Un bărbat, angajat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” Arad a recunoscut că avea în intenție să fraudeze examenul de bacalaureat.
Mai precis, în încercarea sa de a trece bacalaureatul și de a avansa în carieră, acesta a fost prins cu echipamente disimulate de transmitere audio-video la distanță.
5 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, este sentința cu care un cadru militar activ în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” Arad a fost de acord, într-o înțelegere pe care a încheiat-o cu procurorii din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara.
Acuzația a fost de divulgare a unor informații nepublice, în urma tentativei pe care pompierul a avut-o de a copia la examenul de Bacalaureat din vara anului trecut.
„În fapt, în luna iunie 2025, o persoană i-a solicitat inculpatului suma de 3.300 de euro, din care a primit avans suma de 900 de euro pentru a-i furniza echipamente disimulate de transmitere audio-video la distanță astfel încât acesta să îi poată comunica în timp real subiectele de la examenul de bacalaureat, iar soția sa să îi comunice rezultatele.
La data de 13.06.2025 au fost realizate simultan mai multe percheziții domiciliare și corporale printre care și cea asupra inculpatului, la aproximativ o oră după începerea probei la alegere a examenului de bacalaureat, fiind descoperite asupra sa echipamentele de transmitere audio-video disimulate.
Cu ocazia audierii s-a constatat că inculpatul este pompier în cadrul ISU Arad, având gradul de soldat și susținea examenul de bacalaureat pentru a putea ulterior să treacă în corpul subofițerilor”, precizează Direcția Generală Anticorupție, în condițiile în care ofițerii acestei instituții au fost delegați pentru a efectua mai multe activități procedurale și procesual penale.
Și, în doar câteva luni de la punerea sa sub acuzare, soldatul ISU Arad a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, acord care a fost transmis în noiembrie instanței de judecată. Ulterior, pe 4 decembrie, Tribunalul Militar Timișoara a admis acordul încheiat.
„Stabilește în sarcina inculpatului Bele Răzvan-Vlăduț pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (3 acte materiale). Dispune amânarea aplicării pedepsei de 5 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, socotit de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arad, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Impune inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul unei instituţii publice din raza judeţului Arad, ce va fi stabilită de serviciul de probaţiune (Consiliul Local al Comunei Cermei sau Inspectoratul Școlar Județean Arad).
Dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri: unui microfon tip colier montat pe un maiou, utilizat ca dispozitiv de transmitere audio având seria …; un magnet de culoare gri („extractor”) cu 4 căști magnetice mari și 4 căști magnetice mici; o cameră video disimulată tip nasture cu antena tip folie având seria…; o baterie încastrată intrabandă de culoare neagă; două căști magnetice mici (de tip microreceptor auricular), destinate recepționării semnalului audio ridicate de la inculpat.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 1000 de lei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că se luccrează la bugetul pe anul în curs, unul „al relansării și al investițiilor”.
Într-o postare pe Facebook, acesta admite că românii resimt acut în viața de zi cu zi „efectele negative ale reducerii deficitului”, însă asigură că „economia României va intra pe un traseu de relansare”.
Ilie Bolojan a transmis pe Facebook ceea ce deja se discută de câteva zile în spațiul public: deficitul bugetar a scăzut sub ținta asumată, grație măsurilor de austeritate impuse până la acest moment.
Și, chiar dacă s-ar spune că doar românii de rând au de suferit în urma aplicării „pachetelor Bolojan”, premierul vorbește despre implementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor statului și lasă de înțeles că nu vor mai crește taxe.
Aceasta în condițiile în care TVA-ul s-a mărit la scurt timp după ce Ilie Bolojan a preluat funcția, iar de anul acesta taxele și impozitele au fost majorate.
Însă, așa cum se arată pe pagina de Facebook a premierului PNL, „economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată”:
„Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare. În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.
Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului. Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.
Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români. Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.
Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.
Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.
La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.
Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”.
Luni, peste 100 de persoane au protestat în fața Primăriei Sfântu Gheorghe, județul Covasna, față de majorarea taxelor și impozitelor locale.
Așa că primarul a transmis oamenilor, public, că îi lasă să decidă. Cum? Printr-un referendum.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a anunțat că va propune Consiliului Local organizarea unui referendum pe tema taxelor și impozitelor, în data de 1 martie, pe fondul nemulțumirilor apărute în rândul cetățenilor în urma majorării acestora.
Nemulțumiri care au dus, în Sfântu Gheorghe, chiar la proteste. Iar luni, când oamenii au venit în fața primăriei, primarul a ieșit în fața acestora.
„Multe persoane sunt supărate din cauza majorării taxelor, pot înțelege asta. De asta am fost si eu la protest, nu la dezbatere, ci la vorba. Din păcate, puțini oameni au vrut să asculte răspunsurile, așa că nu s-a putut forma un dialog real.
Cu toate acestea, este important de văzut clar că taxele plătite local contribuie la funcționarea și dezvoltarea orașului.Din aceste sume putem asigura contribuția necesară, fără de care sprijinul Uniunii Europene sau guvernamental nu poate fi primit. Dacă nu există auto-parte, nu există sursă externă, iar dacă nu există resursă externă, nu există dezvoltare.
Doar așa se implementează creșe, grădinițe, școli, drumuri, spații publice și dezvoltări fără a duce toată povara asupra localnicilor. De aceea nu ar trebui să privim acest lucru ca pe o investiție în viitorul orașului nostru și al copiilor noștri”, scria primarul pe Facebook.
Ulterior, Antal Arpad, a revenit, tot pe Facebook, cu propunerea referendumului local pe tema taxelor și impozitelor.
Mai precis, cetățenii vor putea alege între trei variante: menținerea actualului sistem, în care impozitele pe clădiri sunt la nivel minim, iar cele auto la nivel maxim, o soluție de mijloc, cu majorări echilibrate pentru ambele categorii sau reducerea tuturor impozitelor la nivel minim, variantă care ar presupune renunțarea la anumite programe, facilități și investiții locale.
„Am înțeles nemulțumirea. Am ascultat plângerile și am luat în serios fiecare feedback. De aceea am decis să propun Consiliului Local organizarea unui referendum local pentru data de 1 martie.
Deși există multă indignare justificată, trebuie să vedem că aici nu este vorba doar despre taxe. Sunt unii care amplifică această tensiune în mod conștient și încearcă să folosească incertitudinea pentru a dezbina comunitatea. Pe mine însă nu mă interesează câștigul politic, ci ca situația să fie clară, fiecare să știe exact despre ce decidem, iar la final majoritatea să fie mulțumită.
Îmi asum responsabilitatea pentru deciziile luate până acum. Recunosc că sistemul nu este perfect în orice situație și că există persoane care poartă o povară disproporționat de mare. Totodată, trebuie să spun și că am modelat politica fiscală întotdeauna astfel încât Sfântu Gheorghe să poată funcționa, să se poată dezvolta și, în același timp, să nu pierdem ceea ce este cu adevărat important: programele comunitare, facilitățile pentru sprijinirea familiilor, programele care susțin sportul și cultura, acele valori care fac viața plăcută aici.
Acum punem decizia în mâinile dumneavoastră. Să rămână sistemul în care impozitele pe clădiri sunt la minim, iar cele auto la maxim; să existe o cale de mijloc, unde creștem în egală măsură și impozitul pe clădiri și cel auto, așa cum se întâmplă în multe alte orașe; sau să ducem totul la minim, știind că acest lucru vine la pachet cu renunțarea la anumite programe, facilități și investiții.
De când sunt primar, pentru mine a fost întotdeauna cel mai important să păstrăm unitatea comunității, să nu permitem ca niște tensiuni stârnite artificial să stea între noi, ca Sfântu Gheorghe să rămână un oraș în care nu luăm decizii unii împotriva altora, ci unii pentru ceilalți.
De aceea, vă rog acum să profitați de această oportunitate, să participați la referendum și să spuneți în ce direcție să ducem impozitarea în următorii ani. Decideți astfel încât să fie bine pentru toată lumea!”, arată primarul din Sfântul Gheorghe.
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, românii ar vota masiv AUR, formațiune care se menține în topul preferințelor.
Acestea sunt datele prezentate recent de INSCOP Research, conform unui sondaj realizat în perioada 12 – 15 ianuarie.
Potrivit sondajului INSCOP, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, acestea ar fi câștigate de AUR cu 40,9%. Pe locul doi se află PSD, însă la distanță considerabilă – 18,2%.
Apoi, respondenții au arătat că ar pune ștampila pe PNL – 13,5%-, și USR – 11,7%. Aceasta au răspuns cei intervievați prin telefon – respectiv 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste.
Tot ca cifre, 58,4% dintre respondenți au indicat faptul că vor merge la vot „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare”. Însă 22,4% dintre cei intervievați au răspuns „sigur nu”, iar 2,3% – „nu știu/ nu răspund”.
„Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după reculul de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%.
Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare.
Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război.
Ne aflăm deocamdată într-un status-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a precizat Remus Ștefureac, director INSCOP Research
Un bărbat din județul Bacău a avut surpriza vieții sale anul acesta, când a aflat că este… mort.
Băcăuanul a primit un document din partea Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC) Bacău prin care era înștiințat că este decedat și pierde anumite drepturi.
Pe numele său Eugen Popa, bărbatul din Bacău a fost cel care a făcut publică situația, anunțând totodată că este cât se poate de viu.
„Dragi prieteni, astăzi am aflat că pentru statul român sunt decedat. Oficial. Undeva, într-o bază de date prăfuită, cineva a apăsat un buton și a decis că povestea mea s-a încheiat.
Nu știu ce știu ei, dar eu sunt încă aici. Viu. Respir. Merg. Am puls. Chiar și nervi, din belșug.
Probabil nu m-am sincronizat la timp cu sistemul. Sau poate viața mea n-a avut suficiente ștampile, copii legalizate și cozi interminabile. Cert e că, administrativ vorbind, am murit.
Practic însă, sunt încă pe picioarele mele și destul de conștient încât să constat ironia. Când se va întâmpla cu adevărat, pentru că, la final, toți ajungem acolo, vă propun un pact de prietenie: să ținem secretul. Să nu ne grăbim să anunțăm statul. Să-l lăsăm să afle ultimul, din greșeală sau din întâmplare, așa cum se întâmplă de obicei. Măcar atunci să râdem și noi puțin.
Până una-alta, dacă mă vedeți pe stradă, să știți că sunt o apariție. Un decedat funcțional.”, a scris bărbatul pe Facebook, însoțind postarea cu o fotografie doveditoare.
Iar din poză se vede atât adresa, cât și destinatarul, viu și nevătămat.
Conform unui punct de vedere al DGASPC Bacău, transmis către Agerpres, totul a fost doar o eroare și se pare că nici angajații nu doreau să îl declare mort pe băcăuan.
De aceea, documentul nu produce efecte juridice. Cert este că, în urma situației, în instituție a fost demarată o anchetă internă.
„Facem precizarea că, începând cu data de 1 decembrie 2025, ca urmare a procedurii de reevaluare prevăzută de Ordinul nr. 312/2025 privind aprobarea Procedurii de reevaluare a persoanelor cu handicap prevăzute la art. 58^3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, domnul P.E. nu se mai încadrează în prevederile Legii nr. 448/2006.
În acest context, domnului P.E. i s-a transmis o informare administrativă prin care ne-am fi dorit să îl înștiințăm că dreptul la rovinieta gratuită a încetat.
Din nefericire, s-a produs eroarea de redactare, în sensul utilizării termenului ‘deces’ în locul mențiunii corecte ‘neîncadrare în grad de handicap în urma reevaluării”, a declarat pentru sursa citată purtătorul de cuvânt al DGASPC Bacău, Elena Emilia Sorana Colțănel.
Când vor membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să „curețe” sistemul de justiție, nu-i oprește nimic.
Nici chiar detalierea, cu subiect și predicat, vizavi de constatarea încălcării „de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Ca să intrăm în subiect, CSM a publicat astăzi pe site o „informare” – am spune noi similară cu „informările” Curții de Apel București după documentarul Recorder.
Iar în informarea CSM se explică de ce o judecătoare de la Curtea de Apel Craiova a fost găsită vinovată de încălcarea Codului deontologic. Nu ieri sau astăzi, ci pe 14 ianuarie anul acesta, când s-a „ținut” o ședință a Secției pentru judecători a CSM, în cadrul căreia a fost discutat și „Raportul Inspecției Judiciare nr. 25-2152 privind încălcarea de către un judecător a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor”.
Cu acea ocazie, a fost dată o soluţie, anume „Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea de către doamna Marinaș Sorina Iolanda – judecător în cadrul Curții de Apel Craiova a dispoziţiilor art. 9 alin.(2) și art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/24.08.2005. (majoritate: 6 Da; 2 Nu -pentru constatarea încălcării art. 9 alin.(2) din Codul deontologic; majoritate 7 Da; 1 Nu -pentru constatarea încălcării art. 17 din Codul deontologic)”.
Era vorba despre Hotărârea nr. 1, despre care suntem informați azi:
„I. În esență, pentru a pronunța această soluție, Secția, cu majoritate, a reținut că afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda expuse în cuprinsul postării din data de 04.09.2025 publicată de aceasta pe pagina personală de Facebook, se circumscriu unor acte sau fapte de natură să compromită demnitatea magistratului în profesie și societate, astfel cum sunt prevăzute de art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
În cuprinsul postării menționate, doamna judecător a făcut afirmații denigratoare, lipsite de suport factual la adresa unei întregi categorii socio-profesionale, sugerând că liber profesioniștii încalcă dispozițiile legale, desfășurând activități ilicite: ”98% (am luat o marjă de 2%, de bun simț) din contribuabilii liber profesioniști (inclusiv avocați), comerț, agricultură etc. fac evaziune. Zic să nu mai faceți evaziune dacă statul nu are. Eu nu mai tolerez opinii de la „micii evazioniști”. Mic cu mic se face mare.”
În aceeași măsură, folosirea unui limbaj cu conotații vulgare de genul ”se umplu de secreţii unii vorbind despre justiţie, dar care nu îşi plătesc amenzile de circulaţie” depășește limitele unui discurs public al magistratului care trebuie să se raporteaze la obligația de rezervă, neputând fi justificat de exprimarea unei opinii referioare la aspecte de interes public ce privesc funcționarea justiției.
Din această perspectivă, aprecierile făcute de doamna judecător nu pot fi circumscrise exprimării unei opinii juridice cu referire strictă la o anumită problemă de drept sau la un aspect privind funcționarea justiției şi depăşesc limitele în care un magistrat, conştient de importanţa statutului deţinut, poate să se manifeste în spațiul public.
II. De asemenea, Secția pentru judecători, cu majoritate, a reținut că, la data de 24.09.2025, doamna judecător Marinaș Iolanda Sorina a postat pe rețeaua de socializare Facebook un mesaj în cuprinsul căruia a prezentat detaliat o soluție de condamnare a unui inculpat pe care o pronunțase în aceeași zi.
Modalitatea în care doamna judecător s-a exprimat a depășit limitele unui discurs public echilibrat și imparțial, în condițiile în care mesajul transmis sugera că judecătorul cauzei a fost influențat, la momentul pronunțării soluției de condamnare a respectivului inculpat, de propriile trăiri emoționale, depășind limitele aplicării obiective și imparțiale a legii.
Astfel, folosirea unor exprimări de genul ”N-am vreun sentiment de milă, deşi sunt conştientă că va muri în detenție (…..) Ba, dimpotrivă, e o soluţie care pe mine mă bucură, ştiu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas” sugerează opiniei publice percepția unei convingeri pur subiective și a unor prejudecăți ale judecătorului, afectând aparența de imparțialitate a acestuia în soluționarea cauzelor cu care este învestit.
Totodată, afirmațiile doamnei judecător Marinaș Sorina Iolanda încalcă demnitatea umană, exhibând satisfacția personală, vindicativă în pronunțarea unei soluții de condamnare la pedeapsa cu închisoarea de 30 de ani și afectează, în mod direct, dreptul la un proces echitabil și imaginea de neutralitate a sistemului judiciar în societate, în condițiile în care judecătorul trebuie să aibă o poziţie neutră în cadrul conflictului ce se poartă înaintea sa, să fie echidistant şi să impună respect prin ceea ce face.
Astfel, judecătorul are obligația fundamentală de a fi imparțial și obiectiv, bazându-și hotărârile strict pe probe și lege, nu pe convingeri personale, în condițiile în care autoritatea morală a unui magistrat derivă din respectul şi încrederea participanţilor la proces, impunându-se a fi câştigată şi menţinută în mod continuu.
Raportat la aspectele expuse anterior, Secția, cu majoritate, a reținut că prin exprimarea de către doamna judecător Marinaș Sorina Iolanda a unor opinii care, unui observator rezonabil (persoană de bună-credinţă, dezinteresată şi informată) îi pot crea îndoieli cu privire la imparțialitatea acesteia, chiar doar și la nivel de aparență, au fost încălcate normele de conduită impuse magistraților de art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, în condițiile art. 60 alin. (5) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii raportat la art. 29 alin. (6) și (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, transmite instituția.
Cum s-ar spune, doamna Marinaș a fost verificată temeinic la postări. Probabil nu au ajuns încă la postări ulterioare, când doamna anunța că se alătură protestelor după documentarul Recorder. Dar nu e timpul pierdut pentru o nouă sesizare „din oficiu”. Doar știți că Inspecției Judiciare nu îi scapă nicio abatere din magistratură. În afară de cele pe care le omite.
Judecătoarea Sorina Marinaș știa că Inspecția Judiciară o verifica, conform unei postări din 30 septembrie – tot pe infama rețea Facebook:
„Urmare a publicării unei soluții de referință, unica în țară pe art. 77 h cod penal, azi, la a 42 a victimă a omorului, am primit minunea asta.
N-am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l-am recitit acum, pe seară, și tot n-am identificat o normă încălcată.
Dacă într-o procedură deontologică împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte, în condițiile în care în cameră preliminară în acuzații trebuie indicat cu articol și alineat ce anume a făcut omul, pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu.
Sunt curioasă măcar dacă a fost citită decizia înaintea sesizării din oficiu. Nu cred, că nu era atașată. Multe sunt posibile în România și nu te plictisești niciodată, îndeosebi ca judecător care vrea să aducă în atenția publică probleme pentru care statul a fost condamnat la Cedo. Soluția a fost prezentată în Plenul Parlamentului azi și este avută în vedere de colegii din întreaga țară.
Posibil inspecția să nu își dorească ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferarii și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat”.
Pe 25 septembrie, aceasta explica, drept replică la un articol, câteva „considerente” referitoare la același subiect – „N-am comentat cu satisfacție”, am expus public o problemă sistemică și am făcut asta cu conștiință, nu cu satisfacție. Mă bucură că am eliminat din societate un astfel de element, n-am făcut-o pentru mine, ci pentru societate și pentru victimă. Uneori, alegerea cuvintelor (și în justiție și în presă) poate face o mare diferență in percepția publică”.
Ei, și așa ajungem la „infama” postare de pe „infama” rețea Facebook, datată 24 septembrie. La acel moment, judecătoarea dădea un link de pe portal.just, unde era vorba despre o sentință pe care o pronunțase în apel: 30 de ani de închisoare, pentru tentativă de omor.
„Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă postexecutorie, după un alt omor și o altă tentativă de omor, și cu agravantă specifică violenței de gen. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție.
Când judecătorii inhibă sentimente născute (ne naștem dispuși la iertare și creștem încercând să găsim scuze, atenuante) fiind conștienți că prin soluție condamnă la moarte în detenție, fapta aia, grefată pe antecedente, e atât de gravă încât determina eliminarea oricărei remușcări.
Ba, dimpotrivă, e o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea că societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale.
As vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât. O fac publică pentru că e nevoie de ea”, explica judecătoarea Marinaș.
Anchetă finalizată în cazul unui bărbat din județul Botoșani, în privința căruia, în urmă cu câteva luni, a demarat o anchetă pentru o serie de infracțiuni, inclusiv legate de antisemitism.
Bărbatul a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, care au recomandat instanței condamnarea acestuia la închisoare cu suspendare, plus interzicerea dreptului de a posta pe rețelele sociale.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București au înaintat Judecătoriei Dorohoi acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu un bărbat din județul Botoșani, acuzat de 4 infracțiuni comise prin intermediul rețelelor de socializare.
Inițial, inclupatul a fost chiar reținut pentru 24 de ore, apoi plasat sub control judiciar în perioada anchetei. Acum, în acordul de recunoaștere a vinovăției, a fost stabilită o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare cu suspendare, plus interzicerea dreptului „de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc) în scopul realizării de postări, comentarii, aprecieri, distribuiri de imagini/ videoclipuri sau texte publice, pe o durată de 3 ani”.
În plus, acesta trebuie să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Însă cercetările în dosar, arată procurorii într-un comunicat, au demarat în vara anului trecut.
Apoi, bărbatul a fost acuzat oficial de ameninţare, utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului ori a efectelor acestuia şi promovarea în public de idei, concepţii sau doctrine antisemite, infracţiuni comise în formă continuată.
Faptele au avut loc în cursul anului trecut, când, folosind mai multe conturi pe rețelele de socializare, bărbatul şi-a manifestat în repetate rânduri părerile xenofobe şi a ameninţat o altă persoană.
Mai precis, pe 15 iunie, când când a postat două comentarii publice pe contul altei persoane pe care a ameninţat-o cu acte de violenţă „de natură a-i produce o stare de temere”.
Apoi, pe 5 august, „folosind un alt cont de pe aceeaşi reţea de socializare, i-a trimis un mesaj privat aceleiaşi persoane vătămate, prin care a ameninţat-o cu acte de violenţă de natură a-i produce o stare de temere, dar şi printr-un comentariu public prin care a ameninţat-o cu acte de violenţă de natură a-i produce o stare de temere”.
De altfel, potrivit anchetei, tot în iunie anul trecut, bărbatul distribuise, pe pagina sa de socializare, o fotografie cu sigla Mişcării Legionare din România – Garda de Fier, postând şi sloganul „Trăiască Legiunea!”.
Ulterior, în august, folosind un alt cont pe reţeaua de socializare, „a distribuit o postare ce conținea o fotografie care îl ilustra pe dictatorul german Adolf Hitler făcând salutul nazist”, în aceeaşi zi distribuind „o postare prin care minimaliza efectele Holocaustului”.
Mai multe service-uri auto și societăți de asigurare au fost prinse încălcând legea concurenței, astfel că au fost amendate cu peste 14 milioane de lei.
Măsura a fost luată de Consiliul Concurenței, autoritatea constatând că respectivele companii au participat „la o înțelegere pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor din România”.
25 service-uri auto și două societăți de asigurare au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 14,73 milioane de lei (aproximativ 2,9 milioane de euro) pentru practici ilegale pe piață, practici pe care de altfel le-au și recunoscut.
De altfel, se pare că a existat și o altă companie implicată, care însă „a primit imunitate la amendă pentru că a cooperat cu autoritatea de concurență”, după ce a depus o cerere „de clemență”. De aici, arată Consiliul Concurenței, a și fost declanșată investigația.
„25 dintre companiile sancționate sunt sau au fost membre ale rețelei de service-uri autorizate ale Auto Italia Impex SRL din România și desfășoară, printre altele, activități de întreținere și reparare a autovehiculelor.
Autoritatea de concurență a constatat, în urma unei investigații, că acestea și-au coordonat comportamentul comercial în vederea fixării și/ sau uniformizării tarifelor de manoperă, a prețului pieselor de schimb, precum și a altor condiții comerciale, în relația cu anumite societăți de asigurare.
În acest fel, acestea au eliminat concurența între ele. Această înțelegere a fost consolidată prin implicarea societăților de asigurare Gothaer Asigurări-Reasigurări SA (actuala Allianz-Țiriac Unit Asigurări SA) și Uniqa Asigurări SA care, prin acțiunile lor, au susținut coordonarea comportamentului reparatorilor.
Ca urmare, cele două societăți au fost sancționate cu amenzi în valoare de 6,7 milioane lei, restul sumei reprezentând amenzile aplicate reparatorilor auto care au luat parte la înțelegere.
Invesțigația a fost declanșată în urma unei cereri de clemență depusă de una dintre companii, care a primit imunitate la amendă pentru că a cooperat cu autoritatea de concurență în cadrul programului de clemență. Politica de clemență este un instrument prin care Consiliul Concurenței poate aplica un tratament favorabil companiilor implicate într-o înțelegere de tip cartel și care cooperează cu autoritatea de concurență în vederea descoperirii și sancționării acestor practici anticoncurențiale.
Toate cele 27 de companii sancționate și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancțiunilor. Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile”, precizează Consiliul Concurenței.
Prin Hotărârea nr. 334/2025, Consiliul Județean Hunedoara a aprobat eșalonarea la plată a creanțelor fiscale datorate de Supercom SA către bugetul județean. Decizia este una legală, formal corectă și însoțită de constituirea unor garanții. Însă, dincolo de cadrul procedural, hotărârea ridică o problemă esențială de risc financiar: natura garanțiilor acceptate și capacitatea lor reală de a acoperi o datorie de aproape 12 milioane de lei, pe o perioadă de doi ani .
Consiliul Județean nu a ales ipoteci pe bunuri imobile, ci garanții mobiliare. Iar această opțiune, deși legală, nu este lipsită de consecințe.
Ce spune, exact, hotărârea CJ Hunedoara
Articolul 1 al hotărârii stabilește fără echivoc cadrul deciziei:
„Se aprobă cererea de acordare a eșalonării la plată a creanțelor fiscale ale debitorului SC SUPERCOM S.A. datorate bugetului propriu al județului Hunedoara conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta.”
Articolul 2 introduce condiția garanțiilor:
„Se aprobă constituirea unei garanții pentru eșalonarea la plată, bunurile mobile individualizate și prevăzute în anexa 2 care face parte integrantă din prezenta.”
Prin urmare, CJ Hunedoara a condiționat eșalonarea de bunuri mobile, nu de active imobiliare.
Contractul de ipotecă: ce garantează, concret, Supercom
Detaliile decisive apar în Contractul de ipotecă mobiliară, anexat hotărârii. Aici, Supercom este definit explicit ca „GARANT CONSTITUITOR”, iar Consiliul Județean Hunedoara ca „CREDITOR” .
În document se precizează:
„Subscrisa, S.C. SUPERCOM S.A., în calitate de GARANT CONSTITUITOR, mă oblig să garantez creanța datorată în valoare de 11.285.922,19 lei și majorările de întârziere prevăzute în Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara…”
Garanția este constituită prin ipotecă mobiliară asupra bunurilor enumerate în anexe, bunuri care includ autovehicule și echipamente utilizate în activitatea curentă.
Problema-cheie: bunuri care se devalorizează, nu care conservă valoarea
Aici apare miza reală a deciziei CJ Hunedoara.
Bunurile mobile:
se uzează,
se depreciază,
își pierd valoarea prin utilizare zilnică,
sunt sensibile la avarii și la uzură accelerată.
În contract, Supercom declară:
„GARANTUL CONSTITUITOR declară că sunt unicul proprietar al bunurilor.”
și
„GARANTUL CONSTITUITOR declară că bunurile se află în circuitul civil.”
Dar nicăieri în hotărâre sau în contract nu apare o evaluare independentă actualizată, atașată deciziei, care să arate valoarea reală de piață a acestor bunuri pe întreaga perioadă a eșalonării.
Valoare declarată versus valoare executabilă
Există o diferență fundamentală între:
valoarea declarată a unui bun la momentul constituirii garanției,
valoarea sa reală, obținută prin executare silită peste 12, 18 sau 24 de luni.
În cazul utilajelor și autovehiculelor:
fiecare oră de funcționare înseamnă depreciere,
fiecare lună reduce atractivitatea pe piața secundară,
valoarea de lichidare este, de regulă, mult sub valoarea contabilă.
Hotărârea nu conține nicio clauză care să oblige la reevaluare periodică a garanțiilor.
Ce nu s-a ales: ipoteca pe bunuri imobile
CJ Hunedoara avea, teoretic, și o altă opțiune: solicitarea unor garanții care:
își păstrează valoarea în timp,
pot chiar să o crească,
sunt mai ușor de valorificat în caz de executare.
Faptul că nu s-a optat pentru bunuri imobile nu este explicat în hotărâre. Documentul nu conține o motivare privind respingerea acestei variante.
Această absență ridică o întrebare legitimă de oportunitate, nu de legalitate.
Cine a fundamentat decizia
Hotărârea se bazează pe referate și rapoarte interne, inclusiv:
„Văzând referatul nr. 31395/29.12.2025 al Direcției Programe, Prognoze, Buget, Finanțe și al Direcției Administrație Publică Locală din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Hunedoara…”
Decizia finală este una politică și administrativă, asumată de plenul CJ. Însă fundamentarea tehnică aparține aparatului de specialitate și conducerii executive.
Riscul asumat explicit de CJ Hunedoara
Contractul conține o clauză relevantă:
„În caz de neexecutare a obligației garantate, creditorul are dreptul, la alegerea sa, să își realizeze creanța prin executarea ipotecii.”
Cu alte cuvinte, dacă Supercom nu respectă graficul de plată, CJ Hunedoara va trebui:
să execute bunurile,
să le valorifice,
să încaseze ce se poate obține pe piață.
Diferența dintre suma datorată și suma recuperată devine, în mod direct, pierdere bugetară.
O decizie legală, dar cu efecte potențial costisitoare
Hotărârea nr. 334/2025 este legală. Nu există, în forma sa, un viciu procedural evident. Însă legalitatea nu anulează riscul economic.
Întrebarea care se ridică nu este dacă CJ Hunedoara avea dreptul să aprobe eșalonarea. Avea. Întrebarea este dacă structura garanțiilor alese protejează efectiv interesul județului pe termen mediu.
O problemă de gestiune, nu de intenție
În lipsa unei evaluări publice clare și a unor garanții care să conserve valoarea, CJ Hunedoara se află într-o poziție vulnerabilă: aceea de creditor care acceptă active a căror valoare scade în timp, în timp ce creanța rămâne fixă.
Este o problemă de gestiune financiară, nu o acuzație de intenție. Dar este o problemă reală.
Un risc care nu dispare prin hotărâre
Prin Hotărârea nr. 334/2025, Consiliul Județean Hunedoara a rezolvat o problemă procedurală: a creat cadrul legal pentru recuperarea eșalonată a unei datorii mari. Nu a rezolvat însă problema fundamentală: ce se întâmplă dacă garanțiile nu mai valorează, la final, cât datoria?
Aceasta este întrebarea care rămâne deschisă. Și este o întrebare care privește direct patrimoniul public al județului Hunedoara.
Un test al competenței, nu al intențiilor
Dacă, ipotetic vorbind, la finalul perioadei de eșalonare se va constata că bunurile ipotecate nu mai acoperă integral datoria, discuția nu va mai putea fi mascată de proceduri sau paragrafe de hotărâre. În acel moment, explicațiile posibile se vor reduce la un binom inconfortabil, pe care niciun raport administrativ nu îl poate evita: fie președintele Consiliului Județean, Laurențiu Nistor, s-a dovedit un administrator slab al patrimoniului public, incapabil să anticipeze un risc elementar de depreciere, fie Ilie Ciuclea a confirmat încă o dată că știe să facă afaceri foarte bune atunci când partenerul de negociere este statul. Între aceste două variante nu este loc pentru explicații morale sau scuze tehnice. Există doar o diferență de rezultat: cine a pierdut bani și cine a reușit, din nou, să-i pună la adăpost.
Răspunsul, oricare ar fi el, nu va veni din declarații sau comunicate. El se află deja în fața noastră, scris negru pe alb, în paginile unei hotărâri care a ales anumite garanții și a respins altele. Tot ce rămâne de făcut este să așteptăm. Să treacă timpul, să curgă ratele și să vedem dacă valoarea promisă va rezista până la capăt. Abia atunci, după ce se va fi uscat cerneala și se vor fi făcut calculele finale, vom ști cine a avut dreptate și cine a plătit prețul unei decizii care, astăzi, este doar legală, dar mâine, va fi contabilă.
Liderul AUR, George Simion, a încheiat momentan cu protestele, așa că se pregătește pentru un alt eveniment.
Se apropie ziua de 24 ianuarie, pare că e vremea unor noi promisiuni – mai precis, un program dedicat românilor din diaspora, intitulat „Înapoi acasă”.
Cândva, a existat un plan Simion pentru construcția de locuințe. Iar liderul AUR a cheltuit un milion de euro pentru a promova promisiunea cu apartamente la 35.000 de euro, despre care a ulterior a spus că a fost o strategie de campanie, „o formă de marketing”.
A trecut mai bine de un an de când AUR a desfășurat respectiva campanie, în toată țara, în care invita românii să semneze contracte pentru locuințe ce urmau să coste 35.000 de euro, cu avans de 1.000 de euro și dobândă zero – condiționate de alegerea lui George Simion ca președinte.
Alegerile au trecut, Simion a fost confirmat doar în funcția de etern președinte al AUR, așa că acum se pregătește altceva:
„Nu vă luăm casele! Cred că până acum ați înțeles asta. Dar ne organizăm pentru reunirea românilor când vom redeveni stăpâni în propria Țară!
Pe 24 Ianuarie, de ziua Unirii, peste 50 de parlamentari AUR vor veni în peste 40 de comunități românești din Diaspora pentru a lansa programul pilot „Înapoi Acasă”, calea concretă prin care pregătim revenirea celor care își doresc sau își vor dori să revină în România.
E un uriaș efort organizatoric făcut de filialele AUR din Diaspora, vă îndemn să participați în țara unde sunteți. Vă ofer detaliile concrete prin mesaj privat sau le găsiți în Aplicația AUR.
Ca în fiecare an, colegii din Țară vor fi la Iași (08:30 în Piața Unirii) și Focșani. Și la depunerile de coroane din fiecare județ”, precizează Simion pe Facebook.
De altfel, a apărut și un site – inapoiacasa.ro, unde adepții promisiunilor lui Simion trebuie să completeze un chestionar.
„Închide ochii, stai câteva momente și imaginează cum ar arăta drumul tău înapoi spre casă, înapoi în România” – este „cuvântul de deschidere”.
„Completează formularul următor pentru tine și pentru ai tăi. Îți vom fi alături pe tot parcursul. Nu ești singur!”, este asigurat cel care intră pe site, înainte de a completa întrebările.
Ultima fiind „care este, concret, ajutorul de care ai avea nevoie din partea noastră pentru a reveni în România?”.
Mai multe persoane au fost reținute în weekend într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Cauza are ca obiect infracțiunile comise de mai mulți inculpați cu prilejul încheierii unor contracte de credit la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Constanţa, bănci și instituții financiare nebancare, cu ajutorul unor acte false.
Înșelăciune și fals, inclusiv privind identitatea. Acestea sunt, în mare, infracțiunile comise de mai mulți inculpați cercetați de judecătorii constănțeni, începând cu anul 2024, când ar fi convins persoane cu situații financiare precare să își falsifice documentele astfel încât să apară ca pensionari militari, pentru a obține sume importante de bani.
De altfel, într-un comunicat transmis de CARP Constanţa, referitor la anchetă, se arată că primele semne de întrebare asupra legalității unor dosare au apărut anul trecut:
„La începutul anului 2025, când am constatat nereguli punctuale în documentele prezentate în vederea acordării împrumuturilor, am sesizat organele de anchetă.
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Constanța, prin consiliul director, aduce la cunoștința membrilor și publicului interesat că activitatea curentă a asociației se desfășoară în condiții optime. Așteptăm rezultatul cercetărilor”
Joi, 15 ianuarie, Poliția Română anunța că sunt derulate percheziții în două județe – Constanța și Buzău, „într-un dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals privind identitatea”.
Mai precis, pentru probarea acuzațiilor, au fost percheziționate domicilii, spații folosite de către persoanele cercetate de săvârșirea infracțiunilor, precum și punctul de lucru al unei societăți comerciale din județul Constanța.
„Din cercetările efectuate de polițiști a reieșit faptul că o femeie, ajutată de alte persoane, ar fi racolat persoane cu venituri modeste, cărora le-ar fi pus la dispoziție cărți de identitate și documente falsificate, din care reieșea că acestea au calitatea de pensionari militari, cu venituri fictive, iar, în baza acestor documente, ar fi obținut credite bancare”, precizau polițiștii.
Ulterior, polițiștii constănțeni anunțau că peste 40 de persoane au fost conduse la sediu pentru audieri, fiind emise 12 ordonanțe de reținere, care vizează 10 persoane, dintre care 3 femei și 7 bărbați, cu vârste cuprinse între 37 și 70 de ani, aceștia fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Conform procurorilor, inculpații au fost propuși spre arestare preventivă, la Judecătoria Constanța.
Astfel, M. D. a fost acuzată de înşelăciune, complicitate la înşelăciune (în total 48 acte materiale), tentativă la înșelăciune (10 acte materiale), uz de fals (16 acte materiale) și complicitate la uz de fals (12 acte materiale), iar V. C. O., C. M., V. I. B., Ţ. N. și P. G. B. – înşelăciune, complicitate la înşelăciune și uz de fals.
În privința acestora, procurorii arată că „în perioada 2024 – 2025, cu prilejul încheierii unor contracte de credit cu persoana vătămată CARP Constanţa, uzând de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari, au indus în eroare persoana juridică, obținând fiecare foloase patrimoniale injuste în urma aprobării creditelor, respectiv sume în valoare de 49.900 lei.
De asemenea, în sarcina unor inculpaţi s-a reţinut că au ajutat alţi inculpaţi să inducă în eroare persoana vătămată şi să obţină creditările menţionate, garantând în calitate de giranţi obligaţiile rezultate din contractele de credit şi uzând în acest scop de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari.
În cauză sunt cercetate 35 de infracţiuni de înşelăciune, iar valoarea totală a prejudiciului estimat este de peste 1.700.000 lei”.
Iar o parte dintre acuzațiile aduse inculpatei M. D. sunt prinse într-o altă „schemă”, derulată tot între 2024 – 2025. Pentru aceasta, cercetați sunt și P. G. G. – înşelăciune, două infracţiuni de tentativă la înşelăciune, trei infracţiuni de uz de fals, (2 acte materiale), trei infracţiuni de fals privind identitatea, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, precum și o altă inculpată – V. I., pentru complicitate la tentativă la înșelăciune și complicitate la uz de fals (două acte materiale).
Alți inculpați sunt M. I. și S. O. – pentru complicitate la înşelăciune, complicitate la tentativă la înșelăciune, complicitate la uz de fals și complicitate la fals privind identitatea, iar o a treia femeie, M. L., este cercetată pentru două infracţiuni de înşelăciune, tentativă la înşelăciune, trei infracţiuni de uz de fals (2 acte materiale), trei infracţiuni de fals privind identitatea (2 acte materiale), plus două infracţiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.
„În esenţă, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că în perioada 2024 – 2025, cu prilejul încheierii unor contracte de credit cu instituţii bancare, uzând de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari, au încercat să inducă în eroare şi au indus în eroare persoanele juridice, în scopul de a obţine foloase patrimoniale injuste în urma aprobării creditelor.
De asemenea, în sarcina unor inculpaţi s-a reţinut că au ajutat alţi inculpaţi să încerce inducerea în eroare şi să inducă în eroare persoanele vătămate şi să obţină creditările menţionate, garantând în calitate de giranţi obligaţiile rezultate din contractele de credit şi uzând în acest scop de înscrisuri oficiale ce atestau împrejurarea nereală că au calitatea de salariaţi sau pensionari.
În sarcina unor inculpaţi s-a mai reţinut că, în scopul obţinerii unor credite în mod fraudulos, s-au prezentat în faţa unor funcţionari bancari sub identităţi nereale, folosind cărți de identitate falsificate.
În cauză sunt cercetate 10 infracţiuni de înşelăciune şi 17 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, iar valoarea totală a prejudiciului estimat este de peste 1.400.000 lei”, mai arată procurorii.
Zeci de persoane au fost declarate decedate în urma unui accident feroviar care a avut loc duminică în Spania.
Tragedia a avut loc la scurt timp după ora 19.30, după ce un tren care circula de la Malaga la Madrid a deraiat și a intrat pe șinele pe care un alt tren circula în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva.
Accidentul a avut loc în apropiere de localitatea Adamuz, în provincia Cordoba, la aproximativ 360 de kilometri sud de Madrid. Trenul Iryo plecat din Malaga transporta peste 300 de pasageri, iar trenul Renfe, care circula din direcția opusă, avea la bord aproximativ 100.
Conform elmundo.es, 39 de persoane și-au pierdut viața, iar 73 sunt spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori.
Abia spre orele dimineţii salvatorii au anunţat că au terminat de evacuat unul dintre trenuri, în condițiile în care au fost mobilizate zeci de unităţi de salvare şi la faţa locului a fost montat un spital de campanie.
În aceste condiții, vorbim momentan despre un bilanț provizoriu al tragediei feroviare din Spania, pe care ministrul transporturilor, Oscar Puente, a descris-o „extrem de ciudată”.
Un consilier local PNL din Brăila a fost protagonistul unui moment hilar și ușor nepotrivit.
S-a întâmplat atunci când consilierul, proaspăt validat de instanță, a...
Doi adolescenți din județul Mureș au fost arestați preventiv pentru complicitate la tentativă de omor, după ce au încercat să omoare un taximetrist.
Planul era...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
