam)
– sunt implicate mai multe entități: Guvernul, ANS, PMB, Sectorul 2, CSM București; (știam)
– sunt vizate mai multe baze sportive: Iancului, Vitan, Sectorul 4 și Străulești. (știam)

Puteam să bănuiesc și în lipsa răspunsurilor PMB că nu vorbim despre sport, ci despre transfer și fragmentare de patrimoniu public. Răspunsurile lor doar mi-au confirmat asta.

Cazul Străulești: o informație mincinoasă într-un document oficial

ANS, prin semnătura lui Constantin-Bogdan Matei (despre care surse afirmă că se va întoarce cât de curând) afirmă, în documentele trimise către PMB, că „Baza Străulești se află în litigiu”.

Această afirmație este contrazisă de realitatea fizică: baza sportivă NU mai există.

Pe amplasamentul respectiv funcționează de ani de zile un cartier rezidențial cunoscut public sub numele de Cartierul Străulești.

Mai mult, nu există niciun dosar public identificabil, nicio hotărâre, nicio procedură judiciară activă care să confirme existența unui litigiu.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

În aceste condiții, afirmația privind „litigiul” apare ca o informație mincinoasă inserată într-un document oficial, informație care stă la baza unui proiect de hotărâre supus votului. Pare mai degrabă că prin mâna lui Constantin-Bogdan Matei tocmai ce s-a produs un FALS IN ACTE PUBLICE, fals ce stă la baza ”Proiectului Olimpia”.

Întrebarea devine inevitabilă: ce anume se transferă, se reorganizează sau se „rezolvă”, dacă obiectul invocat nu mai există? Nici măcar ”litigiul” NU EXISTĂ!

Străulești nu este singura bază. Este doar cea mai convenabilă

Este esențial de subliniat un lucru: Străulești a fost doar una dintre bazele Olimpia.
Există și altele – Iancului, Vitan, Sectorul 4 – ”mai” funcționale, ”mai” vizibile și incomparabil mai valoroase.

Dispariția Străulești din acte, prin menținerea ei într-o stare de „litigiu” fictiv, ridică o întrebare legitimă: este aceasta o simplă neglijență sau o metodă de a șterge urme patrimoniale incomode dintr-un proces mai amplu?

Rareș Hopincă: cere, tace, primește

Primăria Sectorului 2 solicită.
PMB aprobă.
Guvernul nu se opune.

În tot acest lanț, Sectorul 2 nu răspunde la nicio întrebare. Nu explică ce intenționează să facă cu bazele. Nu prezintă un plan public. Nu își asumă nimic. Poate pentru CĂ NU ARE!

În același timp, primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, își construiește zilnic imaginea unui administrator competent. Mă întreb, oare a devenit Sectorul 2 prea mic pentru Hopincă?

Pentru că „mai mult” nu înseamnă automat „mai bine”, cum greșit probabil crede primarul de la 2. Iar preluarea de patrimoniu public fără explicații, fără transparență și fără răspunsuri nu este administrație.
Este exercitarea puterii pentru că poate, încă doi ani, și, oricum, filmul ăsta s-a mai văzut, iar apa caldă chiar dacă a fost inventată, nu există. Detalii…

PMB nu știe ori nu vrea să știe

PMB declară, negru pe alb, că nu deține informații despre litigii, despre situația reală a bazelor, despre impactul transferurilor și transferă responsabilitatea juridică pentru afirmații mincinoase către Constantin-Bogdan Matei, că, doar el a semnat.

Aceasta este poate cea mai gravă parte a întregului dosar: o autoritate care administrează patrimoniu public susține un proiect fără să cunoască obiectul concret al acestuia.

În aceste condiții, votul de azi, 29 ianuarie nu este doar discutabil.
Este fundamental viciat.

Întrebarea care nu poate fi evitată

Având în vedere precedentele recente ale Bucureștiului, este legitim să întreb:

poate CS Olimpia București să devină, din club sportiv, un vehicul administrativ pentru redistribuirea unor terenuri extrem de valoroase?

Nu afirm acest lucru.
Dar întrebarea este impusă de tăcere, de informații mincinoase, de evitarea răspunsurilor și de graba votului.

Nota de responsabilitate

Astăzi nu se votează sportul.
Se validează opacitatea și minciuna ca metodă de guvernare.

Când instituțiile refuză să răspundă înainte de vot, când documente oficiale conțin informații mincinoase, iar patrimoniul public este fragmentat fără explicații verificabile, decizia nu mai poate fi acoperită de retorică politică.

Răspunderea devine una administrativă, directă și individualizabilă.

Ceea ce se decide astăzi nu este o reorganizare, ci acceptarea faptului că lipsa informației poate ține loc de legalitate.
Iar acest lucru, odată consemnat, nu mai poate fi corectat prin comunicate.

Totul rămâne scris.

Citește și Cine vrea să „fure” medaliile CS Olimpia București?

După ce un deținut plecat în permisie a dispărut, ministrul Marinescu vrea brățări electronice

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 ianuarie 2026

radu marinescu justitie — Sursa: Facebook

Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.

Săptămâna aceasta, un cetățean turc nu s-a mai întors la penitenciar la finalul unei permisii, iar de aici fel și fel de analize și concluzii.

Spre exemplu, ultima, cea a ministrului Justiției, Radu Marinescu, care consideră o soluție montarea de brățări electronice deținuților.

„Ce ne propunem să facem este să ducem lucrurile mai departe în zona siguranței și anume să achiziționăm brățări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisie, dar și pentru cei care merg să lucreze.

Pentru că avem o mare problemă. Avem 25.000 de deținuți în România în momentul de față. Oamenii vor să lucreze. Pentru a munci în afara perimetrului, ei trebuie să fie însoțiți de persoane care să fie agenți de caz. De unde atâția agenți? Este un deficit în momentul de față de aproximativ 5.000 de persoane, pe care nu le mai putem angaja în momentul de față, pentru că, știți cu toții, suntem în zodia restricțiilor financiare și ne luptăm să echilibrăm bugetul public.

Avem nevoie de mai multă tehnologie, iar această tehnologie va putea fi utilizată și pentru monitorizarea persoanelor. (…) Costurile pentru cele șase mii de brățări, plus sistemul de software aferent, ar fi undeva la 100 de milioane de lei din câte am înțeles. (…) Este o realitate că, iată, avem nevoie și de tehnologie.

Nu putem vorbi, din punctul meu de vedere, de digitalizare sau de tehnologizare numai ca o retorică frumoasă și numai pe hârtie; trebuie să facem și pașii concreți, efectiv, ca să și realizăm. Eu, dacă am acele brățări electronice, în sens instituțional, dacă am aceste resurse, bineînțeles că pot să maximizez veniturile ANP.

Pentru că, dacă vor ieși la muncă jumătate dintre deținuții din momentul de față, vor fi venituri superioare și pentru bugetul statului, și pentru ANP, și pentru omul în sine, care, muncind, are altă reprezentare față de societate”, a spus ministrul Marinescu.

Atas Abdullah, om de afaceri turc condamnat la 22 de ani de închisoare și 10 luni după ce a ucis un polițist de la Rutieră, în 2015, s-a făcut nevăzut, după o permisie de câteva zile.

Acesta îndeplinise toate condițiile pentru a primi aprobarea de a părăsi Penitenciarul Rahova, în condițiile în care din 2015 și până în prezent mai avusese peste 20 de permisii similare.

Însă, acum este în categoria urmăriților „most wanted”: „La data de 26.01.2026 Penitenciarul Bucuresti-Rahova informeaza ca sus-numitul nu a mai revenit din permisie pentru continuarea executarii pedepsei”, sunt detaliile de pe pagina Poliției Române.

Nou director la BNR: Mugur Dragoș Tolici, „Cavaler” decorat de Iohannis

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 ianuarie 2026

Banca Națională a României (BNR) va avea un nou director, începând de luna viitoare.

Este vorba despre funcția director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC).

BNR a anunțat astăzi că se face un soi de rocadă între directorii instituției. Astfel, Mugur Dragoș Tolici, în prezent director la Direcția resurse umane, va prelua funcția de director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC). Fostul director al acestei direcții, Ionuț Nițu, se afla pe post din anul 1990.

„Mugur Tolici și-a început cariera în cadrul băncii centrale în anul 1994 și a condus câteva direcții din structura instituției înainte să devină director de resurse umane, în noiembrie 2009. Astfel, el a fost director al Direcției de politică monetară timp de un an până în 1999, consilier al viceguvernatorului BNR Cristian Popa în perioada 2000-2004 și apoi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu din decembrie 2004 până în martie 2008.

Ulterior, acesta a ocupat postul de director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. În intervalul 2018 – 2019, Mugur Tolici a îndeplinit funcția de reprezentant al României la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Mugur Tolici este absolvent al specializării Finanțe-Bănci în cadrul Academiei de Studii Economice (1993), unde, în 2010, a obținut și diploma de doctor în economie. În 1998, el a urmat cursurile unui program în domeniul afacerilor internaționale la Georgetown University (SUA)”, se arată într-un comunicat al BNR.

Conform informațiilor de pe site-ul BNR, în prezent funcția de director este al DETC este vacantă, în timp ce director adjunct este Ioan Muntean. Pe de altă parte, la Direcția resurse umane încă apare ca director Mugur Dragoș Tolici, iar director adjunct este Ștefan Tarța.

„Preluarea conducerii Direcției emisiune, tezaur și casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism și respect, așa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Națională”, a arătat Mugur Tolici.

De menționat că numele noului director Dragoș Mugur Tolici este menționat în noiembrie 2024 într-unul din decretele semnate de fostul președinte Klaus Iohannis. La acel moment, „în semn de apreciere pentru merite deosebite în activitate și în cariera îndelungată, încununată de realizări remarcabile în cadrul Băncii Naționale a României, cu rezultate de impact favorabil în dezvoltarea economiei naționale”, lui Tolici i-a fost conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, la „pachet” cu celui căruia îi va lua locul și alți directori ai BNR – pe politică monetară, studii economice, contabilitate, supraveghere, platforme digitale și securitate cibernetică.

Parchetul European, zeci de percheziții în Vrancea, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 ianuarie 2026

Procurorii Parchetului European spun că au dat de urma unei „afaceri” mascate în spatele unui așa-zis sprijin acordat unor tineri defavorizați.

Mai precis, mai multe persoane sunt suspecte în dosarul Parchetului European din Iași, anume că ar fi fost implicate „într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro”.

Ieri au fost derulate 25 de percheziții domiciliare în orașul Focșani și în alte localități din județul Vrancea, în cadrul unei anchete privind suspiciunea de fraudă legată de un proiect finanțat de UE de sprijinire a planurilor de afaceri ale tinerilor defavorizați.

Procurorii spun că, „pentru a crea o aparență de legalitate, au fost întocmite documente false pentru a arăta activități economice care nu au avut loc niciodată, inclusiv plăți fictive ale angajaților, achiziții false și contracte de închiriere false, permițând grupului să acceseze necorespunzător fondurile europene”.

Și, chiar dacă date oficiale au fost comunicate recent, procurorii au luat o serie de măsuri. Astfel, din ce se arată într-un comunicat, „au fost confiscate zece proprietăți, inclusiv case și terenuri, în valoare de aproximativ 300 000 de euro, iar conturile bancare ale celor zece suspecți au fost înghețate”.

„Ancheta, susținută de Structura de Sprijin EPPO din România, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea și Inspectoratul de Jandarmerie Județean Vrancea, a scos la iveală faptul că un grup de persoane ar fi fost implicat într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro (1.227.476 lei) din fonduri operaționale finanțate din fonduri umane UE, din programul nerambursabil.

Potrivit probelor, suspecții controlau o rețea de zece firme înființate pe numele unor tineri defavorizați pentru a obține în mod fraudulos subvenții europene.

Au fost identificați și coordonați zece tineri, între 16 și 29 de ani, cu condiții de viață precare și nivel scăzut de școlarizare, pentru a urma cursuri de antreprenoriat și a înființa oficial companii.

Aceste companii au semnat apoi contracte de subvenție cu un partener de proiect, o mare companie din Focșani, în timp ce tinerii fondatori nu cunoșteau în mare măsură caracterul pur formal al afacerilor”, precizează Parchetul European.

Reforma parcărilor, pe genunchi: jurnaliștii și persoanele cu dizabilități sunt problema, mașinile PMB – decor

Autor

Sorin PREDA

-

27 ianuarie 2026

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat recent că sistemul de parcări al Bucureștiului este un „non-sens”. Că pierde bani. Că e plin de excepții. Că trebuie curățat.

În lista de vinovați apar jurnaliștii. Apar gratuitățile. Apar și persoanele cu dizabilități. Aceleași persoane cărora Nicușor Dan le-a tăiat indemnizația. Acum, administrația Ciucu le taie și parcarea.

Discursul pare coerent pentru bula primarului. Dușmanul e clar. Costul social e acceptabil.

A doua zi după aceste declarații, „non-sensul” putea fi văzut, nu explicat. Fotografiile care însoțesc acest text nu sunt ilustrative. Sunt documentare.

Parcare publică PMB, la intrarea în Parcul Carol. Aproximativ 80 de locuri. Nimic special. Exact genul de parcare care ar trebui să producă bani, oră de oră, fără filozofie.

În fotografii se vede clar: aproape 20 de locuri ocupate de autovehicule ale Poliției Locale a Municipiului București. Aliniate. Curate. Parcate regulamentar. Fără tichet. Fără plată. Fără limită de timp.

Un sfert din parcare scos complet din circuitul economic.

Nu e o întâmplare surprinsă la o oră nepotrivită. Nu e o excepție. E un mod de funcționare. Repetitiv. Vizibil. Stabil.

În timp ce persoanele cu dizabilități sunt invocate ca problemă de eficiență, instituțiile administrației parchează zilnic, gratuit, pe domeniul public. Fără dezbatere. Fără comunicat. Fără explicații.

Fotografiile nu comentează. Nu acuză. Nu cer nimic. Doar arată.

Se vorbește mult despre pierderi. Despre ordine. Despre reformă. Dar reforma începe mereu din afara administrației. Niciodată din interior. Niciodată de la sine.

Mașinile administrației nu sunt considerate o problemă. Sunt considerate un dat. Un drept implicit. Un fundal.

Probabil nu e ilegal. Probabil e justificat. Probabil există note interne. Dar aceste justificări nu apar atunci când se vorbește despre „ineficiență” și „non-sens”.

Asta nu e o scăpare. E o alegere.

Fiecare primar își face administrația după chipul și asemănarea lui. Ca un mic dumnezeu ce este. Își alege ce vede, ce numără și ce ignoră. Decide cine e „excepție” și cine e „necesitate”.

În fotografiile de la Parcul Carol nu apar jurnaliști. Nu apar persoane cu dizabilități. Apar doar mașinile administrației, ocupând spațiu public, fără cost, fără urgență, fără explicație publică.

Dacă asta e reforma parcărilor, atunci problema nu e lipsa de bani. Problema e cine are voie să ocupe loc fără să fie numit problemă.

Iar asta nu se vede din comunicate. Se vede din poze.

PS: Nu parcarea jurnaliștilor este miza. În cazul persoanelor cu dizabilități, da. Miza este ipocrizia neobosită a unui discurs care vorbește despre eficiență, dar a evitat întotdeauna dovada bunei credințe.

Citește și Ciprian vs. Ciucu: Când administrația își întoarce spatele

Contre între un fost și un actual ministru, pe tema fondurilor europene: „S-a făcut rahatul praf”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

27 ianuarie 2026

Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat că „pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf”.
Câciu este destul de activ pe Facebook, atent la discuții și, mai ales la acuze, așa că nu a întârziat să îi răspundă lui Dragoș Pîslaru.

Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu a făcut un soi de inventar al fondurilor atrase de MIPE în mandatul său vs mandatul lui Dragoș Pîslaru, cu un mesaj: „Vă țin pumnii, pentru a aduce cât mai mulți bani europeni. Pentru că asta este ceea ce contează! Deocamdată sunteți pe minus (2,5 mld minus 7 miliarde pierdute definitiv)! Succes! Vine februarie! Sper să nu pierdeți încă 680 de milioane de euro din PNRR”.

E adevărat, Câciu îi scrie nu lui Pîslaru, ci lui Pâslaru. Plus alte câteva omisiuni de diacritice. Dar, atunci când te pricepi la cifre și la proiecte europene, limba română nici nu mai e așa importantă.

„Domnule Pâslaru, luați un pix și notati:
Câciu, ministrul fondurilor europene (iunie 2023-decembrie 2024):
10,4 miliarde euro intrate în conturile României.

Din acestea, 2,4 miliarde euro pentru exercițiul 2021-2027(7,2%), restul fiind închiderea absorbtiei pe 2014-2020 la 99,5% și PNRR -Repower.
Contracte?
40 miliarde euro pe PNRR si 30 miliarde euro pe coeziune 2021-2027.
Conditii favorizante îndeplinite, adica acces la fonduri!
Asta am lasat in urma.

Pe coeziune 2021-2027 am preluat zero apeluri, zero proiecte depuse si zero contracte.
Datele sunt publice, pe site-ul MIPE si pe site C.E.!
Nu puteți minți pe ele, cifrele nu mint!

Apoi a venit domnul Bolos care a continuat implementarea proiectelor si a crescut absorbtia pe coeziune cu încă 2,3 miliarde euro, plus încasarea partiala a cererii de plată 3 din PNRR!
Dumneavoastra?
Zero pe PNRR. De fapt, minus, ca ati pierdut 7 miliarde euro.
Doar 2,5 miliarde euro în aceste 6 luni, pe coeziune.
Spor sa aveti!

Despre discreționar, nu știu de ce „hoțul strigă hoții”.
Citeam în presă că o firmă la care ati fost acționar a prins ceva contracte cu MIPE dupa ce ati ajuns ministru.
Citeam si alte lucruri legat de bazele de date din MIPE.
Nu este treaba mea asta.
Este treaba institutiilor abilitate.

Despre spitale, domnule, mai ales despre Sibiu, nu cred ca aveti toate datele.
Cei care implementeaza investitiile din PNRR pe sanatate sunt la alt minister.
Eu înteleg ca ati vrut și dvs sa ziceti ceva, dar, hai sa repetam:
10,4 miliarde euro, Câciu
2,5 miliarde euro, Pâslaru”.

Reacția lui Câciu vine, așa cum am arătat, după o serie de declarații deloc laudative ale lui Dragoș Pîslaru. Într-un interviu pentru StartupCafe.ro, acesta a atras atenția că „PSD-ul ar trebui să se lămurească, în primul rând, dacă sunt la opoziție sau la guvernare”.

„Eu nu am stat să mă vait cu situația pe care am primit-o atunci când am venit, pentru că asta cu moștenirea e fumată. (…) Dar cred că este vorba de o iresponsabilitate și ipocrizie enormă ca, după niște ani în care pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf, scuzați-mă că vă spun, pe bani naționali s-au dat discreționar sume pe care nu le aveai în buget, deci tu practic ai avut la dispoziție banii europeni și ai preferat în mod explicit să folosești fonduri naționale pe care le dai discreționar și faci o mare împărțeală în economie din bani naționali, fără să te concentrezi de fapt pe banii europeni… (…)

Românii trebuie să știe că în momentul în care tu te duci în finanțele publice cu un discreționar politic care nu ia nimic în calcul decât cum să-ți faci tu împărțela între clienții tăi politici, nu ai cum să termini și să fii bun gospodar pe partea de fonduri europene. Fondurile europene nu funcționează pe marea împărțeală”, a spus ministrul Pîslaru, pentru sursa citată.

Bolojan, despre suspiciunile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Aștept ca o comisie calificată să anunțe o decizie”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

27 ianuarie 2026

Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul, a arătat astăzi premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a lăsat însă a se înțelege că nu se grăbește să tragă vreo concluzie, ci așteaptă „ca o comisie calificată să anunțe o decizie într-o formă sau alta”.

Luna aceasta, jurnalista Emilia Șercan a scris un articol potrivit căruia Radu Marinescu și-ar fi plagiat teza de doctorat – mai mult de jumătate.

Este vorba despre lucrarea care i-a conferit lui Marinescu titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Însă, la acel moment, Radu Marinescu a arătat că este vorba despre un „articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă”.

Evident, la scurt timp, PSD a transmis că „îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică”.

Însă nici de partea cealaltă a eșicherului politic nu au fost anunțate măsuri dure. Spre exemplu, chiar zilele trecute, președintele Nicușor Dan, răspunzând la întrebarea legată de plagiatul lui Marinescu, sublinia că sunt alte teme „mai importante” în care un șef al statului ar trebui să se implice.

„Sunt multe bătălii de dus, asta este opinia mea. Noi am avut o perioadă, anii ’90-2000, în care era o obișnuință în universitățile din România pentru o parte dintre, în fine, profesori îndrumători să îndrume oamenii să ia de aici, să ia de acolo, plagiat. Un fapt. O parte din oamenii ăștia sunt parte din elita politică a României de azi.

Nu există o contrapondere politică față de această realitate. Ca să vă spun foarte tranșant, sunt bătălii mai importante, cum ar fi justiția, evaziunea fiscală, un proiect economic pentru România, în care eu doresc să mă implic”

Mai tranșant a fost însă astăzi premierul Ilie Bolojan:

„Fiecare om care este pe o funcție publică, care are suspiciuni, care este atacat pe un motiv sau altul, în mod cert are niște vulnerabilități care îi slăbesc autoritatea de a-și exercita acel mandat. Acest lucru este general valabil nu doar în acest caz, ci în orice fel de caz. (…)

Am încercat în toată această perioadă să-mi evaluez miniștrii după ceea ce fac. Acum, sigur, ce poți să faci în situația în care partidul din care provine ministrul îl susține? Sigur, poți forța o demitere, cu scandalul de rigoare, pe baza unei acuzații, dar înțeleg că astăzi Comisia de Etică a Universității din Craiova, locul unde ministrul Marinescu a obținut acest doctorat, are două sesizări și aștept ca o comisie calificată să anunțe o decizie într-o formă sau alta în acest sens, în așa fel încât să poți să ai o certificare, pentru că nu premierul, nu altă persoană poate să certifice un astfel de lucru sau altul.

Dar, per ansamblu, orice s-ar spune, un plagiat este o formă de furt intelectual. Aceasta este adevărul”, a atras atenția Bolojan, citat de Agerpres.

Fotografiile care complică o delimitare simplă

Ce spun ancheta și presa despre bani

Delimitarea PNL și ruptura de realitate

Numele lui Ciprian Ciucu în narațiunea publică

Întrebarea care nu mai poate fi evitată

Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”

O nouă majoritate, un primar izolat și… multe întrebări

Piedone: „Administrația publică nu e un joc de orgolii!”

„Ciucule, ești primar general! Revino-ți! Nu poți conduce un oraș dacă te comporți ca un spectator sau ca o victimă. Ai luat primăria? Deschide lada de zestre și apucă-te de treabă!”

Un apel la decență și colaborare în interes public

„Vor din experiența mea? Le-o dau pe toată, doar ca să vă fie bine tuturor!”

„Sunt aici să spun adevărul!”

„Primarul general nu e doar primarul celor care l-au votat. Este al tuturor bucureștenilor! Iar gunoiul, gropile sau cultura nu au culoare politică.”

„Politica la nivel înalt nu e o partidă de ‘leapșa’, ci un exercițiu de responsabilitate. Bucureștiul nu mai are timp de pierdut.”

Analfabetism administrativ sau refuz deliberat?

Ce confirmă, de fapt, PMB

Cazul Străulești: o informație mincinoasă într-un document oficial

Această afirmație este contrazisă de realitatea fizică: baza sportivă NU mai există.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

Străulești nu este singura bază. Este doar cea mai convenabilă

Rareș Hopincă: cere, tace, primește

PMB nu știe ori nu vrea să știe

Întrebarea care nu poate fi evitată

Nota de responsabilitate

Citește și Cine vrea să „fure” medaliile CS Olimpia București?

Rămâi conectat

Ultimul articol