2.9 C
București
luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 34

Companie de stat unde bărbații primesc „spor de femeie”; ministrul Energiei a trimis corpul de control

bani

De „Parfum de femeie”, clasicul film, am auzit mulți. Dar de „spor de femeie”, prea puțini dintre noi.

Iar unul dintre cei care au auzit recent de acest „spor de femeie” este Bogdan Ivan, deși sporul cu pricina se acordă într-una dintre instituțiile aflate în subordinea ministerului pe care îl conduce.

La Ministerul Energiei există o companie numită Societatea de Administrare a Participanților în Energie – SAPE, prea puțin cunoscută publicului larg. Și mai puțin cunoscut este un spor din această instituție, despre care a dezvăluit mai multe Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Într-o discuție la Antena 3, ministrul a precizat că la SAPE se acordă un așa numit „spor de femeie”, care este încasat inclusiv de bărbați.

E o companie pe care am descoperit-o și eu când am ajuns la minister. Ideea companiei e una deșteaptă, dar modul în care a fost optimizată cred că lasă de dorit. Concret, e un lucru foarte simplu: gestionează un fond de investiții în energie de aproximatv 100 de milioane de euro, care pot fi folosiți mai departe pentru a-i investi punctual împreună cu băncile în proiecte de energie. (…)

Eram săptămâna trecută la birou, ce-i drept la final de program, semnam mapa și am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanță și când am văzut că își ating indicatorii de performanță cei din Consiliul de Administrație dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului și dacă e o femeie în board-ul de conducere de al companiei automat o să își încaseze sumele, nu știu exact cât e, câteva mii de lei. (…)

Sunt nemulțumit de cum arată și am trimis Corpul de Control la control la compania SAPE pentru a primi un raport oficial privind activitatea de acolo și la capacitatea managerial”, a spus ministrul Ivan pentru sursa citată.

Fals pastor, arestat pentru înșelăciune

Sursa: pixabay.com

Un bărbat din județul Satu Mare a fost arestat pentru 30 de zile pentru înșelăciune, după ce s-a descoperit că își atribuia diverse funcții pentru a obține bani.

Potrivit procurorilor, bărbatul se dădea chiar pastor la Biserica Penticostală din Satu Mare, reușind astfel să înșele mai multe persoane.

Ancheta în cazul inculpatului este coordonată de Parchetul de pe lângă Satu Mare, care detaliază că cel vizat este cunoscut cu antecedente penale. Și, „atribuindu-și în fals nume și calități mincinoase, respectiv calitatea de funcționar public în cadrul DGASPC sau, după caz, calitatea de pastor la Biserica Penticostală din Satu Mare, a pretins de la două persoane vătămate sume de bani justificate fie de un caz social, fie de necesitatea achitării unor taxe pentru a intra în posesia unor bunuri presupus a fi ajutoare din partea bisericii”.

În acest mod, bărbatul ar fi înșelat părțile vătămate cu 3.200 de lei. De aici, inculpatul a fost reținut și propus spre arestare preventivă, Judecătoria Satu Mare admițând „propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare privind pe inculpatul Fogarași Iovan, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la înșelăciune (persoană vătămată Alu Menziken SRL), înșelăciune, (persoană vătămată Băbșan Claudiu) și înșelăciune, (persoană vătămată Băbșan Claudiu).

Dispune arestarea preventivă a inculpatului Fogarași Iovan pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.07.2025 şi până la data de 08.08.2025 inclusiv. În

Respinge ca neîntemeiată solicitarea avocatului din oficiu al inculpatului și a inculpatului cu privire la respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive sau luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu”.

Potrivit procurorilor, „împotriva măsurii preventive s-a formulat contestație de către avocatul inculpatului, care urmează a fi soluționată de Tribunalul Satu Mare”.

ANPC își consolidează infrastructura și performanța: începe modernizarea sediului central și se raportează 210.000 € recuperați pentru consumatori în S1 2025

Cristian Popescu Piedone Presedintele ANPC

Investiție în infrastructură: modernizarea clădirii C1 a ANPC

La 1 iulie 2025, Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a emis autorizația de construire nr. 183 pentru reabilitarea și extinderea corpului C1 al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Valoarea totală a lucrărilor este estimată la 40,86 milioane lei, contractul fiind atribuit asocierii Concrete and Design Solutions SRL – Yardman SRL – Baustark SRL – Euro Building Ideea SRL. Durata de execuție: 24 luni de la ordinul de începere.

Componenta-cheie: laborator LAREX de generație nouă

În noul imobil va funcționa un laborator LAREX echipat la standarde europene, destinat analizelor de siguranță alimentară, cosmetice și produse industriale. Creșterea capacității analitice va permite:

  • reducerea timpului de răspuns la solicitările comerțului și ale consumatorilor;
  • acuratețe superioară a testelor comparativ cu dotarea actuală;
  • aliniere la cerințele Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței.

Prin această inițiativă, ANPC – instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei – își extinde baza tehnică pentru verificarea calității și conformității produselor din piața internă.


Performanță operațională: 210.000 € recuperați în doar șase luni

În paralel cu investițiile imobiliare, Centrul European al Consumatorilor România (ECC Romania) – structură ANPC specializată în litigii transfrontaliere – a publicat rezultatele semestrului I 2025:

Indicator (S1 2025)Valoare
Sume recuperate pentru consumatori210.000 €
Solicitări primite din România+2.900
Solicitări primite din alte state UE/SEE/UK~130

Top domenii de reclamații

  1. Transporturi (36 %): anulări/întârzieri zboruri, închirieri auto.
  2. Produse & servicii diverse (18 %): financiare, obiecte personale.
  3. Îmbrăcăminte și încălțăminte (12 %).
  4. Recreație și cultură (10 %).
  5. Mobilier și electrocasnice (9 %).

Față de S1 2024, plângerile privind transportul aerian au avansat cu 15 %, iar sesizările pe segmentul „diverse servicii” au crescut cu 30 %. În schimb, disputele legate de achiziții online de textile au scăzut cu aproape 50 %.

ECC Romania operează în cadrul rețelei ECC-Net (29 de centre în UE, Islanda și Norvegia) și oferă gratuit asistență juridică amiabilă cetățenilor care întâmpină probleme în tranzacții transfrontaliere.


Implicații pentru mediul de afaceri și consumatori

  • Operatorii economici trebuie să se pregătească pentru standarde de laborator mai stricte și termene de răspuns mai rapide din partea ANPC odată cu finalizarea clădirii C1.
  • Consumatorii beneficiază deja de o rată ridicată de recuperare a sumelor disputate, consolidând încrederea în mecanismele alternative de soluționare.
  • Parteneriate public-private precum colaborarea Primăriei Sector 4 – ANPC pot deveni model de bune practici pentru modernizarea infrastructurii instituționale la nivel național.

Modernizarea sediului și extinderea laboratorului, corelate cu performanța ECC Romania, confirmă strategia ANPC de a combina investițiile în capacitate tehnică cu rezultate concrete în protecția consumatorilor.

Paul-Philippe al României rămâne în străinătate; justiția franceză a refuzat extrădarea

Paul al Romaniei - Foto Politia Romana

Curtea de Apel de la Paris a refuzat să îl extrădeze în țară predea pe prințul Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea.

Autoritățile române cer de câțiva ani aducerea în țară a lui Paul-Philippe pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar pentru trafic de influență în legătură cu un conflict privind succesiunea regală, fără succes momentan.

Condamnat pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 9,5 milioane de euro, în legătură cu retrocedarea ilegală a Fermei regale de la Băneasa, prințul Paul are mandat de arestare din 2020.

Potrivit Agerpres, președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel de la Paris a subliniat că autoritățile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporționat”.

Totodată, aceeași sursă notează că judecătorul a a mai precizat că s-a pronunțat asupra admisibilității mandatului de arestare, nu însă și pe fondul acestui dosar.

Paul al României a fost inițial arestat în Malta, iar în vara anului trecut a fost eliberat pe cauțiune, până la terminarea procesului de extrădare, fiind plasat sub control judiciar. Deși inițial pe fond s-a decis predarea acestuia, în final s-a respins cerera de extrădare, pe considerentul că există un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale condamnatului de viță nobilă.

Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940. Or tocmai această sorginte i-a adus lui Paul al României probleme. De fapt, modul în care acesta a înțeles să obțină moștenrea – prin ilegalități, au constatat magistrații români.

În dosarului prințului Paul au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puțin 145 milioane de euro. O primă sentință a fost pronunțată de Curtea de Apel Brașov în 2019, iar ulterior, pe 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv condamnarea inculpaților.

Totodată, s-a dispus confiscarea de la Paul-Philippe al României a sumei de 4.000.000 de euro și desființarea mai multor acte, cu ajutorul cărora acesta s-a făcut proprietar în mod nelegal.

Prima moțiune împotriva Guvernului Bolojan

Nici bine nu a intrat în „pâine”, că Guvernul Bolojan se vrea deja răsturnat.

Motivul contestării îl reprezintă asumarea primului pachet al măsurilor de austeritate, ceea ce i-a făcut pe reprezentanții AUR să declare că vor iniția o moțiune de cenzură.

Astăzi, moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii AUR și susținută de restul formațiunilor extremiste din Parlament va fi citită în plenul comun. Va urma votul, pe 14 iulie, pentru a fi derulată procedura fiind chiar prelungită sesiunea extraordinară a Parlamentului.

Până la vot, știm că moțiunea a fost inițiată de 131 de deputaţi şi senatori – AUR, SOS, POT și neafiliații care au plecat din aceste partide. „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” – se numește moțiunea:

Mesajul principal al guvernului Nicuşor Dan-Ilie Bolojan este limpede: „Nu putem echilibra bugetul doar reducând cheltuielile. Trebuie să creştem şi taxele!” Păi ce logică urmează guvernanții? (…) Noi, opoziția, nu putem să acceptăm Legea austerității propusă de cabinetul condus de Ilie Bolojan din următoarele motive:

Partidele actualei coaliții guvernamentale sunt singurele vinovate de situația bugetară actuală şi este profund imoral să pretinzi că repari o ticăloşie cu aceiaşi oameni care au comis-o; Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a induce recesiune şi scăderea nivelului de trai;

Creşterea taxelor pe consum va produce creşterea necontrolată, la niveluri de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist; Costul austerității este repartizat doar românilor (antreprenori, salariați şi pensionari), în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face;

Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiectiv risipa sau furtul din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate – suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depăşind anual 20 de miliarde de lei (vezi cazul centralei electrice de la lernut, al cărui cost creşte de şase ani neîntrerupt sau al centurii de la Comarnic, care a „beneficiat” de o suplimentare de aproximativ o treime din costul la data semnării contractului plus refacerea studiului de fezabilitate după execuția a 48% din lucrare).

Iată de ce acest Guvern, provenit dintr-o fraudă care a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic.

Drept urmare, vă cerem doamnelor şi domnilor senatori şi deputați să votați în favoarea moțiunii de cenzură şi împotriva proiectului de lege al austerității! Lăsați țara să respire, lăsați țara să trăiască!”.

Director din Primăria Capitalei și alți angajați, acuzați de abuz în serviciu și fals

Primaria București

Corupție la Primăria Capitalei, mai precis la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (DGAPMFP).

Aceasta au descoperit procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, care au dispus trimiterea în judecată a nu mai puțin de șase persoane angajate aici.

Procurorii anticorupție îi acuză pe cei șase inculpați de infracțiuni săvârșite în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare în instituția din subordinea Primăriei Capitalei, în condițiile în care în cauză, au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției cu șase alți inculpați, care „au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:

pedepse cuprinse între 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere 3 ani și interzicerea unor drepturi și 9 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

Este vorba despre Cristina Luminița Cristea, la data faptelor șef al Compartimentului de resurse umane din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), instigare la fals intelectual (două infracțiuni), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată), Alexandru Valentin Crăciun, inspector de specialitate (două infracțiuni de fals intelectual, în formă continuată), Mihai Guțanu, șef serviciu (trei infracțiuni de fals intelectual, dintre care două în formă continuată), Cristina Nicoleta Radu, șef resurse umane (fals intelectual în formă continuată), U.V., candidat la un concurs de angajare din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, două infracțiuni de fals intelectual, dintre care una în formă continuată), U.C., soțul inculpatei anterior menționate (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații).

Acordurile de recunoaștere a vinovăției au ajuns pe rolul Tribunalului București, acolo unde vor fi judecați și inculpații care nu au admis sub nicio formă că au aranjat concursuri sau au beneficiat de angajări pe „pile”.

Astfel, au fost trimiși în judecată Emanuel Victor Picu, la data faptelor director general al DGAPMFP, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), fals intelectual (șapte infracțiuni dintre care șase în formă continuată), Mariana Radu – fost inspector de specialitate al compartimentului Resurse Umane al DGAPMFP (îndeplinind temporar funcția de șef compartiment) – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual (opt infracțiuni dintre care șase în formă continuată), uz de fals, în formă continuată (șase infracțiuni), S.B.C., candidat la concursul de angajare din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual – două infracțiuni), M.I., candidat la concursul de angajare (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fals intelectual), Valentina Țoancă, fost angajată a DGAPMFP, și George Marius Vîrlan, fost jurist în cadrul DGAPMFP, ambii pentru fals intelectual în formă continuată.

În prezenta cauză s-au desfășurat cercetări în legătură cu modalitatea în care, în cursul anului 2021, s-au organizat și s-au desfășurat trei concursuri de angajare la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (DGAPMFP) din cadrul Primăriei municipiului București, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către directorul general al instituției, inculpatul Picu Emanuel Victor, cu sprijinul altor funcționari din subordinea sa. Aceste proceduri de angajare ar fi fost derulate cu încălcarea prevederilor legale, concursurile/examenele fiind simulate pentru angajarea anumitor persoane, condițiile de concurs fiind stabilite în funcție de formarea și aptitudinile profesionale (studii, specializări și vechimea în specialitate) ale persoanelor vizate pentru angajare.

Legea impune ca angajarea într-o instituție publică să fie făcută doar în baza unui concurs, iar simularea concursurilor garanta ocuparea, de către persoanele agreate, a posturilor respective.
În cazul inculpatei M.I., inculpatul Picu Emanuel Victor cunoștea că angajarea acesteia va fi urmată imediat de detașare la o altă instituție, iar angajarea în cadrul DGAPMFP era necesară doar pentru a-i asigura un contract pe o perioada nedeterminată, care condiționa detașarea ulterioară.

De asemenea, și în cazul inculpatului S. B. C., inculpatul Picu Emanuel Victor cunoștea că angajarea acestuia va fi urmată de o detașare, aspecte ce ar fi fost comunicate și inculpatei Radu Mariana și despre care ar fi luat la cunoștință și inculpata Cristea Cristina Luminița.

Din probele administrate a rezultat că subiectele și răspunsurile ar fi fost furnizate persoanelor agreate, respectiv U.V., S.B.C. și M.I., înainte de desfășurarea probelor de concurs.

În cazul inculpatelor U.V. și M.I., condițiile pentru concursuri ar fi fost stabilite de către inculpatele Cristea Cristina Luminița și Radu Mariana, numai după ce directorul Picu Emanuel Victor le-ar fi pus la dispoziție o parte din documentele relevante privind cele două persoane agreate sau după ce, la indicația directorului Picu Emanuel Victor, documentele ar fi fost aduse la DGAPMFP, de către persoanele respective/apropiate ale acestora, înainte de publicarea în Monitorul Oficial a condițiilor de concurs.

Inculpatul Picu Emanuel Victor ar fi pus la dispoziția candidaților agreați, direct sau prin intermediar, subiectele și rezolvarea acestora și ar fi semnat mai multe documente care să ateste organizarea, în condiții de legalitate a concursurilor (adrese de desemnare a membrilor în comisia de concurs, decizii de constituire a comisiilor de concurs, de contestații, procese-verbale privind alcătuirea subiectelor, planuri de interviu etc.) unele acte fiind ante-datate, altele atestând împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentele respective ar fi fost falsificate, pe parcursul simulării procedurilor de concurs, de către ceilalți inculpați, angajați ai DGAPMFP.

Faptele descrise mai sus au provocat vătămarea intereselor legitime ale Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (care în prezent are ca instituție succesoare Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”), precum și un prejudiciu de 188.579 lei în dauna instituției, prin angajarea nelegală a lui U.V., S.B.C. și M.I., constând în salariile acestora încasate în perioada mai – decembrie 2021”, au detaliat procurorii anticorupție.

De menționat că atât directorul Picu, precum și alți inculpați – inclusiv dintre cei care au încheiat acum acorduri de recunoaștere a vinovăției, fuseseră trimiși în judecată și în primăvara anului trecut, tot pentru aranjarea unor concursuri.

La acel moment, fostul director general a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane, printre care și doi dintre subordonații săi, precum și de un primar și un funcționar public.

Cerere de extrădare a lui Horațiu Potra către Emiratele Arabe Unite

Sursa: Facebook

Horațiu Potra, consilier local în municipiul Mediaş, fost luptător în Legiunea Străină, dar cunoscut și drept susținător al lui Călin Georgescu, care îi asigura paza, ar putea fi extrădat în România.

Cercetat într-un dosar penal, Potra s-a făcut „dispărut”, iar astăzi ministrul Justiției a precizat că ar fi în Dubai, motiv pentru care a cerut extrădarea.

Horaţiu Potra, cunoscut lider al unei grupări de mercenari care a acţionat în Africa, a fost inițial reținut de polițiști în decembrie, iar instanța a decis că nu prezintă pericol, astfel că l-a plasat sub control judiciar.

Acuzațiile la acel moment țineau de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică, după ce Potra fusese interceptat de polițiști în trafic, împreună cu alți apropiați ai acestuia, în județele Prahova, Dâmbovița, Ilfov și în municipiul București.

În autoturisme, oamenii legii au găsit pistoale, mai multe arme albe (cuțite, săbii, bâte), precum și materiale pirotehnice, care urmau a fi folosite „pentru instigarea unor persoane în comiterea de infracţiuni în cadrul unor întruniri publice neautorizate şi recompensarea acestora”.

Mai apoi, în februarie, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte au propus arestarea în lipsă a mercenarului, acuzat, printre altele, de tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale.

La acel moment, Potra însă era deja plecat din țară. Iar astăzi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat într-o intervenție la B1 TV că au fost făcute demersuri către Emiratele Arabe Unite pentru extrădarea lui Horațiu Potra.

Ministerul Justiției și-a îndeplinit absolut toate obligațiile. Nu avem un tratat de cooperare judiciară cu Emiratele Arabie Unite, funcționează principiul general din dreptul internațional al reciprocității și pe această bază legală principială am formulat solicitarea de a fi extrădat în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Noi am transmis către Emiratele Arabe Unite. Nu știu unde se află în momentul de față, dar am iniția demersurile în această direcție. (…) Ca ministru al Justiției nu comentez dosare, cazuri concrete, persoane, principial dacă s-a decis luarea unor măsuri asiguratorii, acestea sunt puse în executare în conformitate cu normele procesual penale și trebuie să aibă o finalitate.

La finalul procesului penal, după ce se va pronunța o hotărâre definitivă, în ăsura în care s edispun anumite măsuri, cum ar fi confiscarea sau plata unor prejudicii, bunurile indisponibilizate pot fi ulterior și valorificate”, a precizat Radu Marinescu pentru sursa citată.

Directorul EximBank, pe „făraș”

Sursa: eximbank.ro

Premierul Ilie Bolojan nu îl vede cu ochi buni pe directorul EximBank.

Ieri, acesta a anunțat că a cerut Ministerului de Finanţe să înceapă procedura de înlocuire a celui care conduce banca românească.

Numele directorului băncii românești este Traian Halalai. Acesta este absolvent al Academiei de Studii Economice, fiind numit în funcție în 2012, de Victor Ponta. Iar zilele trecute, tot Ilie Bolojan a făcut public faptul că EximBank plătește un preț exorbitant pentru chirie în București.

Astfel, deși imobilul folosit ca sediu de EximBank aparține RA-APPS, banca achită chirie unui intermediar. Premierul s-a arătat „revoltat” că EximBank dă „o chirie de trei ori mai mare (…) unui intermediar privat”.

Am cerut Ministerului de Finanţe să declanşeze procedura de înlocuire din funcţie a directorului de la bancă şi, în aceste zile, dacă nu mâine sau poimâine, va pleca sesizarea la parchet, pentru că sper că cineva va constata că nu putem avea pentru aceeaşi clădire două expertize făcute de două companii de stat, două evaluări care arată că un preţ de 60.000 de euro este preţ de piaţă în acelaşi loc şi o altă expertiză care arată că 180.000 de euro este tot în acelaşi loc tot pentru acea clădire un preţ de piaţă. Careva a greşit şi sper să se constate acest lucru”, a spus Bolojan, la Digi 24.

Trei noi judecători constituționali depun jurământul; ultimul, numit de Nicușor Dan

sursă foto: CCR

La finele acestei săptămâni, Curtea Constituțională a României se va întregi.

Trei noi judecători constituționali ar trebui să depună jurământul – după numirile de la Senat și Camera Deputaților, președintele Nicușor Dan a desemnat cel de-al treilea judecător al CCR, în persoana lui Dacian Cosmin Dragoș.

Pe 12 iulie, vor intra în mandat judecătorii numiți de Senat și de Camera Deputaților – Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial al PSD, care îl înlocuiește în funcție pe Marian Enache, și de Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, care îi ia locul lui Varga Attila.

O zi mai târziu, pe 13 iulie, își va începe mandatul la Curtea Constituțională Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan.

Numirile lui Busuioc și a lui Csaba au fost cu ceva discuții și controverse, astfel că Administrația Prezidențială a asigurat că cea de-a treia desemnare – Dacian Cosmin Dragosș, este una potrivită.

Profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, acesta este prezentat într-un comunicat de presă ca fiind „o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023)”, cu „o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”.

Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceștia, trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.

Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani, în condițiile în care tot la trei ani CCR se înnoiește cu o treime din judecătorii ei.

Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.

La scest moment, cei trei noi judecători constituționali îi vor avea drept colegi pe Simina Tănăsescu – numită judecător de președintele României, Cristian Deliorga – numit judecător de Senatul României, Gheorghe Stan – numit judecător de Camera Deputaților (toți aceștia în 2019), Mihaela Ciochină – numită judecător de președintele României, Laura Iuliana Scântei – numită judecător de Senatul României, și Bogdan Licu – numit judecător de Camera Deputaților – toți în 2022).

Grindeanu s-a supărat pe USR și îi acuză pe membrii formațiunii de plagiat

Președintele interimar al social democraților este ușor supărat pe unii dintre parteneri din coaliția de guvernare.

Pentru prima oară, PSD și USR și-au dat mâna pentru ca, alături de alți parteneri, să formeze guvernul, însă spiritele rămân încinse. Iar recent, PSD a punctat că USR plagiază!

Este mai mult decât cunoscută relația tensionată dintre PSD și USR. Fiecare formațiune își aduce de ani de zile acuze variate, iar acum s-a atins un nou „prag psihologic”.

După amendarea proiectului de lege privind măsurile de austeritate bugetară, PSD, prin vocea liderului Sorin Grindeanu, acuză USR că a furat!

Practic, s-au terminat cu zilele în care doar USR acuza PSD de furt. Acum, PSD acuză USR de astfel de practici imorale, mai precis de plagiat. Totul, după ce USR și-ar fi însușit un amendament al social democraților, „fără rușine”.

USR plagiază fără rușine amendamentele PSD și se mai și laudă cu asta!

Parlamentarii social-democrați sunt cei care au propus, de fapt, reducerea cu 40% a subvenției alocate partidelor politice!
Dacă tot susțineți că acest demers are girul tuturor partenerilor din Coaliție, vă propunem ca tăierea subvenției să fie făcută chiar de la prima rectificare bugetară din acest an!

Dragi colegi USR, dacă tot ați pornit pe calea plagiatului, puteați să mergeți până la capăt, și să susțineți toate amendamentele PSD: ridicarea de la 3.000 la 4.000 de lei a pragului privind aplicarea CASS la pensii, renunțarea la plata CASS pentru indemnizația de șomaj/ pentru venitul minim de incluziune, scutirea de plata CASS a indemnizației pentru creșterea copilului, a văduvelor de război, veteranilor și foștilor deținuți politici!”, a răbufnit Grindeanu, pe Facebook.

Sute de posturi de judecător vacante în țară; CSM „Deficitul, imposibil de acoperit”

Scandal mocnit între magistrați și președintele țării, dar și vizavi de măsurile de austeritate care vizează sustemul judiciar.

Pe de o parte, problema este că Nicușor Dan nu a semnat decrete de pensionare și de numire în funcție pentru mai mulți magistrați, iar pe de alta – vârsta la care se vor putea pensiona magistrații ar putea fi modificată.

Nemulțumirile din sistemul judiciar au ajuns în această perioadă până acolo încât Nicușor Dan este acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii că a generat „un blocaj inexplicabil” în justiție pentru că nu a semnat 28 de decrete de pensionare şi 27 de numire pentru magistrați.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, printr-o scrisoare deschisă, solicitând să dispună măsurile necesare pentru finalizarea procedurilor, cât şi Ministrului justiţiei, domnul Radu Marinescu, pentru sprijin instituţional în vederea soluţionării cu celeritate a acestei situaţii”, se arată într-un comunicat.

Pe de altă parte, s-ar putea spune că motivul pentru care magistrații se grăbesc să se pensioneze este că un proiect de lege aflat la Senat, prin care se propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, începând cu 2026.

În acest moment, magistrații ies la pensie în funcție de vechime. Însă până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, iar după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al CSM.

La Senat, proiectul de modificare a legislației privind pensionarea magistraților ar crește vârsta standard de pensionare a judecătorilor și procurorilor și ar reduce rata de înlocuire a veniturilor din activitate cu cele din pensie – 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026, pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Acestea fiind ultimile noutăți, astăzi CSM a revenit cu un comunicat de presă, în care se detaliază o analiză a dosarelor pe care le au magistrați de soluționat, în oglindă cu deficitul din sistem.

În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară.

Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel: la curţile de apel – 606 dosare pe an, la tribunale – 982 de dosare pe an, la judecătorii – 1.519 dosare pe an.

La 01 ianuarie 2024, dintr-o schemă de 5066 de posturi de judecător, erau ocupate 3.903 posturi, fiind vacante 1.163 de posturi. În urma demersurilor realizate de CSM, la 31 decembrie 2024, din totalul de 5.071 de posturi de judecător la finalul anului (cu luarea în considerare a posturilor alocate din fondul de rezervă care justifică diferenţa de 5 posturi faţă de 01 ianuarie 2024), erau ocupate 4.251 de posturi de judecător, fiind vacante 820 de posturi.

Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime.
La data de 01 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.
Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice
”, transmite CSM.

Vocea moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, avocatul europarlamentar AUR Piperea

Foto: Profimedia Images

Gheorghe Piperea, avocat în țară și europalarlamentar AUR – partid considerat extremist – a fost cel care, ieri, a susținut moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene.

AUR anunțase de ceva timp că strânge semnături din greu pentru o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, iar ieri a fost momentul mult așteptat. Dezbaterea pe moțiune.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost luni în centrul unei dezbateri în Parlamentul European, după ce eurodeputatul român Gheorghe Piperea a inițiat o moțiune de cenzură împotriva sa, susținută de 77 de europarlamentari din rândurile dreptei dure sau extreme.

Moțiunea s-a bazat pe trei critici, anume comunicarea prin mesaje text între von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID, mesaje care nu au fost făcute publice, aplicarea presupus abuzivă a Digital Services Act în alegerile naționale și folosirea articolului 122 din tratatele UE pentru a evita Parlamentul în aprobarea planului SAFE – programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărare.

Comisia condusă de Ursula von der Leyen nu mai are încrederea Parlamentului de a susține principiile de transparență, responsabilitate și guvernare corectă esențiale unei Uniuni democratice”, se arăta în textul moțiunii.

Și, din persectiva lui Piperea, acesta este „începutul sfârșitului pentru frau von der Leyen. Aproape nimeni nu a aplaudat-o, iar majoritatea pe care se susține (populari, socialiști, progresiști) e grav avariată. Nu a explicat nimic, nu a dezvălui sms – urile cu Bourla, iar în apărare a adus doar clișee și stereotipuri”.

Ca răspuns la discursul lui Piperea, președinta CE a punctat că gestionarea pandemiei a fost un exemplu de solidaritate europeană, o Europă a solidarității pe care o iubește și „pe care o urăsc extremiștii”.

Referitor la scandalul „Pfizergate”, von der Leyen a admis că „nu este un secret că am fost în contact cu reprezentanți de vârf ai companiilor producătoare de vaccinuri, la fel cum am cerut sfatul celor mai buni epidemiologi sau virusologi din lume”, însă „toate cele 27 de state membre au decis să cumpere vaccinuri din proprie inițiativă”, iar orice afirmație contrară este „pur și simplu o minciună”.

Nu în ultimul rând, despre acuzațiile privind SMS-urile secrete, a spus că sunt „conspirații demontate” și i-a calificat pe cei care aduc astfel de acuze ca fiind „antivacciniști” și „apologeți ai lui Putin”. „Nu vom permite extremiștilor să rescrie istoria”, a spus președinta CE în fața parlamentarilor europeni.

După dezbaterea de ieri, joi va fi votată moțiunea, iar astăzi, Piperea a scris câteva rânduri vizavi de ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European, lăsând a se înțelege că se luptă cu un soi de dictatură.

La dezbaterea moțiunii de cenzură s-au devoalat ipocrizii și ideologii totalitare și au căzut măști. Frau von der Leyen, în clasicul stil sovietic, a confundat Uniunea Europeană cu propria persoană și, arătând câte crize are ea de rezolvat și cât de mult luptă ea să ne salveze de dușmanii cei răi (categorie în care, mai nou, se include și administrația Trump), și-a clamat marea iubire față de popor și Uniune.

În loc de explicații, lozinci. În comparație cu discursul meu, bazat pe fapte și probe, discursul Ursulei s-a cam bazat pe insulte – iar stilul a fost preluat de Manfred Weber, șeful PPE.

Discursul Ursulei a fost realmente jos – a ștampilat moțiunea drept „încercare ordinară”, a utilizat toate clișeele și stereotipurile pe care le-am tot auzit din 2020 încoace (conspiraționist, extremist, prieteni ai lui Putin, pro-europeni versus anti etc.) și a dat ca sigure niște atribute ale semnatarilor moțiunii – de exemplu, că sigur-sigur ei sunt instrumente ale rușilor, oameni care nu cred în știință, negaționiști climatici și contestatari ai plandemiei.

Nu a ezitat să readucă în discurs episoade controversate ale plandemiei, cum ar fi decesele de la Bergamo. Desigur, nu a zis nimic despre decesele din cauza vaccinului și, mai ales, despre decesele din cauza închiderii cvasi-totale a spitalelor, pentru a se concentra pe covid, ca să nu mai vorbesc despre consecințele psihologice și emoționale asupra populației tinere.

Despre sms – urile cu Bourla, absolut nimic, deci, suntem în fața unui refuz oficial de a executa o decizie a CJUE.
Interesant, foarte interesant: Ursula a spus că toate cele 27 de state membre ale UE, prin reprezentanții lor, au fost implicate în scrierea și negocierea contractelor de achiziție centralizată de vaccinuri, contracte în valoare de 71 de miliarde de euro, și că fiecare dintre cei implicați au fost mereu informați și că au participat și la amendamentele ulterioare.

Numai că: (i) acele contracte nu au fost niciodată făcute publice, 90% din conținutul lor fiind cu negru, adică, secretizate; (ii) cu ocazia procesului miliardului de euro aruncat de Cîțu și Voiculescu pe vaccinuri inutile, aceștia au spus că nu au avut nicio implicare, că totul a fost făcut de Ursula, iar dacă DNA are de băgat la pușcărie pe cineva, atunci trebuie să o întrebe pe Ursula. Ori a mințit Ursula ieri, ori au mințit cei doi mari luptători cu plandemia acum 3 ani, a treia opțiune fiind inexistentă”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2.9 ° C
3.3 °
2.7 °
87 %
4.1kmh
100 %
lun
4 °
mar
5 °
mie
8 °
J
3 °
vin
4 °

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou. Și pare că ce a găsit...

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul. Nu „pe...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...

Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...