0 C
București
vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 30

Alexandra Crăciun – Parcursul unui membru PNL de la Dumitrescu la Ciucu, Tuță, Hubert și înapoi la Tuță

George Tuță - Foto Ziarul de Investigații

Alexandra Crăciun s-ar fi născut la Ploiești pe 1 martie 1992. Ar fi urmat studiile liceale și universitare cel mai probabil în orașul natal, formându-se (foarte) ulterior ca inginer (de profesie).

Deși detaliile despre liceul absolvit (număr de clase, medii) nu sunt publice (nici nu trebuie, dar dacă tot o dăm înainte cu transparența, zău că dacă n-ai nimic de ascuns și nu-ți este rușine cu tine, nu văd motive pentru care să n-o faci), se știe că ar fi licențiată în domeniul tehnic, fiind menționată ca „inginer” în documentele oficiale ale candidaturilor sale politice (în ciuda faptului că nicăieri nu am găsit o diplomă a doamnei care să-i ateste spusele).

Putem presupune deci că pregătirea sa academică i-a oferit înalta calificare de inginer, însă cariera sa avea să se orienteze rapid spre administrație și politică, începând chiar din fragedă adolescență.

Încă din timpul facultății, Crăciun a manifestat interes pentru viața publică și politică locală. În paralel cu studiile, a fost activă în organizația de tineret a Partidului Național Liberal (PNL) Prahova, ceea ce indica încă de timpuriu drumul pe care o va apuca.

CV-ul Alexandrei Crăciun nu există! Nu-i de găsit nicio diplomă clară, niciun traseu public (altul decât cel din titlu) verificabil. Dar ce rost are să cauți competență pe hârtie, când poți primi, la nevoie, mărturia solemnă a patru bărbați politici cu greutate – Dumitrescu la Prahova, Ciucu la Sectorul 6, Thuma la Ilfov și Tuță de două ori la Sectorul 1? Când ai de partea ta toată garnitura PNL, cine mai are nevoie de un CV?

De fapt, poate că toți am scăpat din vedere un lucru – ori este atât de profesionistă încât toți se bat pe ea, ori invers, și toți fug de ea. Atât timp cât CV-ul lipsește nu putem decât să ne lansăm în speculații.

Parcursul politic

Iulian Dumitrescu PNL Prahova

Alexandra Crăciun și-a început cariera politică în cadrul Organizației de Tineret a PNL Prahova, filială controlată la acea vreme de influentul lider liberal Iulian Dumitrescu (supranumit “Lamborghini”).

În anii 2010, s-a remarcat în rândurile TNL Prahova prin activism și abilități organizatorice, urcând rapid în ierarhie. În 2017, Crăciun a fost aleasă prim-vicepreședinte al Tineretului Național Liberal (TNL) Prahova, fiind parte din noua conducere județeană a organizației de tineret. Această poziție de lider în rândul tinerilor liberali prahoveni confirmă statutul său de “lider al tineretului PNL Prahova”, așa cum a fost ea descrisă ulterior și în presa bucureșteană.

Crăciun a fost implicată activ și în campaniile electorale ale PNL Prahova (din nou, nu se știe ce a făcut. Poate s-a ocupat de strategie, sau poate a coordonat echipa care lipea afișe). La alegerile locale din 2016, deși avea numai 24 de ani, a fost inclusă pe lista candidaților PNL pentru Consiliul Județean Prahova, ocupând o poziție proeminentă printre tinerii propuși de partid.

În documentele oficiale ale candidaturii, ea era menționată drept “Alexandra Crăciun, 26 de ani, inginer”– semn al încrederii pe care conducerea PNL Prahova (sub coordonarea lui Iulian Dumitrescu) o avea în tânăra activistă.

Chiar dacă a avut ghinion și nu a obținut un mandat de consilier județean, această candidatură a propulsat-o în atenția organizației și i-a consolidat reputația în interiorul partidului.

Ciprian Ciucu – primar Sectorul 6

După perioada petrecută în Prahova, Alexandra Crăciun și-a extins activitatea politică spre București. În anii următori, ea s-a mutat în capitală și s-a alăturat filialei PNL Sector 6, continuându-și parcursul politic sub aceeași siglă liberală.

Transferul către organizația din București a coincis cu ascensiunea unor lideri PNL în administrația bucureșteană. Crăciun nu și-a schimbat niciodată apartenența politică – a rămas credincioasă Partidului Național Liberal, fără treceri prin alte partide.

În declarațiile sale de interese figurează calitatea de simplu “membru PNL Sector 6”, semn că, oficial, nu a deținut funcții politice alese în noua filială. Cu toate acestea, apropierea de nucleul liberal din Sectorul 6 (condus de primarul PNL Ciprian Ciucu între 2020–2023) i-a deschis noi oportunități administrative.

George Tuță – primar Sectorul 1

Ulterior, odată cu alegerile locale din 2024, Crăciun a urmat valul politic al PNL către Sectorul 1, unde liberalul George Tuță a câștigat primăria. Astfel, parcursul său politic o leagă strâns de zonele unde PNL a avut influență: Prahova natală și Bucureștiul (sectoarele 6 și 1), adaptându-se rapid noilor centre de putere.

Este de remarcat că Alexandra Crăciun a fost adesea sprijinită de lideri importanți ai PNL pe parcursul ascensiunii sale. În Prahova, mentorul neoficial a fost Iulian Dumitrescu, “baronul” local, iar în București a beneficiat de încrederea primarului Ciprian Ciucu, apoi a primarului George Tuță.

Hubert Thuma – președinte CJ Ilfov

Pe parcurs s-a interferat și cu Hubert Thuma, dar doar puțin.

Această continuitate liberală sugerează că ascensiunea sa nu a fost una întâmplătoare, ci parte din “strategia” partidului de a promova tinerii loiali și competenți (sau utili rețelei de partid) în funcții administrative cheie.

Activitate administrativă

Dincolo de funcțiile politice din partid, Alexandra Crăciun s-a remarcat în special prin rolurile ocupate în administrația publică locală, atât în Prahova, cât și în București. Experiența sa administrativă a debutat după 2016, odată cu accederea liberalilor la conducerea unor instituții locale.

În anul 2020, imediat după alegerile locale, Crăciun a devenit consilier al primarului Ciprian Ciucu la Primăria Sectorului 6 și, concomitent, a fost și director comercial în cadrul Companiei Municipale „Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti” S.A..

Această companie municipală, parte din fostele structuri înființate în capitală, i-a oferit tinerei liberale prima experiență de management public la nivelul Bucureștiului. Potrivit declarațiilor de avere ulterioare, în acel prim an de mandat la Sectorul 6, Crăciun a cumulat responsabilități atât în aparatul primarului, cât și într-o entitate subordonată municipalității.

Deci, prima experiență administrativă, DIRECTOR COMERCIAL! Competențele nu se discută, se dovedesc! Sunt din ce în ce mai dezamăgit că nu am șansa să-i văd CV-ul.

În scurt timp, Alexandra Crăciun a preluat o funcție și mai importantă în Sectorul 6: cea de Director general al Administrației Comerciale Sector 6. Administrația Comercială (știută ca și Administrația Piețelor) din Sectorul 6 gestionează piețele agroalimentare, parcările și spațiile comerciale ale primăriei, fiind un post cu răspundere semnificativă. Crăciun a ocupat această poziție pe parcursul anilor 2021–2024, perioadă în care primar era, evident, tot Ciprian Ciucu (PNL).

Conform relatărilor din presă, ea conducea practic rețeaua piețelor și a spațiilor comerciale din sector, bucurându-se de încrederea edilului. Această funcție publică de conducere i-a conferit vizibilitate locală și i-a permis să-și demonstreze abilitățile manageriale (!!!) în sectorul administrativ, abilități pe care ar fi trebuit sa le găsim si în CV.

Tot din acea perioadă este și celebra expresie (care arată maturitatea administrativă dobândită în timp record) ”Vrei să ai afaceri în Sectorul 6, te supui regulilor noastre. Nu vrei, te invităm în altă parte.”, asta ca să fie foarte clar pentru toți în ce raporturi se găsesc cu…Primăria Sectorului 6. (cuiva care nu a activat măcar o zi în sectorul privat -dar excelează mereu și repetitiv ”la stat” – îi este de-a dreptul imposibil să înțeleagă lumea reală. Mai ales când îți lipsește CV-ul).

La sfârșitul anului 2024, odată cu schimbările politice de la Primăria Sectorului 1 (câștigarea primăriei de către PNL în alianță cu PSD), Alexandra Crăciun a fost transferată de la Sectorul 6 la Primăria Sectorului 1. În noua organigramă impusă de primarul George Tuță, Crăciun a fost încadrată inițial ca șefă a Serviciului Protecția Animalelor și Naturii (structură subordonată Direcției Generale Comunitate și Politici Publice și în strânsă legatură pe latură paternă probabil cu administrarea piețelor).

Ea a ajuns la Sectorul 1 prin transfer (direct), adică fără concurs, după aproximativ 2–3 luni de la schimbarea administrației. Potrivit investigațiilor ulterioare, aceasta a fost una dintre noile poziții de conducere create în organigramă pentru oamenii de încredere ai noii conduceri PNL–PSD.

Deși rolul său la Protecția Animalelor a fost de scurtă durată (a ocupat funcția doar câteva luni, la final de 2024 – început de 2025), el a reprezentat primul său contact direct cu aparatul administrativ al Sectorului 1.

Trebuie subliniat că ascensiunea sa administrativă a continuat chiar și după un scurt recul. În martie 2025, contractul său de la Serviciul Protecția Animalelor a fost încetat (detalii în secțiunea de Scandaluri și controverse), însă Crăciun a găsit rapid o altă cale în sistemul public. Conform investigațiilor G4Media, în februarie 2025 ea s-a prezentat la un concurs organizat de Consiliul Județean Ilfov pentru un post de… director executiv, normal, la Direcția Investiții, normal, pe care l-a câștigat, normal. Deci, administrația piețelor – Ciucu -, protecția animalelor – Tuță – direcția investiții – Thuma. Și nu, nu este nimic suspect și nici ciudat.

Gurile rele susțin că pentru concursuri de genul ăsta cică ar fi necesar și CV-ul. Dar asta cred că e valabil doar în București…

Imediat după angajarea la CJ Ilfov, Alexandra Crăciun a fost detașată înapoi la Primăria Sectorului 1, de data aceasta pe o poziție și mai înaltă: director al Direcției de Mediu din cadrul primăriei. Deci, să reluăm – administrația piețelor – Ciucu -, protecția animalelor – Tuță – direcția investiții – Thuma – re-întoarcere la Sectorul 1, la George Tuță adică, dar pe o funcție care cerea experiența piețelor și a protecției animalelor plus, să nu uităm experiența de la investiții de la Thuma. Și nu, nu este nimic suspect și nici ciudat! Este PNL!

Începând cu 2 aprilie 2025, ea ocupă această funcție de director în Sectorul 1, având un mandat (prin detașare) pe 6 luni. Practic, în prezent (mijlocul anului 2025), Alexandra Crăciun este responsabilă de coordonarea politicilor de mediu ale Sectorului 1 – o poziție-cheie în administrația locală, ce i-a adus și un salt salarial substanțial (salariul de director fiind de patru ori mai mare decât cel din postul anterior). Acest gen de schemă funcționează dintotdeauna, doar că o știam făcută de PSD.

Nu contestă nimeni capacitățile administrative ale doamnei, însă decența, dacă ea există impune publicarea CV-ului. Doar că nu la primăria Sectorului 1, și mai ales, NU acum…poate la alegerile viitoare când va pofti la altă slujbă! Dacă n-ar fi serioasă treaba asta, mai c-ar merita și un pamflet!

În concluzie, traseul său administrativ cuprinde funcții variate și tot mai importante: de la consilier al primarului și director într-o companie municipală, la director general al piețelor dintr-un sector, apoi șef de serviciu și ulterior director de direcție în alt sector al capitalei. Doar că, aici unde este acum detașată și de unde nu va mai pleca decât dată afară de viitorul primar, are pe mână niște sute de milioane de euro. Ce o recomandă pe Alxandra Crăciun să gestioneze o asemenea sumă? Era să zic CV-ul, dar, n-are.

Această mobilitate (și mobilizare) inter-instituțională este neobișnuit de rapidă, sugerând atât versatilitatea Alexandrei Crăciun în administrație, cât și existența unei rețele politice care a susținut-o în ocuparea acestor poziții. Să nu uităm nici succesul administrativ pe care l-a demonstrat peste tot pe unde a fost.

Implicare în proiecte publice și inițiative locale

Pe parcursul funcțiilor sale în administrație, Alexandra Crăciun a fost implicată în diverse proiecte și inițiative cu impact public, atât în Sectorul 6, cât și în Sectorul 1. În calitate de director al Administrației Piețelor din Sectorul 6, ea a coordonat sau promovat programe menite să vină în sprijinul comunității locale și să eficientizeze activitatea piețelor.

Un exemplu relevant este implementarea “tarabelor sociale” în piețele din Sectorul 6, un proiect dedicat producătorilor agricoli cu venituri reduse. Crăciun a explicat public noua inițiativă, subliniind că micii producători (precum bătrânelele care vând verdețuri) pot beneficia de tarabe gratuite puse la dispoziție de primărie: “Pentru tarabele sociale nu este nevoie de certificat de producător. Nu trebuie decât să vină și să solicite, și să ne spună «nu avem posibilitate să plătim»”.

Această măsură a fost menită să combată vânzarea ambulantă ilegală de legume și verdețuri pe stradă, oferind un sprijin concret celor nevoiași și integrându-i în circuitul pieței formale și, în același timp a lovit puternic în Poliția Locală Sector 6 că nu mai aveau oamenii ăia pe cine să alerge și să amendeze.

O invenție administrativă care de la debutul ei a ușurat viața bătrânelor și care le-ar fi aruncat în mijlocul mafiei piețelor dacă ea, mafia piețelor ar fi existat. Deci da…

Tot în Sectorul 6, Alexandra Crăciun s-a implicat în demersuri de stopare a speculei cu spații comerciale din piețe (deci exista o mini-mafie, totuși). Sub atenta sa conducere, Administrația Piețelor a inițiat acțiuni pentru identificarea și combaterea subînchirierii ilegale a spațiilor închiriate de la primărie, ceva de neimaginat până la venirea Alexandrei Crăciun în funcție.

Presa a documentat un “război al samsarilor” din piețele Sectorului 6, în care spații publice erau închiriate de la primărie pe sume modice și apoi subînchiriate comercianților la prețuri de câteva ori mai mari. A trebuit să vină Alexandra Crăciun, că Ciucu nu știa! Că dacă ar fi știut, evident că nu ar fi tolerat asemenea… activități antisociale.

Sub conducerea sa, Primăria Sectorului 6 a pregătit un proiect de reformă a sistemului de închirieri, care prevedea licitații publice și eliminarea posibilității de subînchiriere – o măsură apreciată ca necesară pentru a readuce corectitudine și venituri echitabile în bugetul local.

Deci, sub conducerea sa, Piețele din Sectorul 6 au fost restructurate din temelii, igienizate…introduse în secolul XXI, ce să mai lungim vorba! Examenul competenței administrative, a viziunii, a interacțiunii cu oamenii de rând, plătitori de taxe și impozite se pare că a fost trecut cu brio.

După mutarea la Sectorul 1, implicarea Alexandrei Crăciun în proiecte locale a continuat, deși pe durata scurtă cât a activat direct în aparatul primăriei. Conform unor surse interne din Primăria Sectorului 1, Crăciun a fost cooptată într-un grup de lucru pentru elaborarea STRATEGIEI de Salubrizare a Sectorului 1. (vedeți ce frumos sună? ”STRATEGIEI”… extraordinară idee…strategiei…)

Această comisie urma să conceapă STRATEGIA locală de gestionare a deșeurilor, un subiect sensibil având în vedere problemele de salubritate moștenite. Alexandra Crăciun ar fi coordonat respectivele întâlniri de lucru, însă inițiativa a fost marcată de controverse (detaliate ulterior la secțiunea Scandaluri).

Dincolo de polemici, participarea sa la un asemenea proiect arată intenția noii administrații de a o implica în probleme complexe de politici publice, precum salubrizarea și protecția mediului. Trebuie să recunosc că noua administrație este foarte curajoasă!

De asemenea, în noua sa calitate de director al Direcției de Mediu (poziție preluată în 2025), Crăciun gestionează proiecte ce țin de protejarea mediului urban în Sectorul 1 (se vede legătura cu Piețele, da?)

Aceasta include coordonarea programelor de spații verzi, gestionarea problemelor legate de poluare, deșeuri și protecția animalelor (având în vedere că Direcția de Mediu preia și atribuții de la fostul Serviciu Protecția Animalelor pe care l-a condus inițial).

Responsabilitățile sale actuale implică, printre altele, implementarea prevederilor Planului Integrat de Calitate a Aerului, supravegherea activităților de salubrizare stradală și gestionarea proiectelor de eficiență energetică sau adaptare la schimbări climatice la nivel local. (în urma concursurilor pentru ocuparea acestei funcții de o importanță extrem de mare pentru, până la urmă, toți locuitorii Bucureștiului – că praful și poluarea NU rămân doar în Sectorul 1, Alexandra Crăciun a fost declarată fericita câștigătoare a transferului de la CJ Ilfov, Hubert Thuma). Niciun alt specialist de mediu (și avem destui, și chiar foarte buni – doar eu cunosc doi chiar în Primăria Sectorului 1) n-a fost în stare să ocupe acest post! Norocul a surâs locuitorilor Sectorului 1 prin Alexandra Crăciun! Doamne ajută!

Deși nu există încă detalii publice despre inițiative specifice lansate de Crăciun din această funcție (având în vedere că mandatul său este abia la începu, iar o ”strategie” se face în ani de zile…), faptul că a preluat conducerea Direcției de Mediu indică un rol central în deciziile care vor modela politica de mediu a Sectorului 1.

Prin urmare, Alexandra Crăciun are un portofoliu variat de proiecte publice la activ: de la susținerea micilor producători în piețe și eliminarea intermediarilor speculanți, până la participarea la elaborarea strategiilor locale de mediu și salubritate.

Implicarea sa în aceste inițiative arată preocupare pentru problemele comunității (piața alimentară, curățenia, mediul) abordate prin prisma funcțiilor administrative dăruite de către mai marii PNL. Altfel, un PNL care aud de la Ilie Bolojan că vrea să se reformeze, să re-câștige încrederea oamenilor, chestii din astea, de Congres învățate stând pe budă, probabil)

Scandaluri și controverse

În ciuda sprijinului de care a beneficiat și care crește, activitatea Alexandrei Crăciun nu a fost lipsită de controverse, numele său fiind vehiculat în spațiul public în contexte critice legate de angajări controversate, lupte politice interne și acuzații de nepotism în administrație.

Unul dintre primele episoade delicate din cariera sa l-a reprezentat chiar disputa internă din PNL Prahova, în 2017, pentru șefia TNL. În toamna acelui an, organizația de tineret a PNL Prahova a fost scena unui conflict între tabere, cu două rânduri de alegeri paralele (una organizată de președintele în funcție Ayad Al Hasoon și alta de conducerea județeană a partidului).

Alexandra Crăciun s-a aflat și ea implicată în această dispută: presa locală relata că “Ayad nu mai este membru (al PNL) și intenționez să candidez în conducere, dar nu ca președinte”, semnalând că nu urmărea funcția supremă la tineret, ci una executivă.

Conflictul respectiv – soldat cu invalidarea taberei Ayad și preluarea conducerii TNL de către apropiații lui Iulian Dumitrescu – a pus-o pe Crăciun într-o lumină nefavorabilă pentru unii colegi, deși în final ea a obținut funcția de prim-vicepreședinte TNL Prahova (compromis politic ce a aplanat tensiunile).

Episodul a evidențiat totodată loialitatea sa față de tabăra lui Dumitrescu, ceea ce i-a atras și eticheta de “om al baronului PNL Prahova”, cu toate conotațiile aferente.

Mult mai grave au fost însă controversele apărute odată cu numirea și activitatea sa în Primăria Sectorului 1 în 2024–2025. Venirea Alexandrei Crăciun în echipa primarului George Tuță a fost percepută de opoziție și de unii angajați ca parte a unui val de angajări politice și reorganizări dubioase. S-a aflat destul de repede că Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a criticat dur noua organigramă impusă de primarul PNL George Tuță, identificând ilegalități în crearea unor posturi de conducere.

Concret, în organigrama votată la sfârșitul lui 2024, au fost inventate funcții de “director” care nu există în mod legal la nivel de primărie de sector (legea permițând doar funcția de director executiv în administrația locală).

De asemenea, s-au descoperit servicii noi fără personal, dar cu șefi numiți, semn că posturile ar fi fost create special pentru anumite persoane. Raportul ANFP menționa și că reorganizarea nu a fost avizată corespunzător, conținând neconcordanțe între statul de funcții și organigramă. Dacă nu mă înșel, Clotilde a dat cu subsemnata pentru lucruri similare. Dar nu la început de mandat, ci mai spre sfărșit, așa…

În acest context, presa a punctat faptul că Alexandra Crăciun se număra printre beneficiarii direcți ai noii organigrame – fiind adusă de la Sectorul 6 și încadrată ca șef de serviciu în aparatul Primăriei Sector 1, într-o poziție practic nou-creată.

Crăciun era descrisă drept “una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale lui George Tuță”, adusă special în echipa acestuia. Opoziția (în special consilieri USR) a catalogat aceste mutări drept sinecuri politice, acuzând PNL că își plasează oamenii de partid pe salarii nemeritat de mari, în detrimentul profesioniștilor neutri. Nu că ei, USR-iștii au făcut altfel când au putut.

Situația a devenit un scandal public după apariția articolelor pe această temă, care au enumerat toți noii angajați cu carnet de partid instalați de noua administrație PNL-PSD.

Numele Alexandrei Crăciun a fost în mod particular adus în prim-plan de o figură extrem de cunoscută în mediul online – Dana Budeanu.

Aceasta s-a implicat vehement, prin postări pe rețelele sociale, în criticarea noilor veniți în Primăria Sectorului 1 pe care îi considera “parașutați” politic. Într-o serie de postări video și mesaje pe Instagram, Dana Budeanu a lansat acuze la adresa unor funcționari aduși din Sectorul 6 de echipa lui Ciucu, folosind termeni precum ”coarde”.

Alexandra Crăciun a fost direct vizată, Dana Budeanu numind-o “coarda venită de la Ciucu” și jubilând public la vestea demiterii acesteia. Scandalul a atins apogeul în martie 2025, când Dana Budeanu a declarat în mediul online că “se va ocupa de coardele venite de la Ciucu”.

La scurt timp după aceste amenințări fățișe, primarul George Tuță a anunțat încetarea contractului Alexandrei Crăciun la Primăria Sectorului 1. Efectul Budeanu asupra lui Tuță! Savuros…

Legătura temporală strânsă între tiradele Danei Budeanu și concedierea subită a lui Crăciun a stârnit consternare și critici: s-a creat impresia că deciziile din primărie erau influențate de presiuni publice neoficiale și de vendete personale ale unor apropiați ai puterii. Savuros din nou!

Surprinzător, deznodământul nu a fost final în acest caz. După “mazilirea” sa din martie 2025, Alexandra Crăciun a urmat o cale ocolită pentru a reveni în funcții de conducere, manevră care a iscat la rândul ei controverse despre “șmecherii birocratice” și nepotism.

În loc să părăsească definitiv administrația Sectorului 1, Crăciun s-a angajat prin concurs la Consiliul Județean Ilfov (instituție condusă de liberalul Hubert Thuma, un aliat politic al primarului Tuță) și imediat a fost detașată (înapoi) la Primăria Sectorului 1 ca… director.

Schema a fost dezvăluită în iulie 2025 de jurnaliștii de la G4Media, care au consultat documente oficiale și au arătat cum Crăciun a obținut postul de director executiv la CJ Ilfov (printr-un concurs cu un singur contracandidat absent, pe care l-a promovat cu punctaj excelent) și, începând cu 2 aprilie, a fost trimisă de CJ Ilfov să ocupe funcția de directoare a Direcției de Mediu la Sectorul 1.

Prin această mutare, salariul său brut a crescut de la 4.500 lei (cât avea ca șef de serviciu angajat contractual) la 21.000 lei (ca director detașat pe post de funcționar public de rang înalt). Nimic din această mutare nu te poate duce cu gândul că la mijloc ar fi putut să fie ceva lucruri ne-curate. Dar nimic…

Alexandra Crăciun a confirmat parțial aceste cifre, declarând pentru G4Media că “ar vrea ea să fie atât” brutul și că “în realitate iau net puțin peste 10.000 de lei” pe lună. Chiar este foarte puțin având in vedere experiența! Păcat!

Alianța Tuță–Thuma a fost criticată dur pentru această inginerie administrativă: practic, un cadru de partid a fost “salvat” de la demitere și promovat într-o funcție superioară cu ajutorul altei instituții controlate de același partid. Tipic!

Opoziția a acuzat o complicitate de tip clientelar între conducerea PNL a CJ Ilfov și cea a Sectorului 1, menită să o mențină pe Crăciun în sistem în ciuda problemelor de la angajarea inițială.

Acest subiect a devenit un scandal public de proporții, menționat inclusiv de lideri USR care au cerut explicații despre practica detașărilor aranjate. Cazul este emblematic pentru criticile legate de nepotism și sinecuri în administrația locală post-alegeri.

În lumina acestor controverse, reputația Alexandrei Crăciun a fost serios afectată. Dacă la începutul carierei era văzută ca o tânără speranță a PNL Prahova, cu imagine proaspătă, acum este adesea asociată în spațiul public cu practici discutabile de promovare.

Criticii o consideră beneficiar al “sistemului de pilă politică”, în timp ce susținătorii săi din PNL argumentează că are pregătirea și experiența necesare (evident, toate astea se găsesc în CV-ul doamnei directoare Alexandra Crăciun pentru că nu are nimic de ascuns), iar scandalurile au fost mai degrabă instrumentate de adversari politici (cazul Budeanu fiind elocvent în privința amestecului toxic de politică, adminsitrație și competențe ne-dovedite).

Cert este că Alexandra Crăciun a devenit un personaj controversat, a cărui activitate va fi atent monitorizată atât de presă, cât și de opinia publică, în contextul mai larg al dezbaterii despre reformarea administrației și depolitizarea funcțiilor publice. Dar și a competențelor viitoare. Orice ai face, alegerile vin. Chiar dacă acum par departe.

Conexiuni și relații

Ascensiunea Alexandrei Crăciun a fost posibilă exclusiv datorită rețelei de conexiuni politice cultivate de-a lungul timpului, aceasta fiind strâns legată de mai mulți lideri influenți din PNL. În Prahova, mentorul și protectorul său politic a fost Iulian Dumitrescu, președintele PNL Prahova și unul dintre “greii” partidului la nivel național.

Dumitrescu – supranumit „baronul Lamborghini” pentru extravaganța sa – a controlat organizația PNL Prahova și, implicit, și filiala de tineret în care Crăciun s-a afirmat. Faptul că și-a început cariera sub tutela lui Dumitrescu i-a conferit acesteia legitimitate în partid și i-a facilitat ulterior accesul spre funcții la nivel județean (candidatura la CJ din 2016, de exemplu, nu ar fi fost posibilă fără girul liderului de filială).

Ulterior, odată cu mutarea în București, Ciprian Ciucu a devenit principalul său ”aliat”. Ciucu, primar al Sectorului 6 (ales în 2020) și lider al PNL Sector 6, a cooptat-o rapid pe Crăciun în echipa sa administrativă imediat după preluarea mandatului.

Mai întâi consilier personal, apoi director al piețelor, Alexandra Crăciun a fost practic “omul lui Ciucu” într-un domeniu-cheie al Sectorului 6 (administrarea piețelor și parcărilor). Relația sa cu Ciucu a fost apropiată, acesta având încredere în ea – dovadă pozițiile importante oferite.

În fotografii de presă, Crăciun a apărut alături de primarul Ciucu la diverse evenimente locale, semn al rolului său de colaborator apropiat. Chiar și dușmanii politici ai lui Ciucu au remarcat legătura: Dana Budeanu a etichetat-o pe Crăciun drept “o coardă a lui Ciucu”, sugerând că ea ar face parte din cercul de fideli ai acestuia trimiși să colonizeze alte instituții.

În Sectorul 1, Alexandra Crăciun îl are ca principal susținător pe George Tuță, primarul liberal instalat în 2024. Tuță a adus-o pe Crăciun în primăria sa, considerând-o un om de încredere care să implementeze viziunea noii administrații. Ori cineva l-a asigurat că experiența Alexandrei este net superioara altor candidați iar Tuță a crezut, ori curiozitatea lui Tuță a învins iar acum se convinge de alegerea bună facută pentru funcție poate prea mare pentru competențele Alexandrei Crăciun.

Presa a descris-o drept “una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale primarului George Tuță”. Deja, peste tot pe unde ajunge este ”colaboratoare apropiată”. Păcat că nu există postul de ”colaboratoare apropiată”.

Deși episodul concedierii sale temporare a părut să indice o fisură (Tuță cedând la presiuni și renunțând la serviciile ei), ulterior reîncadrarea sa ca director tot în Sectorul 1 arată că legătura politică a rămas intactă, ba mai mult, legătura s-a întărit!

Practic, Tuță a devenit peste noapte un fel de protector al Alexandrei Crăciun.

Un alt nume care se leagă de traiectoria sa este cel al lui Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Deși nu există indicii, pare că Crăciun l-ar fi cunoscut personal înainte, Thuma fiind cel care a girat – tacit sau explicit – angajarea și detașarea ei la Ilfov/Sectorul 1. Alianța dintre Thuma și Tuță (ambii lideri PNL) a făcut posibil traseul inedit al Alexandrei Crăciun în primăvara 2025.

Deci, putem spune că ea a devenit o rotiță de legătură în angrenajul PNL Ilfov–Sector 1, un exemplu de colaborare între baronii locali ai partidului pentru plasarea cadrelor de nădejde și ”foarte bine pregătite” în funcții strategice.

Această conexiune inter-filiale a fost criticată de opoziție, dar din perspectiva rețelei PNL se înscrie în logica solidarității de partid. Logic, nu?

Nu în ultimul rând, Alexandra Crăciun are legături profesionale apropiate cu echipa administrativă din Primăria Sectorului 1. Ca director, interacționează cu city managerul (administratorul public) Andrei Robert Mihai – și el provenit tot de la CJ Ilfov – și cu alți directori sau consilieri impuși de noua conducere.

De asemenea, în perioada scurtă petrecută ca șefă de serviciu, a colaborat cu consilierii personali ai primarului, între care avocatul Ecaterina “Cati” Manolache, vicepreședinte PNL Sector 4 (altă persoană criticată de Dana Budeanu în același context). Acest cerc relațional ilustrează faptul că Crăciun face parte dintr-o rețea extinsă de cadre PNL ce gravitează în funcții de conducere prin diverse primării de sector și consilii județene. Legăturile de partid au prevalat în evoluția sa, nefiind menționate conexiuni de familie sau de afaceri notabile în spațiul public. Nu mai miră pe nimeni scorul PNL-ului la alegeri și direcția corectă spre care se îndreaptă cu viteză!

În concluzie, conexiunile Alexandrei Crăciun reflectă firul roșu al carierei sale: loialitatea față de PNL și reciproc, sprijinul constant oferit de liderii PNL de la nivel local și regional. De la Iulian Dumitrescu în Prahova, la Ciprian Ciucu în Sectorul 6, George Tuță și Hubert Thuma în București-Ilfov, Crăciun este înconjurată de o rețea de putere care i-a facilitat ascensiunea. Aceste relații îi asigură influență și susținere, dar tot ele o fac vulnerabilă la criticile privind clientelismul și promovările pe criterii de partid.

Prezență publică și comunicare

Deși nu este o figură publică foarte vizibilă pentru marele public, Alexandra Crăciun a început să atragă atenția mass-media și a cetățenilor în special odată cu tranziția sa la București și cu scandalurile asociate. Prezența sa publică se manifestă în principal prin intermediul rețelelor de socializare și al mențiunilor în presa de investigație, nefiind o persoană cu apariții televizate sau interviuri de profil înalte până acum. Însă, dacă va continua în felul ăsta, să nu ne mirăm ca la un moment dat să o vedem șefă de minister și din totalul experiențelor și expertizelor sale de viață ne va spune noua cum să trăim. În România baronilor și a sinecurilor, orice este posibil. Se vede.

Cazul Dana Budeanu este grăitor: stilista a făcut-o celebră în spațiul online mai mult decât propria ei activitate publică. Clipurile și story-urile acide ale Danei Budeanu în care o atacă pe “Alexandra de la Ciucu” au circulat viral, asigurându-i acesteia din urmă o celebritate nedorită. Astfel, chiar dacă Crăciun nu a avut apariții directe, s-a vorbit mult despre ea pe rețele, numele ei devenind cunoscut în bula utilizatorilor interesați de politicile bucureștene.

În România anului 2025, nu mai miră pe nimeni că oameni cu trecut incert, cu CV-uri invizibile și competențe neverificate ajung să gestioneze sute de milioane de euro din banii publici. A promova sinecuri obediente, fără un parcurs profesional clar, fără vreo ispravă notabilă sau vreo diplomă scoasă la lumină, a devenit noul standard în administrația PNL.

Când criteriul suprem e loialitatea față de partid, iar nu meritul, orice întrebare despre cine e, de fapt, omul din spatele funcției sună deja a naivitate.

.

O nouă candidatură la Primăria Capitalei

Sursa: Facebook

Odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan, funcția de primar general al Capitalei a rămas vacantă.

Așa că ar cam trebui organizate alegeri la Primăria Capitalei, condusă în acest moment de viceprimarul Stelian Bujduveanu – ales viceprimar pe listele PNL.

Cel mai târziu la începutul lunii septembrie 2025, Guvernul ar trebui să organizeze alegeri pentru ocuparea funcției de primar general al Bucureștiului, după ce Nicușor Dan a demisionat din funcție, pe 23 mai.

Așa că au tot apărut candidaturi pentru funcție, cea de-a treia aparținându-i Anei Ciceală, care a anunțat că participă la alegeri, cu sprijinul SENS și Uniunea pentru Reforma Statului (URS).

Ana Ciceală a fost consilier general, ca membră USR, partid pe care l-a părăsit pentru a intra în SENS. Apoi, la alegerile locale din 2024, Ciceală a candidat pentru Primăria Sectorului 3 ca independent, obținând 16,13% din voturi. Astăzi, Ana Ciceală și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei, în cadrul unei conferințe de presă.

Anterior, pentru alegerile la Primăria Capitalei s-a înscris ca independent Dan Trifu, dar și Octavian Berceanu – fost șef al Gărzii Naționale de Mediu și membru al partidului REPER.

Liderul sindical Dumitru Costin spune că statul român este un golan cu două amante: Moldova și Ucraina

Sursa: Facebook

Liderul sindical Dumitru Costin, președinte al Blocului Național Sindical, este total dezamăgit de direcția impusă de Guvernul Bolojan în ceea ce privește măsurile de austeritate.

Nici după discuțiile cu vicepremierul Dragoş Anastasiu pe tema celui de-al doilea pachet nu a fost mai convins de necesitatea măsurilor, așa că aseară, acesta a opinat că statul român se comportă ca un golan și are două amante: Ucraina și Republica Moldova, pe care le întreține.

Declarațiile lui Dumitru Costin au fost făcute la B1TV, unde acesta a afirmat că „statul se comportă ca un stat golan” și că ține la „secret” cheltuielile pentru Ucraina şi Republica Moldova.

Pot să vă spun că astăzi statul se comportă ca un stat golan. (…) Când trag linie şi mă uit un an, doi, trei, patru, cinci ani la rând, tu mă păcăleşti, încalci tu, stat golan, prevederile legale, în fiecare an. (…)

Păi tu m-ai furat 5 ani de zile cu legea în faţă, pentru că tu eşti mai presus de toate, tu eşti statul golan, tu mi-ai furat 1,8 miliarde în ăştia 5 ani de zile. E normal să fie în gaura în care sunt. (…)

Cine ne garantează nouă că după nişte aşa-zise măsuri de reformă, la anul nu o să avem un alt guvern sau peste doi ani, care se pregăteşte de alegerile generale şi care o să înceapă din nou să-şi ia tot felul de angajamente (…) Deci trebuie să terminăm odată cu mizeria asta. (…)

Statul ăsta golan are şi două amante. Pe una o cheamă Moldova, pe alta, Ucraina. Dacă îi întrebaţi, nu o să vă spună niciodată ce cheltuieli de bani publici, ce ponderi în procesul intern brut au aceste cheltuieli. Măcar atâta lucru. Nu defalcat, să ştim pe ce s-au dus banii publici ai României, cât cheltuiţi din PIB voi cu o parteneră şi cu cealaltă. Atâta vrem să ştim”, a spus liderul sindical.

Dumitru Costin este lider al BNS de mulți, mulți ani. Conform declarației de avere publicate în 2024, Costin câștigase în 2023 un salariu total de 161.736 lei de la BNS, dar și 108.609 lei de la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, ca secretar general.

În 2010 anunța că demisionează din funcție, prin prisma faptului că „cineva trebuie să-şi asume răspunderea” pentru eşecul mişcărilor sindicale, care nu reușiseră să oprească Guvernul să aplice măsurile de austeritate.

Anii au trecut, am ajuns în 2025, cu alte măsuri de austeritate. Și cu Dumitru Costin același lider al BNS, care este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România.

Bărbat arestat după ce a amenințat cu moartea doi polițiști, într-un live

Un bărbat din județul Prahova stă 30 de zile la „răcoare”, fiind arestat preventiv după ce a amenințat cu moartea doi polițiști, într-un live postat pe Facebook.

Bărbatul, originar din comuna prahoveană Bărcănești, a fost reținut, iar ulterior arestat preventiv, după amenințările transmise pe 13 iulie.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, care instrumentează dosarul, spun că bărbatul este recidivist postcondamnatoriu și „a adresat amenințări cu moartea unor agenţi de poliţie din cadrul IPJ Prahova, prin intermediul unei înregistrări video de tip live, postată pe platforma de socializare Facebook, actele de amenițare debutând în aceeași zi, cu ocazia intervenției polițiștilor respectivi la două apeluri reclamate prin SNUAU 112, la orele 04.00 și 04.55 și continuând prin abordarea colegului persoanelor vătămate, împrejurare în care a reiterat intențiile de a le face rău organelor de poliţie vizate”.

Așa a fost constituit dosarul, iar anchetatorii au efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatului, de unde au fost ridicate mai multe mijloace de probă utile cauzei. Ulterior, bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurorul de caz, fiind dispusă dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru două infracțiuni de ultraj.

De altfel, clipul video a tot circulat pe rețeaua de socializare, ca și acțiunea derulată de anchetatori.

Mai departe, procurorii au formulat o propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar Judecătoria Ploieşti a admis „propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești de arestare preventivă a inculpatului NISTOR FLORIAN.

Dispune arestarea preventivă a inculpatului NISTOR FLORIAN, cercetat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj (autor Nistor Florian, persoane vătămate Ionescu Marian și Manta Cosmin-Iulian), pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 22.07.2025 şi până la data de 20.08.2025, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului”.

Cristian Popescu Piedone: „Statul mă acuză că sunt om”. Reacție dură pe Facebook după noile acuzații

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Într-o postare publicată joi pe Facebook, Cristian Popescu Piedone reacționează vehement la adresa criticilor și acuzațiilor care i-au fost aduse în spațiul public. Cu un ton personal, apăsat și reflexiv, Piedone afirmă că este „acuzat că este om” și condamnă un sistem în care legea este aplicată discreționar, în funcție de simpatii sau interese.

„Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin”, citează Piedone din clasicul latin Terentiu. Sub această deviză, el își asumă umanitatea cu tot ce presupune ea – slăbiciuni, greșeli, prieteni, certuri și orgolii.

„Statul mă acuză că… sunt om. Că am slăbiciuni, că am prieteni, că mă cert cu nevasta, că sunt mândru. Sunt tot ce vor ei și poate chiar mai mult. Sunt OM”, scrie Piedone.

El critică dur modul în care este „judecat” public înainte de a fi analizate faptele în instanță. Spune că în România nu judecătorii decid primii, ci opinia publică, manipulată și grăbită să condamne.

„Până să ne judece judecătorii, suntem condamnați în piața publică. Ni se disecă viața și ni se cere să ne lepădăm de prieteni, ca de Satana.”

Piedone respinge acuzațiile de „circ mediatic”, făcute în contextul activităților ANPC din această vară, mai ales pe litoral. El amintește că instituția a scos la iveală mizerii și nereguli grave din domeniul alimentației publice, iar criticile la adresa acestor acțiuni vin exact din partea celor care, spune el, „își doresc liniște ca să poată funcționa în continuare în ilegalitate”.

„N-am pus eu gândacii în bucătării, nu am țesut eu pânzele de păianjen și nu am pus eu mâncarea alterată în farfuriile oamenilor”, afirmă președintele ANPC.

El denunță, totodată, o justiție cu dublu standard, unde „legile sunt aplicate pe dușmani și interpretate cu prietenii”, și spune că nu va renunța la luptă.

„Sunt un luptător. Mă voi apăra și îi voi apăra și pe cei care nu se pot apăra. Mie mi s-a încălcat dreptul la demnitate, la viață privată și dreptul de a fi om.”

Ședință în coaliție; investițiile din „Anghel Saligny” nu îngheață

Conducta gaze
Conducta gaze. Sursa foto presshub

Membrii coaliției de guvernare s-au întâlnit astăzi pentru câteva discuții, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile de austeritate.

Social democrații au criticat nu de puține ori intențiile Guvernului Bolojan, deși s-ar crede că măsurile au fost agreate de toate părțile. Iar ultimul „măr al discordiei” a fost Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Investițiile din comune care se bazau pe banii din „Anghel Saligny” continuă. Anunțul a fost făcut de liderul interimar al PSD, după ședința coaliției de guvernare. Și pare că s-au mai îndulcit și spiritele, dat fiind că Sorin Grindeanu a ținut să își arate aprecierea pentru „tonul discuției și modalitatea în care astăzi toate cele patru formațiuni politice, plus grupul minorităților, au abordat toată problematica de pe ordinea de zi”.

Pe scurt, PNI „Anghel Saligny” va continua, însă urmează anumite proceduri, respectiv „în următoarele două, trei săptămâni fiecare președinte de Consiliul Județean, împreună cu prefectul fiecărui județ, să discute la Ministerul Dezvoltării proiect cu proiect, stadiul acelui proiect, modul în care va fi finanțat, în ce mod vom reuși pentru cele care sunt într-un stadiu incipient să prezervăm, să conservăm o parte din aceste investiții, astfel încât ce vă spuneam mai devreme, și anume niciun proiect să nu fie înghețat, să fie ținta pe care să o avem cu toții”, a explicat Grindeanu.

Investițiile din programul ‘Anghel Saligny’ nu îngheață. (…) Pentru fiecare investiție în drumuri, în canalizare, în apă, în gaz, că până la urmă sunt investiții și în rețelele de gaz, Guvernul investește într-o viață mai bună a cetățenilor din localitățile mici și mijlocii din România.

Despre asta este vorba. Nu este vorba despre nimic altceva. Românii din aceste comunități nu vor să fie și nu trebuie să fie condamnați la sărăcie și la subdezvoltare, pentru că acest program național nu este unul politic. (…)

Orice investiție făcută prin ‘Anghel Saligny’, dacă ar putea legal să fie transferată pe fonduri europene, îndeplinește toate criteriile, toate regulile de a fi acceptate ca investiții finanțate din bani europeni. Cine fură, să plătească pentru asta.

Dar nu pot să condamn comunități întregi din România pentru eventuale suspiciuni. Repet, cine fură, să plătească, să se ducă la pușcărie! Restul sunt speculații ale celor care vor să distrugă un program național care este unul care a funcționat în acești ani”, a subliniat liderul PSD.

Ministrul Transporturilor anunță că directorii din CFR renunță la 10% din salarii

Ciprian Șerban, actualul ministru al Transporturilor în Guvernul Bolojan, anunță că se poate cu „vorbă bună”.

Mai precis, directorii CFR Infrastructură și CFR Călători, precum și de la SCRL Brașov – filială a CFR Călători – au promis că își vor reduce un procent de 10% din salarii.

Ministrul Transporturilor a venit astăzi cu o serie de nouăți financiare pe palierul CFR. Având în vedere măsurile de austeritate implementate de Guvernul Bolojan și cele anunțate, pentru reducerea deficitului, directorii din CFR au decis să își mai reducă din salarii.

Pentru că, explică ministrul Ciprian Șerban pe Facebook, „nu putem cere performanță fără responsabilitate”. În plus, pe lângă decizia directorilor, în CFR se mai anunță o serie de măsuri, inclusiv reducerea programului de lucru și reorganizări.

În urma discuțiilor, pe care le-am purtat cu directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, aceștia, alături de directorii financiari ai celor două companii, își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Totodată, și directorii generali și financiari ai filialelor CFR Infrastructură (Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară) își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Tot cu 10%, își vor reduce indemnizațiile și directorul general și financiar de la SCRL Brașov – filială a CFR Călători.

Este un gest necesar care transmite un semnal clar de responsabilitate și solidaritate.
Încă de la preluarea mandatului, am început un amplu proces de eficientizare și optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordinea ministerului.

La CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat o decizie curajoasă: programul de lucru va fi redus la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației. Economia estimată prin această măsură este de aproximativ 3,25 milioane de lei lunar.

Este în curs de implementare un sistem clar de reorganizare, optimizare și funcționare a subunităților din țară. Cu această măsură, CFR Infrastructură estimează că va economisi aproape 57 milioane de lei pe an.

În plus, se va renunța la materialul rulant tehnologic învechit care poate fi casat și valorificat, ceea ce ar putea aduce înapoi, în bugetul companiei, aproximativ 8,7 milioane de lei până la sfârșitul anului.

În paralel cu acestea, CFR Infrastructură continuă transformarea căii ferate prin proiecte strategice moderne, finanțate din fonduri europene nerambursabile. La CFRCălători reducem cheltuielile nejustificate și utilizăm mai bine banii publici, printr-o serie de măsuri care generează un impact financiar major:
Economii totale estimate până la finalul anului: peste 130 milioane lei!

Iată cum ajungem la această sumă:

Suspendarea unor trenuri neperformante: 40 milioane lei;

Neacordarea orelor suplimentare și festive: 47 milioane lei;

Demersuri către ARF pentru redimensionarea volumului de activitate și creșterea valorii unitare: 40 milioane lei;

Reducerea indemnizațiilor conducerii: 0,3 milioane lei;

Sistarea cumulului pensie – salariu: 1,5 milioane lei.

Totodată, am pornit un amplu proces de actualizare a indicatorilor de performanță de la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, a detaliat ministrul PSD.

Tentative de fraudă în numele Poliției de Frontieră

O nouă schemă de înșelăciune a apărut pe „piață”, de această dată fiind folosit numele Poliției de Frontieră.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția în legătură cu tentativele de fraudă, în condițiile în care au existat anumite informații vizavi de faptul că „mai mulți cetățeni au sesizat că au fost apelați de pe numere necunoscute în care un robot le spune în limba engleză că sunt implicați într-un dosar al Poliției de Frontieră, că le-au fost furate datele personale”.

Mai multe persoane au primit un mesaj preînregistrat, în limba engleză, astfel că autoritățile au demarat o anchetă. Între timp, Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că este vorba despre „tentative de fraudă în numele Poliției de Frontieră”, sfatul principal fiind de a nu oferi informații personale apelanților necunoscuți.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei campanii de apeluri telefonice frauduloase, în care cetățenii sunt contactați de pe numere necunoscute. Un mesaj preînregistrat, în limba engleză, susține că persoana apelată este implicată într-un dosar al Poliției de Frontieră și că i-au fost furate datele personale.

Ulterior, apelatul este instruit să apese o tastă pentru a fi redirecționat către un așa-zis „ofițer de caz”. Este o tentativă de fraudă. Nu oferiți informații personale.

Recomandări: Nu furnizați date personale sau bancare prin telefon, în urma unor apeluri nesolicitate; Nu interacționați cu meniul vocal sau apelantul necunoscut; Raportați tentativa autorităților competente.

Poliţia de Frontieră Română nu contactează telefonic cetățenii pentru a comunica implicarea într-un dosar și nu solicită date personale prin telefon”, transmite pe Facebook DNSC.

Tanczos Barna: „Dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”

Sursa: Facebook

Fost ministru al Finanțelor în Guvernul condus de interimarul Cătălin Predoiu, Tanczos Barna a lăsat a se înțelege că empatizează cu sindicaliștii care se „revoltă” în aceste zile având în vedere măsurile de austeritate.

Însă, plastic, cel care este actualmente vicepremier în Guvernul Bolojan a arătat că „s-a ajuns la fundul sacului” și că „dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”.

Declarațiile au fost făcute de Tanczos Barna la RFI România, în contextul în care sindicaliștii din mai multe domenii amenință cu greva din cauza măsurilor fiscale, atrăgând atenția că este nevoie de dialog.

Și, dincolo de amenințările cu proteste, vicepremierul UDMR a subliniat că „vom merge până la capăt cu reformele. A face un pas în spate, ca la tango, dacă ai făcut un pas înainte și faci doi pași în spate, e rău. Dacă ai făcut zece pași înainte și faci un pas în spate, este bine”.

Sunt convins că împreună cu sindicatele din fiecare domeniu vom avea capacitatea, înțelepciunea, să ajungem la un compromis acceptabil pentru toată lumea. Și dânșii trebuie să înțeleagă, dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani. (…)

Nici legea, nici nevoia, nici dorința nu țin loc de bani. Pot să am o prevedere legală, dacă nu sunt fonduri suficiente la Ministerul Finanțelor, nu sunt bani.

Trebuie să înțeleagă și cei care organizează grevele că în momentul în care s-a ajuns la fundul sacului, trebuie să găsim soluții împreună, prin dialog, prin compromis”, a transmis reprezentantul UDMR.

Ceaușescu, considerat drept cel mai bun lider de 66% dintre participanții la un sondaj

Nicolae Ceausescu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a fost partener al unui sondaj realizat de INSCOP Research, intitulat „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”.

Din fericire, sondajul a avut la bază răspunsurile oferite de câțiva români. Din „fericire”, pentru că au fost chestionați doar 1.500 de români, iar „55.8% cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele)”, „48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”, iar „66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România”.

Sondajul a fost finalizat luna aceasta și a fost publicat de INSCOP, după ce datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un volum de persoane reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative – cu vârsta de 18 ani și peste.

De altfel, astăzi, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc derulează în Sala Transilvania a Palatului Victoria (Guvernul României), evenimentul intitulat „Nostalgia după comunism: evaluare, cauze și plan de acțiune”, în cadrul căruia are loc „o dezbatere cu invitați speciali, în care vor fi discutate cauzele nostalgiei, implicațiile sale pentru stabilitatea și securitatea națională, precum și necesitatea unui dialog între autorități, societatea civilă și personalitățile publice pentru identificarea unor soluții de reducere a riscurilor și de promovare a valorilor democratice”.

Evenimentul își propune să contribuie la elaborarea unor strategii complexe și eficiente de comunicare și intervenție la nivel național, menite să reducă efectele negative ale nostalgiei după comunism și să întărească reziliența democratică a societății românești.

În contextul actual, în care idealurile democratice pot fi puse sub presiune de tendințele autoritare și populiste, înțelegerea profundă a fenomenului nostalgiei devine o prioritate strategică.

Prin acest demers, IICCMER urmărește nu doar să informeze și să analizeze, ci și să stimuleze o colaborare reală și constructivă între instituțiile statului, organizațiile civice și liderii de opinie, în vederea consolidării unui cadru democratic”, explică instituția.

Potrivit INSCOP Research, sondajul „oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim”.

Acestea fiind explicațiile succinte, „întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu”.

Totodată, „întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund”.

Pe de altă parte, „55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele)”, respectiv respondenții de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.

Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România”, explică INSCOP Research.

Totodată, „48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent” – aici fiind majoritare tot „persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus”.

Sondajul a mai relevat că 65.1% cred că era mai puțină corupție în vremea comunismului, însă 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 75.1% – că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent.

Întrebări au fost și vizavi de accesul la serviciile de sănătate, situație în care „48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”, iar vizavi de accesul la educație de calitate – „49.9% dintre respondenți sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”.

Statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989 – cred 66.4% dintre respondenți, „68.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent înainte de 1989”, iar 48.2% dintre respondenți cred cu tărie că înainte de 1989 se promovau mai multe valori morale decât în prezent.

Firește, 77.2% cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, respectiv „persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred într-o proporție mai mare decât restul populației că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent”.

Nu mai spunem că „73.2% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o țară mai respectată în plan extern”, deși „59.2% dintre respondenți consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime”.

Plus că „96.1% dintre respondenți declară că au auzit despre faptul că „Anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine” în timpul regimului comunist”, „92.1% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Deplasările în străinătate erau restricționate” în timpul regimului comunist”, „95.1% dintre cei intervievați declară că au auzit despre faptul că „Programul TV era limitat la câteva ore pe zi” în timpul regimului comunist”.

Pe „zvonuri”, „76.1% dintre cei chestionați declară că au auzit despre faptul că „Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist”, „85.6% dintre participanții la sondaj declară că au auzit despre faptul că „Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țării” în timpul regimului comunist”, iar „82% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist”.

Aceasta în condițiile în care, a relevat sondajul, „41.2% din respondenți obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22.8% de pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) și 20.3% de pe site-urile de știri. Se informează din ziare și reviste 7.1%, iar de la posturile de radio 5.3%. 3.2% nu știu sau nu răspund. Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv. Se informează de pe rețelele sociale în special persoanele sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de știri mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate și angajații la privat”.

Cu toate acestea, „66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.

Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse.

Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate”.

Polițist condamnat pentru luare de mită și „dezbrăcat” de uniformă

Un fost agent de poliție încadrat la Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru luare de mită, prin sentință interzicânu-i-se inclusiv dreptul de mai îmbrăca uniforma.

Omul legii a fost trimis în judecată în urmă cu aproape un an, acuzat în dosar fiind, de asemenea, și bărbatul care îi dăduse mită.

Agentul de poliție găsit vinovat pentru luare de mită primise chiar mai mulți bani decât solicitase, în primăvara anului 2022, de la un bărbat pe care îl oprise în trafic și despre care știa că nu deține permis de conducere.

Potrivit Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud, inculpatul lucra la Secţia 7 Poliţie Rurală Sângeorz-Băi – Postul de Poliţie Ilva Mare și, „în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul a oprit un autoturism condus de o persoană despre care avea cunoștință că nu deține permis de conducere.

Pentru a nu constata fapta penală de conducere fără permis, acesta i-a solicitat conducătorului auto suma de 500 de euro. În urma discuțiilor purtate, agentul a primit atât suma de 500 de euro, cât și suma de 1.000 de lei”.

Ulterior, ancheta penală nu l-a vizat doar pe polițist, ci și pe șoferul care îi remisese mita. Acesta a fost acuzat de dare de mită și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, a fost găsit vinovat și a fost condamnat la 1 an și 10 luni închisoare cu suspendare.

Condamnă pe inculpatul OSG, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, la pedeapsa principală de 2 ani şi 10 luni închisoare. Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de agent de poliţie, toate pe o perioadă de 3 ani.

Interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de agent de poliţie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată cu titlu de măsura preventivă privativă de libertate, respectiv reţinerea de 24 ore din data de 28.11.2022, ora 15.20 până la data de 29.11.2022, ora 15.20. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani.

Obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Impune inculpatului obligaţia de a frecventa unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. Obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze un număr de 90 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei localităţii Sângeorz Băi ori Primăriei oraşului Năsăud.

Confiscă de la inculpatul Olariu-Sîngeorzan Gherasim sumele de 500 euro (echivalent în lei la data plăţii) şi 1.000 lei.

Condamnă pe inculpatul PGVE, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Constată că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză au fost săvârşite de inculpatul PGVE în concurs real, motiv pentru care contopeşte pedepsele principale aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, respectiv 4 luni, rezultând pedeapsa principală finală de 1 an şi 10 luni închisoare.

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani şi 3 luni. Obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Impune inculpatului obligaţia de a frecventa unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. Obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze un număr de 70 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Ilva Mare ori a Parohiei din localitate.

Obligă inculpaţii la plata sumelor de câte 900 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în sentința Tribunalului Bistrița Năsăud.

Campania Națională „Sănătatea nu are vârstă” ajunge la Brașov: acces gratuit la informații medicale pentru seniori

SANATATEA NU ARE VARSTA Campanie Nationala Brasov 25 iulie 2025

Brașov, 25 iulie 2025 – Campania Națională de Informare și Prevenție Medicală „Sănătatea nu are vârstă”, lansată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, continuă seria de evenimente dedicate educației medicale și promovării îmbătrânirii active. După opririle de succes din București și Brăila, inițiativa se mută la Brașov, unde va avea loc o nouă conferință dedicată sănătății seniorilor.

Evenimentul se desfășoară vineri, 25 iulie 2025, la Casa de Cultură a Studenților Brașov (str. Memorandului nr. 39), începând cu ora 17:00. Participarea este gratuită, iar seniorii interesați se pot înscrie online prin intermediul paginii oficiale de Facebook a asociației.

Accent pe prevenție, educație și acces real la servicii medicale

Campania își propune să aducă în prim-plan teme esențiale legate de sănătatea persoanelor vârstnice, dar și să informeze publicul larg cu privire la importanța controalelor medicale regulate, a screeningului preventiv și a stilului de viață sănătos. Conferința de la Brașov include prezentări ale unor medici și specialiști din domenii precum medicina de familie, oncologie, cardiologie, neurologie, psihiatrie și kinetoterapie.

Printre temele abordate se numără:

  • Prevenția afecțiunilor cardiovasculare și oncologice;
  • Combaterea automedicației și a utilizării necontrolate a suplimentelor alimentare;
  • Promovarea vaccinării și a igienei în rândul populației adulte și vârstnice;
  • Digitalizarea serviciilor de sănătate și accesul la informații corecte.

De asemenea, în cadrul conferinței vor fi discutate propuneri pentru inițierea unui program național de screening și prevenție pentru bolile cronice, în special cele cu incidență crescută la seniori.

O inițiativă pentru viitorul sănătății publice în România

Campania „Sănătatea nu are vârstă” reprezintă un demers strategic pentru dezvoltarea unui model durabil de sănătate publică bazat pe prevenție și educație. Inițiatorii își propun să ajungă în cât mai multe comunități din țară, acolo unde accesul la servicii medicale este limitat, oferind sprijin concret prin dialog, evaluare și consiliere de specialitate.

Fondatoarea asociației, Alexandra Dobre, subliniază misiunea evenimentului: „Nu putem vorbi despre o societate echitabilă fără să vorbim despre sănătate accesibilă la orice vârstă. Campania este o declarație de respect pentru seniorii României și un pas ferm spre schimbarea reală a modului în care gestionăm îmbătrânirea activă.”

Campania va continua și în alte orașe din România, extinzând rețeaua de informare și prevenție, cu sprijinul cadrelor medicale și al comunităților locale.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
0 °
-1 °
100 %
1.5kmh
40 %
vin
8 °
S
9 °
D
8 °
lun
8 °
mar
7 °

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri. Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

Un secretar de stat, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și doi directori generali ai instituției sunt, oficial, inculpați într-un dosar privind...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...